BusinessMagazin

Blog

  • Cine plăteşte când managerii greşesc?

    “Până acum nici au au fost făcute publice cazuri de manageri care să fie găsiţi responsabili pentru un eşec şi să suporte pierderile din propriul buzunar”, spune Eduard Simionescu, directorul general al brokerului de asigurări GrECo JLT România GmbH Viena. Drept urmare, managerii nu simt nevoia de a se asigura pe cont propriu de riscul luării unei decizii cu impact negativ asupra companiei, iar companiile, mai ales cele mici şi mijlocii, preferă să aloce bugete doar pentru cheltuieli imediate şi obligatorii. Pe principiul “ne vom confrunta cu problema atunci când se iveşte”, firmele din România încă mai adoptă strategii defensive, care, adesea, se dovedesc mult mai costisitoare.

    Ar fi fost de aşteptat ca această categorie de asigurări să înregistreze creşteri odată cu venirea crizei şi cu extinderea riscurilor la orice pas. Dar nu s-a întâmplat aşa. Atât pentru asigurători, cât şi pentru brokeri, poliţele de răspundere managerială reprezintă o categorie de produse cu rol cel mult secundar în balanţa de venituri. Asta nu pentru că rata daunalităţii ar fi mare, ba chiar dimpotrivă, pentru că, pur şi simplu, nu există cerere. Şi, mai mult decât atât, pentru că, până acum, autorităţile nu au sancţionat companiile care nu au astfel de plase de siguranţă pentru administratori, aşa cum cere legea.

    Aceste poliţe nu sunt însă obligaţia sau instrumentul de protecţie la care doar companiile pot apela. În esenţă, orice manager poate încheia, pe cont propriu, o astfel de asigurare. El însuşi poate alege suma pentru care se asigură, determinând, astfel, costul primei anuale pe care urmează să o plătească. Dincolo de aceste element de control pe care îl are, calculul primei se face şi în funcţie de factori externi, care ţin de dimensiunea companiei sau de specificul industriei – indicii relevante despre natura gradului de risc pe care îl implică un asemenea client. “Persoanele care fac acest lucru pe cont propriu nu se pot asigura pe sume serioase, pentru că primele se plătesc din buzunarul propriu. Spre exemplu, pentru o sumă asigurată de 50.000 de euro, prima anuală se cifrează în jurul sumei de 500 de euro”, precizează Simionescu. Şeful de la GrECo spune însă că a întâlnit şi situaţii în care sumele asigurate au fost foarte mici. Un astfel de caz este cel al unui manager care a încheiat o poliţă de 3.000 de euro, pentru care plătea în fiecare an prime de câteva zeci de euro. În general, la poliţele asigurate sumele sunt de câteva zeci de mii de euro, cel mult 100.000 de euro. La polul opus se află exemplul unei companii care, pentru a ocoli riscul unor pierderi masive din cauza unor greşeli manageriale, a semnat o asigurare pentru o suma extrem de generoasă, respectiv 100 de milioane de euro. Prima anuală ajungea la câteva sute de mii de euro, însă şi gradul de acoperire era foarte mare.

    Practic, asiguratul plăteşte pentru a nu suporta din propriul buzunar despăgubirile, în cazul în care produce prejudicii companiei pentru care lucrează. Asiguratorul suportă, în aceste situaţii, daunele materiale create din vina asiguratului şi cheltuielile de judecată. Ca în orice contract de asigurare, există anumite situaţii excepţionale care anulează contractul. Încercările de fraudare, prejudiciile aduse din cauza încălcării contractului de confidenţialitate sau în urma nerespectării deciziilor luate de acţionari sunt câteva astfel de exemple.

    Din “grupul ţintă” de clienţi fac parte în primul rând companiile care sunt listate la Bursă şi în special multinaţionalele. La o disociere mai amănunţită, cel mai adesea, poliţe de răspundere managerială încheie managerii sau companiile în care există un grad mare de risc, cum ar fi cele din domeniul financiar, sau cele din domenii în care “austeritate” nu este un cuvânt prea des întâlnit, cum ar fi sectorul energetic, petrol şi gaze, farma, telecom sau software.

  • Un consorţiu de stat a câştigat în Ungaria o licitaţie pentru a deveni operator de telefonie mobilă

    Companiile RCS&RDS din România şi Viettel din Vietnam au fost excluse la începutul lunii ianuarie într-o fază preliminară a licitaţiei. Grupul format din compania de poştă, banca de dezvoltare de stat MFB şi compania de electricitate MVM au oferit 10 miliarde de forinţi (34 milioane de euro) pentru trei blocuri de frecvenţe radio, care ţi vor permite să furnizeze servicii de voce şi transfer de date. “Ca urmare a licitaţiei, va fi posibilă intrarea unui nou operator pe piaţă, pe lângă ceele trei companii care oferă deja servicii”, potrivit unui comunicat al autorităţii pieţei telecom.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Boc: Situaţia privind livrarea gazelor e sub control, nu există riscul ca populaţia să fie afectată

    “În privinţa livrării gazelor, situaţia este sub control şi nu există risc ca populaţia să fie afectată în perioada următoare”, a spus Boc. El a adăugat că au fost câteva probleme tehnice la Râmnicu Vâlcea, dar nu legate de lipsa gazelor, şi că situaţia este sub control. Sâmbătă seară, premierul Emil Boc declara, la finalul Comandamentului de urgenţă întrunit la MAI în contextul avertizării meteorologice de ger, că astăzi şi mâine (n.r. – sâmbătă şi duminică) nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze, indiferent de cât de scăzute vor fi temperaturile de afară şi că situaţia este sub control.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Toată conducerea Poliţiei municipiului Buzău şi-a dat demisia invocând motive personale

    Potrivit unui comunicat remis, marţi seară, de Compartimentul de Relaţii cu Presa din cadrul IPJ Buzău, toată conducerea Poliţiei municipiului Buzău şi-a înaintat demisia, fiind vorba despre cinci ofiţeri care au solicitat eliberarea din funcţiile deţinute. Conform comunicatului, este vorba despre şeful Poliţiei municipiului Buzău, comisar şef Relu Ionescu, adjuncţii săi, subcomisarul Cristinel Stanciu şi comisarul şef Ioar Irimia, şeful Biroului Rutier, comisarul şef Marian Şerbulea, şi şeful Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliţiei municipiului, comisar şef Marian Cristian.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Profitul Băncii Transilvania a crescut cu 35% anul trecut

    Printre factorii care au influenţat aceste rezultate au fost veniturile obţinute de BT din dobânzi, continuarea creşterii creditării, scăderea cheltuielilor nete cu provizioanele şi optimizarea costurilor, informează banca.

    “Rezultatele anuale au fost previzibile, mai ales că perioada iulie – septembrie 2011 a fost cel mai bun trimestru al băncii, din ultimii trei ani”, a afirmat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al BT. După primele trei trimestre ale anului trecut, banca a urcat pe locul al treilea în sistem în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de 6,8%.

    Activele bilanţiere BT au marcat o creştere cu 19%, la 25.745 milioane de lei la finele lunii decembrie 2011.

    “Suntem bine pregăţiţi pentru 2012 şi vom continua să creştem în acelaşi mod prudent şi sănătos, aşa cum am făcut-o şi în aceşti ultimi trei ani. Credem în misiunea noastră de a susţine economia şi antreprenorii locali, tocmai pentru că suntem cea mai mare instituţie bancară cu capital privat majoritar românesc şi a treia bancă din România”, a adăugat Ciorcilă.

    Veniturile operaţionale ale băncii s-au menţinut la nivelul celor din 2010, fiind de 1.484,28 milioane lei. Ca urmare a creşterii activităţii băncii, cheltuielile operaţionale au crescut cu 8%, valoarea acestora fiind, la 31 decembrie 2011, de 766,74 milioane lei. Raportul cost/venit este de 51,65%, ca efect al aplicării de măsuri de optimizare a costurilor.

    Banca Transilvania a redus cheltuielile nete cu provizioanele, la 531,77 milioane lei, comparativ cu 640 milioane, cât s-a înregistrat în anul precedent. Din total, costul net al riscului de credit a fost de 461 milioane lei, comparativ cu 598 milioane lei în 2010.

    Soldul portofoliului de credite era de 15.358 milioane lei la 31 decembrie, mai mare cu 15% faţă de începutul anului. În cadrul portofoliului, 62,95% reprezintă creditele pentru companii, iar 37,05% sunt credite pentru persoane fizice. În ceea ce priveşte moneda în care sunt acordate creditele, 63,72% sunt în lei şi 36,28% în valută.

    Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 8,62% din totalul portofoliului de credite. Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut faţă de 2010, de la 1.356 milioane lei la 1.806 milioane lei, din care 354 milioane lei reprezintă provizioane nedeductibile fiscal, pe care banca le-a constituit suplimentar, pentru a avea o abordare prudentă a managementului riscului de credit, având în vedere condiţiile economice actuale. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane este adecvat, de 108,94%.

    BT are o bază consistentă de resuse atrase, aspect care a permis menţinerea unei rate optime a lichidităţii: raportul credite/depozite se menţine la nivelul de 0,76, creşterea resurselor atrase de la clienţi fiind de 17% în 2011. Rata de solvabilitate a băncii este de 11,87%, cu profitul inclus.

    Numărul de operaţiuni cu clienţii a crescut cu 11% în 2011 faţă de 2010. In această evoluţie se integrează segmentul de carduri, care a înregistrat un număr de operaţiuni cu 16,9% mai mare decât în 2010.

    Şi în 2011, Banca Transilvania a majorat capitalul social. La finalul anului trecut, acesta a ajuns la 1.773.658.066 lei, fiind majorat cu 303.057.068 lei, din surse precum rezerve constituite din profitul net şi aport în numerar.

    Banca Transilvania a deschis anul trecut aproape 20 de agenţii. La sfârşitul lui decembrie, BT avea 553 de unităţi.

  • Preţul aurului se îndreaptă spre cea mai mare creştere lunară după august 2011

    Interesul pentru plasamentele în aur de la sfârşitul lui ianuarie contrastează cu situaţia din decembrie, când preţurile au scăzut cu peste 10%, cel mai amplu declin lunar consemnat după prăbuşirea băncii Lehman Brothers. La ora 15:23 GMT, aurul era tranzacţionat în creştere cu 0,8%, la 1.742,59 dolari uncia, după un vârf de 1.747,39 dolari uncia atins în timpul tranzacţiilor, cel mai ridicat nivel după jumătatea lui decembrie şi în urcare cu circa 11% pe parcursul acestei luni. Cererea este susţinută de informaţii sub aşteptări privind încrederea americanilor în economia SUA, temeri că Portugalia ar putea urma un parcurs asemănător cu cel al Greciei, dar şi de aşteptările unei evoluţii economice slabe a zonei euro în primul trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană investighează Samsung Electronics pentru practicile în domeniul patentelor

    CE va analiza dacă Samsung a încălcat un angajament din 1998 de a acorda altor producători licenţe standard pentru telefoane, în termeni rezonabili, nediscriminatorii, informează Bloomberg. Investigaţia a fost lansată după ce Samsung a reclamat în justiţia europeană că unii producători concurenţi i-au încălcat patentele, se arată într-un comunicat al Executivului UE. Autorităţile europene de reglementare au intensificat supravegherea practicilor companiilor în privinţa drepturilor de proprietate intelectuală, iar comisarul antitrust Joaquin Almunia a declarat luna trecută că vrea să se asigure că patentele nu sunt folosite pentru a bloca extinderea producătorilor concurenţi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • FMI ar fi de acord cu o amânare a liberalizării preţului la gaze pentru populaţie

    El a încercat o demonstraţie pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-şi va putea permite un preţ liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie…”

    Argumentul său se pare că a convins delegaţia FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la preţul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la preţul pentru populaţie, dar apoi exportă producţia în proporţie de 60%.

    În rest, a anunţat preşedintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”

    România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.

    În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieţei de energie şi gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulţumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea preţului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulţumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creştere de preţ la gaze de două cifre, ţinând cont de creşterea ponderii importurilor din Rusia şi a preţului pe mia de metri cubi.

    Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia. Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.

  • Ce avantaje va avea România prin aderarea la noul tratat fiscal al UE

    “România se află în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – lăsăm o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta le vom lăsa moştenire – o datorie mare. Dacă decidem să le lăsăm o casă, mergem împreună cu cei 24, cărora, declarativ cel puţin, ne-am alăturat, prin declaraţia mea”, a afirmat şeful statului.

    “Eu nu propun românilor un viitor de austeritate. Dacă noi intrăm în acest tratat, România va fi mult mai atractivă pentru investiţii decât a fost până acum şi România are şansa că este loc pentru investiţii, de la autostrăzi, minerit, termocentrale, hidrocentrale, orice se poate face în ţara asta şi asta înseamnă creştere economică sănătoasă. Dar să nu ne mai iluzionăm că putem genera prosperitate prin consum excesiv”, a subliniat Băsescu.

    El a comentat, în context, declaraţia adoptată luni la Bruxelles de liderii europeni despre crearea de locuri de muncă. Una dintre priorităţi este stimularea angajării pe piaţa muncii, cu atenţie specială pentru tineri, prin măsuri pe care Comisia Europeană va trebui să le prezinte la Consiliul European din 1-2 martie. Este vizată creşterea oportunităţilor de angajare a tinerilor după terminarea studiilor, prin prezentarea unor oferte de angajare, opţiuni de continuare a studiilor, programe de ucenicie sau un stagiu într-o societate sau într-o instituţie. “Ucenicia, pe care noi tocmai am legiferat-o anul trecut, ce-i drept, prin asumarea răspunderii, prin noul Cod al Muncii, a devenit unul din obiectivele la nivel european”, a remarcat Traian Băsescu.

    De asemenea, se vizează programe pentru reintroducerea în sistemul de formare a celor care au părăsit timpuriu şcoala – “un alt obiectiv pe care îl angajează chiar noua Lege a educaţiei din România, hulită, tot pentru că s-a făcut prin angajarea răspunderii”.

    O altă prioritate se referă la consolidarea pieţei interne, care prevede că o ţară care nu a cheltuit toate fondurile alocate de Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2007-2015 poate să utilizeze fondurile neangajate ca şi garanţie pentru creditare în vederea creării de locuri de muncă în întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii primeşte sarcină să declanşeze programe de creare de întreprinderi mici şi mijlocii în toate statele membre.

    În privinţa unui plan de inhibare a delocalizării industriilor din Europa de către marile companii, plan dorit de România, subiectul va fi abordat la următorul Consiliu European, a mai spus Băsescu.

  • Băsescu: Obiectivul nostru pentru 2012 este un deficit structural de 0,7% din PIB

    “Deci pentru România, care are PIB de 1,3 miliarde, spre exemplu, o simplă sancţiune, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro”, a exemplificat Băsescu. “Politicianul, când anunţă că dă ceva fără să aibă bani şi măreşte deficitul sau depăşeşte gradul de îndatorare al ţării, trebuie să ştie că odată cu anunţul trebuie să pregătească să achite şi o amendă.”

    Obiectivul asumat de preşedinte pentru acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7%, a spus şeful statului, subliniind că nu este vorba despre deficitul bugetar, unde România trebuie să se încadreze sub plafonul de 3% din PIB. “Deficitul structural este mult mai complicat, el ia în consideraţie şi deficitele pe termen lung ale pensiilor, nu ia în consideraţie creşterile economice accidentale, generate de supraîncălzirea economiei şi aşa mai departe. Deci este un criteriu care este mult mai complicat. Noi nu am fost obişnuiţi să lucrăm cu el, dar va trebui să învăţăm foarte bine ce înseamnă deficit structural, să ne uităm şi la cum avansează numărul de pensionari în raport cu numărul de locuri de muncă pe care le creăm. Este un proces extrem de laborios, dar reflectă mult mai bine realitatea şi perspectiva unei ţări”, a explicat Băsescu.

    “Să faci un deficit bugetar sub 3%, cu mici eforturi se poate face, chiar iei bani împrumut şi îţi completezi deficitul, îl reduci, aparent, dar deficitul structural e mult mai greu sau, practic, nu poate fi falsificat. Aşa au fost state membre care s-au făcut că au îndeplinit criteriile de la Maastricht şi au intrat în zona euro, după care au devenit o mare problemă, pentru că nu erau competitive”, a detaliat şeful statului, făcând aluzie la Grecia.

    În cazul României, care are o datorie publică mică în raport cu PIB, sau al altor state cu datorie mică, pactul fiscal convenit de liderii europeni dă posibilitatea unui deficit structural mai mare în unii ani. “Dar să nu vă gândiţi că discutăm de procente întregi, de fracţiuni de procent putem discuta, până la un 0,7, spre exemplu, care pentru România, având în vedere datoria ei, este suportabil”, a precizat Traian Băsescu.

    România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, respectiv 4.570 de euro datorie privată şi datorie publică, a afirmat preşedintele. În ce priveşte datoria publică, datoria totală este de 97,9 miliarde de euro, din care 22 de miliarde sunt datorie publică, restul sunt datorie privată, ceea ce înseană că datoria publică pe cap de locuitor este de circa 1.000 de euro.

    Tratatul fiscal aprobat marţi la Bruxelles va intra în vigoare încă din această toamnă, a estimat Băsescu, care se aşteaptă ca până atunci să fie deja ratificat de 12 state din zona euro. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci tratatul va intra oricum în vigoare la 1 ianuarie 2013.