BusinessMagazin

Blog

  • “Contorsionista”- opt povestiri despre iubire de O. Bobe

    Autorul a mărturisit că s-a gândit la această carte din 1995, dar naşterea volumului, care prezintă mai multe feţe ale iubirii, a durat 15 ani. Titlul cărţii este cel al primei povestiri din volum, care spune povestea unei fete care a crescut într-un circ. Pentru că soarta ei era să lucreze la circ, fata îşi descoperă un talent special, care promite să o facă vedetă.

    Poveştile de iubire din “Contorsionista” au titluri precum “Irina. I se duce un fir la ciorap”, “Nemuritorul” şi “Tandreţea felinelor mici”. Volumul a apărut la editura Humanitas.

  • Mefistofele se reia pe scena Operei Naţionale Bucureşti după 13 ani de la premiera naţională

    Peste 200 de interpreţi, decoruri monumentale, costume impresionante, jocuri de lumini – toate acestea vor fi pe scena Operei. Doar patru reprezentaţii ale acestei opere sunt programate în această stagiune: 5 februarie, 18 februarie, 2 martie şi 30 martie.

    Regia îi aparţine Andei Tăbăcaru Hogea, coregrafia este concepută de către Răzvan Mazilu, maestru de cor – Stelian Olariu, maestru cor de copii – Vasile Corjos, asistent regie – Cristina Cotescu. Spectacolul se va desfăşura sub bagheta unuia dintre cei mai iubiţi şi apreciaţi muzicieni ai tinerei generaţii: dirijorul Tiberiu Soare.

  • Judeţele cu cele mai multe maşini noi

    “Punctul minim a fost atins, de acum înainte ne aşteptăm la creşteri şi la o revenire a pieţei auto locale” – a devenit deja fraza celebră rostită la fiecare început de an din 2009 încoace în prima conferinţă anuală a Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). A fost rostită prima dată în ianuarie 2009, atunci când se spera că declinul din ultimul trimestru al lui 2008 să marcheze şi finalul declinului. Apoi s-a repetat şi în 2010, după un 2009 marcat de campanii de reexporturi, discounturi de până la 50-60% şi un declin al pieţei de 50%, şi în 2011 când programul “Rabla” a susţinut puternic piaţa, dar şi în ianuarie 2012 după un 2011 susţinut 60% de achiziţiile de flote realizate de firme.

    În Bucureşti, unde sunt concentrate marile companii, dar şi firmele de leasing financiar şi operaţional, numărul de autoturisme înmatriculate a crescut anul trecut cu 15% la aproape 44.000 de unităţi, reprezentând mai bine de jumătate din piaţă. În acelaşi timp, în judeţe precum Dolj numărul de maşini înmatriculate a scăzut cu 41% faţă de anul anterior la aproape 2.200 de unităţi.

    “Având în vedere că un procent important din vânzări este realizat prin intermediul firmelor de leasing, multe maşini vândute în afara Capitalei sunt înregistrate în Bucureşti, unde îşi are sediul compania de leasing. Inclusiv din acest motiv anul trecut înmatriculările de autovehicule au crescut cu 20% în Bucureşti. Un alt semn pozitiv înregistrat anul trecut a fost migrarea companiilor către leasing operaţional pentru a-şi îmbunătăţi cash-flowul şi a elimina costurile legate de întreţinere”, a spus Henrik Nenzen, directorul general al diviziei de importuri a Ford România, companie care deţine şi fabrica de la Craiova.

    Din totalul numărului de autovehicule înmatriculate anul trecut pe piaţa locală, peste 55% au fost înmatriculate în Bucureşti. Potrivit calculelor Ford România, dacă am elimina maşinile vândute în sistem de leasing operaţional sau flote, cifra reală ar fi de 35,2%. “În perioada 2010-2011 numărul de persoane fizice care au achiziţionat un autoturism a scăzut, în timp ce numărul de firme care au achiziţionat automobile a rămas constant. Ne aşteptăm la o revenire a clienţilor privaţi odată ce piaţa va reveni treptat către un nivel de 300.000 de unităţi anual”, a spus Nenzen. Executivul Ford estimează o piaţă de 100.000 de autovehicule înmatriculate în acest an, în creştere cu 4% faţă de anul anterior. Anul trecut reţeaua Ford s-a extins cu cinci noi centre, la un total de 41 de dealeri la nivel naţional.

    “Anul 2011 a fost unul foarte dur pentru producători, importatori şi dealeri, dar şi pentru bugetul de stat deoarece veniturile din TVA din vânzările de maşini au scăzut puternic. 2012 ar trebui să fie unul de revenire, în piaţă existând semne de revenire”, a subliniat Henrik Nenzen.

    Situaţia dură continuă şi la început de 2012, în condiţiile în care dealerii din astfel de judeţe aşteaptă demararea programului “Rabla”, deşi nu există un număr suficient de mare de firme care să achiziţioneze maşini.

  • Cătălin Predoiu: Condiţiile meteo se menţin foarte severe şi se vor înrăutăţi în perioada următoare

    Potrivit lui Predoiu, se va menţine codul portocaliu în judeţele în care el a fost deja declarat, vor fi intensificări ale vântului şi scăderi de temperaturi.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea a solicitat declararea stării de alertă în judeţ, însă Predoiu nu a aprobat-o, motivând că “potrivit acestei stări de alertă, practic se iau toate măsurile necesare pentru a înlătura efectele calamităţii şi, de facto, se acţionează ca atare; prin urmare, nu este nevoie de o declarare formală a acestei stări de alertă, cel puţin pentru moment”.

    În ţară, “situaţia este sub control. Sunt câteva cazuri izolate care reclamă măsuri urgente şi de natură extraordinară, în special pentru a asigura asistenţă medicală unor persoane aflate în dificultate”, a precizat Cătălin Predoiu.

    Premierul interimar a adăugat, referitor la participarea sa la un viitor guvern format de noul prim-ministru desemnat, Mihai-Răzvan Ungureanu, că preocuparea prioritară răâmne deocamdată cea în legătură cu problemele curente ale ţării, în special cele legate de intemperii. “De aceea, pentru moment, exclud orice discuţii de natură politică”, le-a spus el ziariştilor, adăugând însă că e convins că “vom mai avea ocazia să discutăm şi probleme care ţin de construcţia viitoare a guvernului”.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis avertizarea cu cod portocaliu, conform căreia, în intervalul 5 februarie, ora 18 – 8 februarie, ora 10 va ninge viscolit în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, viteza vântului va depăşi la rafală 70-80 km/h, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m. Viscolul se va manifesta în noaptea de 5 spre 6 februarie în sudul Moldovei şi în Bărăgan, apoi se va extinde spre celelalte regiuni menţionate, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14 – 7 februarie ora 18.

    De asemenea, pentru nordul şi centrul Moldovei, Banat şi zona de munte a fost emisă atenţionare cu cod galben. Va continua sa ningă, iar vântul va avea viteze de până la 30-40 km/h.

  • Cine este Mihai-Răzvan Ungureanu, noul premier desemnat

    El l-a invitat pe Ungureanu sa continue programele incepute de guvernul Boc, precizand ca sarcina oricarui nou guvern va fi mentinerea cresterii economice prin crearea de locuri de munca, “inclusiv prin redeschiderea exploatari miniere avand in vedere cresterile de pe piata materiilor prime”.

    Ungureanu a fost singura varianta luata in calcul de Basescu, decizia fiind anuntata dupa consultarile de luni cu partidele.

    Presedintele a precizat ca a avut discutii cu fostul premier Emil Boc inca din luna decembrie despre predarea mandatului, din cauza ca puterea nu mai avea cum sa intruneasca majoritatea parlamentara necesara pentru adoptarea urmatoarelor legi ale reformei. Decizia a fost amanata insa pana la vizita delegatiei FMI-UE-BM, ale carei concluzii au fost prezentate duminica.

    El l-a invitat pe Ungureanu sa continue programele incepute de guvernul Boc, precizand ca prioritatile noului guvern ar trebui sa fie restabilirea nivelului de trai al populatiei, respectarea angajamentelor fata de institutiile financiare internationale si mentinerea cresterii economice prin crearea de locuri de munca, “inclusiv prin redeschiderea de exploatari miniere, avand in vedere cresterile de pe piata materiilor prime”.

    Noul prim-ministru trebuie sa aiba in vedere, potrivit lui Basescu, lupta contra coruptiei si aplicarea reformelor facute de guvernul Boc – aplicarea codurilor pentru justitie, a legii educatiei nationale, a noului cod al muncii si a noilor programe sociale destinate sa concentreze mai bine resursele existente.

    Traian Basescu i-a multumit ex-premierului Emil Boc pentru “profundul devotament pe care l-a avut in serviciul public”.

    “Optiunile mele ideologice au fost intotdeauna de dreapta”, a precizat Ungureanu, la reluarea mandatului. “Prioritatea mea este stabilitatea politica si economica a guvernului”, a subliniat noul premier desemnat.

    El a spus ca primul sau obiectiv este formarea rapida a noului guvern, scop in care va incepe discutii cu partidele marti dimineata.

    BIOGRAFIE

    Mihai-Razvan Ungureanu s-a nascut la 22 septembrie 1968 la Iasi, este casatorit si are un fiu. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie din Iasi si Facultatea de Istorie din Iasi.

    A fost secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (1998-2001), director general – emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003); coordonator adjunct, Initiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena (2003-2004), ministru al afacerilor externe (decembrie 2004 – martie 2007); coordonator adjunct, Initiativa de cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena (martie 2007-decembrie 2007); directorul general al SIE (din decembrie 2007).

    A predat Istoria Moderna a Romaniei la Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi in perioada 1992-2006, intai ca preparator si asistent universitar, apoi conferentiar (din 2004) si profesor (din 2007).

    A fost profesor invitat (Gast Wissenschaftler) la departamentul de istorie europeana, Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg im Breisgau, Germania (1993-1997), profesor asociat la Scoala de Studii Slavone si Est-Europene, Universitatea din Londra, Marea Britanie (1996-1998), Senior Reader la Scoala NATO (SHAPE) din Oberammergau, Germania (2001-2004), profesor asociat la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti (2002-2005), lector la Centrul de Studii de Securitate “George C. Marshall” din Garmish-Partenkirchen, Germania (2003-2005) si lector la Universitatea Nationala de Aparare.

    Din anul 1998 este coordonator al colectiei Historia a Editurii Polirom, Iasi – Bucuresti. Este autor al urmatoarelor volume: “Documente statistice privitoare la orasul Iasi (1755-1828)”, 2 vol. (Iasi, 1997), în colaborare cu prof.univ. Ioan Caprosu; “Marea Arhondologie a boierilor Moldovei” (Iasi, 1998); “Convertire si integrare în societatea româneasca la începutul epocii moderne” (Iasi, 2004); “Rumänien (România)” în colaborare cu Thede Kahl si Michael Metzeltin (Viena, Münster, 2006); “Intotdeauna loial. Note diplomatice pentru o Românie moderna” (Bucuresti, 2008).

    Nu a fost membru al P.C.R.

    Vorbeste fluent engleza, franceza si germana si satisfacator maghiara.

    A fost/este membru al Societatii Române de Heraldica, Sigilografie si Genealogie a Academiei Române, filiala din Iasi (din 1993), membru al board-ului stiintific al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, Iasi – Bucuresti (1996-1998), director al Centrului de Studii Românesti din Iasi al Fundatiei Culturale Române (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (1997-2007), Senior Fellow al Oxford Centre of Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (1998-2007) membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice si Heraldica “Sever Zotta” din Iasi (din 1998), presedintele Institutului Român de Studii Strategice (2001-2007), membru al board-ului “Colegiului Noua Europa”, Bucuresti (2002-2007), membru al board-ului The Romanian Journal of European Studies (din 2002), membru al board-ului Stiintific al Centrului de politici de securitate, Szeged, Ungaria (2003-2007), director al Centrului de Studii Ebraice, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iasi (din 2004).

  • Dragoş Damian: Sistemul sanitar este alienat din cauza lipsei de viziune, de finanţare şi competitivitate

    Am luat ca exemplu situaţia asistenţei cu medicamente în România şi am subliniat că nu există încă o strategie naţională a medicamentului, care să clarifice care sunt direcţiile în care România trebuie, de exemplu, să facă stocuri în eventualitatea unor situaţii de forţă majoră. Lipsa unei strategii naţionale a dus la problemele semnalate în ultimii ani la Institutul Cantacuzino sau la scăderea drastică a volumelor medicamentelor fabricate în România din totalul medicamentelor utilizate în ţară, de la 62% în 2006 la 42% în 2010. Sau, şi mai scandalos, lipsa unor reglementări şi analize a nevoilor de medicamente a condus la majorarea alocărilor pentru medicamente de la aproximativ 350 milioane euro în 2007 la aproximativ 1,1 miliarde euro în 2011 (adică aproximativ 25% din totalul resurselor financiare alocate sănătăţii), fără o îmbunătăţire evidentă a accesului la medicamente, a stării de sănătate a pacienţilor sau a speranţei de viaţă. Toate aceste evoluţii ineficiente, datorate lipsei unei strategii multianuale şi transpartinice au făcut ca România, o ţară cu o tradiţie industrială bogată în sectorul farmaceutic, să fie doar o ţintă pentru importuri, care ar putea fi oricând sistate, riscându-se astfel accesul la medicamente al pacienţilor.

    Am subliniat de asemenea că, la nivel conceptual, legea sănătăţii, stabileste exclusiv cadrul general, noţiunile definitorii, structurile componente, sursele de finanţare şi răspunderea pentru un sistem sanitar funcţional. Proiectul noii legi a sănătăţii care a cauzat foarte multe confruntări, multe din ele politizate şi în necunoştinţă de cauză, nu va avea efectele scontate fără o legislaţie secundară pe măsură, care să fie clădită pe priorităţi strategice. Astfel, legislaţia secundară şi terţiară va trebui să se pronunţe asupra a şase direcţii strategice de reformare a sistemului, după cum urmează:

    – Prioritizarea: care sunt prorităţile sistemului sanitar (dar şi care sunt argumentele care stau la baza deciziei): sănătatea publică, sistemul de urgenţă, medicina primară, ambulatorie, serviciile spitaliceşti, programele naţionale, etc.? La urma-urmei, doar consensul asupra priorităţilor va asigura alocarea corectă şi transparentă de resurse;

    – Standardizarea: serviciile medicale trebuie să păstreze standarde uniforme, în aşa fel încât actul medical să aibă aceeaşi calitate şi acelaşi cost indiferent de cadrul în care este prestat;

    – Finanţarea: în funcţie de priorităţi şi de serviciile contractate şi cu identificarea clară de resurse; în aşa fel încât să nu se promită mult şi să se ofere foarte puţin, cum este şi cazul asistenţei cu medicamente;

    – Privatizarea: care sunt structurile ce trebuie privatizate şi care sunt cele ce trebuie să rămână publice, în aşa fel încât accesul pacienţilor să nu fie condiţionat exclusiv de considerente materiale?

    – Informatizarea, despre care nu sunt necesare alte comentarii şi

    – Managementul: cine se va ocupa de administrarea structurilor şi resurselor sistemului, cine va evalua îndeplinirea indicatorilor de performanţă, etc.?

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

  • Franks, după demisia lui Boc: Acordul cu România va continua

    “Nu văd niciun motiv pentru care acest eveniment ar avea vreun impact asupra acordului. Ne aşteptăm ca acordul să continue”, a afirmat Franks. Reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale au încheiat duminică cea de-a patra misiune de evaluare a acordului preventiv cu România şi au recomandat eliberarea unei noi tranşe, de aproximativ 500 milioane euro. Franks a afirmat duminică, la conferinţa de presă de la sfârşitul misiunii, că se aşteaptă ca orice nou guvern, înainte sau după alegeri, va continua să aplice reformele convenite în cadrul acordului cu insituţiile financiare internaţionale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum a preluat România guvernul Boc, ce şi-a propus să facă şi ce a făcut în realitate

    Aşa arată tabloul macro pentru cei mai bine de trei ani de guvernare Boc.

    Însă, reformele promise şi iniţiate sunt departe de a fi înscrise la categoria “realizări”.

    Guvernul Boc a încercat să facă reforma pensiilor, însă datele au arătat o creştere a cheltuielilor cu pensiile speciale. Reforma sistemului de pensii a majorat cele 159.000 de pensii speciale ale poliţiştilor, militarilor şi lucrătorilor din serviciile secrete în loc să le reducă, aşa cum şi-a asumat Guvernul. Niciun oficial nu a explicat de ce reforma despre care s-a spus că va aduce economii a ajuns să coste mai mult statul. Consiliul Fiscal – autoritate care sprijină Guvernul în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi a cărui opinie este obligatorie la aprobarea bugetului sau la rectificări – a arătat că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei. Această creştere explică în parte şi adâncirea deficitului fondului de pensii.

    În planul asistenţei sociale nu există încă o bază de date centralizată. Agen­ţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi Casa de Pensii – nu comunică în niciun fel. Deciziile de restructurare ale guvernului Boc s-au luat de doi ani încoace fără să se ştie exact câţi salariaţi există (şi implicit, de câţi este nevoie în administraţia publică), câţi plătitori de contribuţii sociale şi câţi dintre aceştia lucrează cu contracte de muncă sau chiar câţi şomeri au existat la un moment dat în economie.

    Guvernul Boc a încercat şi reforma salarizării. Însă, schimbarea sistemului de salarizare în sistemul public nu a aşezat toate salariile din sistem pe o scară ierarhică. Nu există suficientă transparenţă şi un control al salariilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De câţi bani este nevoie pentru a motiva o demisie de premier

    Cel mai rapid răspuns la îndemână este că Emil Boc şi-a păstrat, până la capăt, rolul de servitor perfect, dispus să încaseze loviturile destinate stăpânului, şi asta a făcuit şi acum. Este uşor să invoci manifestaţiile, dar acestea n-au început de ieri în România, nemulţumirea oamenilor este aceeaşi de la începuturile crizei şi chiar hăt, iar realizările sunt mai mult din vorbe şi mai puţin cu efecte concrete. Iar omului de rând cred că îi pasă acum mai mult, şi pe bună dreptate, de căldură, gaze şi aprovizionare şi mai puţin de politică, politicieni şi guverne. Drept urmare, dacă a fost un act politic, atunci timpii sunt total anapoda şi denotă fie stângăcie, fie pierderi de bun simţ sau, mai rău, de cap.

    Dacă e să-l credem pe Emil Boc, ţara e lăsată curată, măturată, cu geamurile spălate şi mai miroase şi a gutui coapte; dacă e să-l credem pe Jeffery Franks, situaţia este acceptabilă, pentru că ne dau tranşa, dar sunt câteva probleme care l-ar cam înţepa în talpă – reforma sistemului sanitar, contractele din energie şi gaze, lipsa “bunelor practici fiscale” în aplicarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Toate sunt chestiuni care au fost repetate şi răsrepetate şi promise şi răspromise, dar nimeni n-a mişcat un deget ani de zile. Şi risipa din sistemul sanitar a continuat, contractele din energie şi gaze au fost aplicate, iar lipsa de bune practici este de fapt cronică şi binecunoscută tuturor celor angajaţi nu numai în Planul de Dezvoltare a Intrastructurii ci cam în orice activitate lucrativă din România.

    Cred că din cauza asta premierul Franks s-a supărat un pic pe premierul Boc. Dacă nu mă înşel, valoarea tranşei pe care FMI ne-o pune la dispoziţie este de 500 de milioane de euro. Valoarea ne poate oferi o idee despre cât este nevoie pentru a motiva o demisie de premier.

  • Analist Erste: Demisia lui Boc nu este motiv de creştere a costurilor de finanţare

    “Mediul politic local este influenţat semnificativ de preşedinte, care este devotat ferm cooperării cu FMI şi Comisia Europeană, care, alături de continuitatea procesului de consolidare fiscală, sunt cei mai importanţi factori pentru pieţe. În trecut au mai fost remanieri în guvern, dar a existat continuitate. Dacă nu vor apărea presiuni semnificative pe leu, nu vedem motive pentru creşterea randamentelor (dobânzile obligaţiunilor de stat – n.r.)”, a spus Kotian într-o discuţie cu jurnaliştii. El consideră că instalarea unui guvern de tehnocraţi la Bucureşti ar presupune un sprijin mai larg în Parlament şi ar reduce tensiunile politice, însă pentru pieţe este mai importantă continuitatea politicilor după alegerile din toamnă.

    Mai multe pe www.mediafax.ro