BusinessMagazin

Blog

  • Cum a plecat guvernul Boc – de la A la Z

    Premierul Emil Boc i-a anunţat, luni, 6 februarie 2012, pe miniştri cabinetului său că a decis să depună mandatul Guvernului. “Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc.

    Plecarea lui Arafat.

    Demisia premierului Emil Boc venea la mai puţin de o lună după ce mii de oameni din mai multe oraşe ale ţării au început să protesteze în stradă, pornind de la plecarea din sistem, de luni, 9 ianuarie, a subsecretarului de stat, dr. Raed Arafat, ca urmare a conflictului public cu preşedintele României, Traian Băsescu, pe seama noului pachet legislativ de reformare a sistemului public de sănătate. Potrivit spuselor preşedintelui, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite. De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţinea că nu numai statul trebuie să fie implicat în sistemul de urgenţă.

    Debutul protestelor şi paşii înapoi.

    Protestele au debutat la Târgu-Mureş, în scurt timp extinzându-se, în grupuri de sute de persoane care cereau demisia premierului şi a preşedintelui, în Capitală şi marile oraşe ale ţării. Guvernul României a încercat marţi, 18 ianuarie, un gest de calmare a protestatarilor, reintegrându-l, după cinci zile de proteste, pe Raed Arafat în funcţia sa din Ministerul Sănătăţii, dar manifestaţiile au continuat în ţară, arătând că exasperarea socială a atins un prag critic, după cum comenta presa internaţională la acea vreme. “Fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru”, declara premierul Emil Boc.
    “Alegeri anticipate” a fost revendicarea cea mai mediatizată în online în timpul protestelor de stradă începute în luna ianuarie, pe următoarele două locuri situându-se “Jos Băsescu” şi “Demisia preşedintelui”, potrivit unei analize realizate de Mediafax Monitorizare.

    Postarea intitulată “Opoziţia socialistă a trecut în sfârşit la fapte”, în care Teodor Baconschi a folosit exprimarea “mahalaua ineptă” cu referire la protestarii din Piaţa Universităţii, a cauzat demiterea acestuia, luni, 23 ianuarie. Două zile mai târziu, senatorul PDL Iulian Urban demisiona din partid, după un mesaj postat pe blogul personal, care începea cu “Bravo Băsescu” şi se intitula “Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce-i înconjoară”.
    Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală decidea să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

    “Intervenţia cu românii” şi comasarea neconstituţională.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, 25 ianuarie, că poporul român şi-a făcut datoria în faţa crizei, suportând multe măsuri de austeritate, fiind acum rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării. Preşedintele a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice, afirmând că, dacă politicienii vor asigura stabilitatea, România va depăşi criza. “Poporul şi-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate care, desigur, au fost aplicate şi politicienilor, dar la ei s-a simţit mult mai puţin decât la omul care avea un salariu de zece milioane. Deci poporul şi-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, suportând o austeritate severă. De data aceasta este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio şansă”, declara Băsescu.
    Preşedintele Băsescu a vrut să reintre în sinergie cu poporul supărat printr-un discurs despre starea naţiunii, în care n-a lăsat din braţe ceea ce numeşte “modernizarea” şi a dat lecţii solemne politicienilor, ignorând graţios că el însuşi este luat cu ardoare drept model de o seamă dintre ei, comenta într-un editorial Indira Crasnea, jurnalist în cadrul agenţiei de presă Mediafax.

    În aceeaşi zi, comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare fusese declarată neconstituţională, potrivit deciziei Curţii Constituţionale care a admis astfel sesizarea USL. Miniştrii au întrerupt şedinţa de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curţii Constituţionale. Europarlamentarul PDL Cristian Preda considera, în ziua următoare, că Traian Băsescu a avut “o atitudine prezidenţială” i şi “a lăsat să se înţeleagă că vor urma decizii instituţionale importante, odată cu reluarea activităţii Parlamentului”, dar care, în opinia sa, nu se pot materializa înainte de încheierea misiunii FMI.

    Demisia cabinetului Boc.

    Misiunea comună FMI-CE-Banca Mondială a decis revizuirea în sus a proiecţiei de creştere economică pentru 2011, la circa 2,5% şi a părăsit România, duminică, 5 februarie. Cu USL intrată în grevă parlamentară până la alegeri, premierul decidea în ziua următoare să depună mandatul Guvernului.

    Mai jos, prezentăm câteva dintre cele mai relevante reacţii:
    Traian Băsescu, preşedintele României: Încă din luna decembrie am avut discuţii cu premierul cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes naţional. S-a constatat că ar fi fost foarte greu să avem în a doua parte a lunii decembrie o majoritate parlamentară sigură
    Anca Boagiu, ministru al Transporturilor: Este important că Guvernul a luat o decizie de maximă responsabilitate pentru România
    Sulfina Barbu, ministru al Muncii: Cu siguranţă, Emil Boc nu îşi pierde susţinerea la şefia PDL
    Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD: Demisia Guvernului, un prim pas realist. E nevoie de guvern tehnocrat şi anticipate
    Victor Ponta, preşedinte PSD, co-preşedinte USL: Demisia lui Boc – primul pas spre anticipate. Suntem deschişi pentru o formulă responsabilă
    Crin Antonescu, preşedinte PNL, co-preşedinte USL: Plecarea Guvernului Boc, un prim pas către soluţionarea crizei politice
    Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Demisia a fost decizia personală a lui Boc. Vom discuta cu Băsescu şi cu celelalte partide
    Gheorghe Ialomiţianu, ministru al Finanţelor: Decizia premierului, după consultări cu colegii, trebuie respectată
    Elena Udrea, ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului: E nevoie de un nou guvern mai popular şi suficient de credibil pe plan internaţional
    Flutur: Demisia anunţată de Emil Boc, un act de responsabilitate
    Theodor Stolojan, liderul europarlamentarilor PDL: Curat românesc – dacă ceva merge, atunci trebuie schimbat
    Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România: Acordul cu România va continua

    Premierul a amintit odată cu anunţul demisiei că, pentru anul trecut, România a înregistrat, după doi ani de criză, o creştere economică de aproxmativ 2,5%, una dintre cele mai mari din UE, şi că pentru acest an Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional apreciază că România va avea o creştere economică mai mare decât cea din zona euro. Reducerea inflaţiei la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, un curs valutar stabil şi menţinerea sub control a datoriei publice şi a deficitului bugetar au fost alţi factori prezentaţi de premier drept efecte ale măsurilor economice corecte dispuse de Guvern în mandatul său. Boc mai a susţinut că nu există un risc de neplată a salariilor şi pensiilor şi că stabilitatea economică înseamnă şansa pentru viitorul apropiat de creştere a salariilor şi pensiilor.

    Preşedintele Traian Băsescu a luat act, în aceeaşi zi, de demisia lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru şi a semnat decretul de numire a lui Cătălin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Demisia premierului Emil Boc s-ar putea dovedi o “manevră politică disperată” orchestrată de preşedintele Traian Băsescu, scria blogul Financial Times, într-un material cu titlul “România: Băsescu aruncă zarurile”.

    Mecanismul constituţional de învestire a noului Guvern.

    Articolul 85
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
    Articolul 89
    (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
    Articolul 103
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
    (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
    (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Articolul 107
    (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
    (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

    Consultările şi votul.

    Reprezentanţii partidelor politice au intrat luni, 6 februarie, la consultări cu preşedintele României, iar propunerea preşedintelui a fost cea a şefului Serviciului de Informaţii Externe şi fostului ministru de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Ulterior, Băsescu a început să discute cu partidele din coaliţie pentru formarea Cabinetului. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, decretul de numire în funcţie pentru Cabinetul condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanţelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului şi Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naţionale; Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Cătălin Marian Predoiu, Ministrul Justiţiei; Răzvan Mustea-Şerban, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;Cătălin Ovidiu Baba, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ladislau Ritli, Ministrul Sănătăţii; Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Leonard Orban, Ministerul Afacerilor Europene.

    Preşedintele Traian Băsescu declara la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu, că “ceea ce se întâmplă azi este continuarea nerostită, din motive de inters naţional, a discursului din 25 ianuarie”. Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit de Parlament, prin votul exprimat, fiind înregistrate 237 de voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”. pentru învestirea Guvernului erau necesare 232 de voturi favorabile. Opoziţia nu a participat la vot.

    Concluzie:

    Protestele de stradă au influenţat, într-adevăr, câteva evenimente a căror probabilitate ar fi fost zero în urmă cu doar câteva săptămâni. Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconschi cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populaţiei”, lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură, şi, finalmente, căderea guvernului Boc.

    Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

    Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu. Problemele politice ale preşedintelui Traian Băsescu şi aliaţilor săi din coaliţia de centru-dreapta nu se vor încheia, chiar dacă Parlamentul a aprobat noul Guvern al lui Mihai Răzvan Ungureanu, comenta Financial Times în ediţia electronică.

    Pentru mulţi comentatori, inclusiv susţinători ai preşedintelui Traian Băsescu, aspectul nou al guvernului Ungureanu, conţinând majoritar ajutoare sau versiuni mai tinere şi/sau mai puţin cunoscute ale unor foşti miniştri PDL, depindea de scoaterea pe tuşă a Elenei Udrea, considerată o piatră de moară care greva chiar mai mult decât Emil Boc imaginea partidului de guvernare. Aşa se face că, dacă la început s-a vehiculat doar o variantă inofensivă de remaniere, cu darea afară a câtorva miniştri gafeuri sau invizibili (Vreme, Ariton, Igaş), rezultatul final a fost că Elena Udrea însăşi a susţinut înlocuirea tuturor miniştrilor PDL, inclusiv a unora apreciaţi de electoratul puterii (Funeriu, Boagiu), numai pentru ca numele ei să nu iasă în evidenţă la remaniere.Găselniţa n-a prins însă şi la UNPR şi UDMR, care au refuzat să-şi sacrifice şi ei oamenii ca să menajeze reputaţia fostului ministru al dezvoltării. Scopul marii remanieri, uşurarea PDL de pietrele de moară din guvern, a fost însă îndeplinit.

  • Locuri de pe planetă care-ţi taie respiraţia (IV) – GALERIE FOTO

    Iata mai jos o serie dintre cele mai spectaculoase imagini cu astfel de locuri, fără ca aceasta să fie un top.

    Nu ne-am stabilit ca obiectiv să realizăm o ierarhie ci invităm cititorii să o completeze cu propunerile lor, astfel încât menţinem aceste liste deschise.

    Sursa: The Cool Hunter

  • Lionel Messi, angajat la Guvernul României

    Nu avea cum să vadă mingea (aşa mi s-a părut, cel puţin), jocul se petrecea în spatele lui. Mingea l-a ajuns din urmă şi l-a lovit, din spate, pe umăr. Câţiva centimetri mai sus să fi fost trimisă şi i-ar fi căzut în faţă, pe picior. Şi atunci, cu siguranţă, nu ar mai fi fost nimic de făcut pentru portarul german.

    Ce este spectaculos în această acţiune ratată? Messi a ştiut unde trebuie să cadă mingea. A ştiut cu câteva secunde înaintea tuturor. Iar colegul său de echipă care i-a trimis pasa a ştiut şi el, cu câteva secunde înaintea adversarilor, unde va fi Messi.

    De două zile noi scriem despre dezastrul din absorbţia fondurilor UE: niciun euro nu a intrat în ţară ca rambursări de la Comisia Europeană în ianuarie. Iar, din aproape 20 mld. euro fonduri structurale, câţi au fost alocaţi României între 2007-2014, România a luat, în cinci ani de când a aderat, doar un miliard de euro, adică 5% din fonduri.

    I-am întrebat pe responsabilii cu atragerea fondurilor: care a fost cauza?

    Unul dintre răspunsuri, ne-a uimit: nu e nicio problemă şi, oricum, nu este obligatoriu să trimitem la Bruxelles cereri de rambursare într-o lună anume (pentru cine nu este familiarizat, banii de la Comisia Europeană vin, în cea mai mare parte a lor, după ce prezinţi facturile şi, în baza acestora, ţi se rambursează cheltuielile pe care le-ai făcut pe programele finanţate din fondurile UE).

    Cum adică nu este obligatoriu? Dar de ce ar fi atunci obligatoriu ca acel înalt funcţionar să-şi încaseze odată sau de două ori pe lună salariul? Ştie cineva în administraţia asta ce este de făcut şi ce nu?

    Revin la jocul Barcelonei. Messi ştie unde cade mingea pentru că, dincolo de talent este şi multă rutină, mult antrenament. Cineva pasează, altcineva dă golul. O întreagă ţesătură de pase, de ipoteze. Nu merge jocul pe stânga îl muţi în dreapta. Dar, în orice moment, oriunde ar fi mingea în teren acolo este un om valoros care ştie să întoarcă situaţia în avantajul echipei sale. Ratezi o dată, de două ori, dar nu la nesfârşit.

    “Am fost ocupaţi cu prognoze şi bilanţuri”, aşa mai justifică un şef al unei autorităţi de management zero plăţile pe ianuarie pentru fondurile europene. Toată armata de funcţionari (mii) pe fondurile europene a fost ocupată cu prognoze legate de câţi bani vor fi absorbiţi anul acesta!?

    La cinci ani de la integrarea în UE, România nu şi-a pus la punct mecanismele de atragere a fondurilor nerambursabile (cruciale pentru trecerea economiei pe creştere robustă, mai ales în aceste vremuri), deşi ar fi trebuit să fie pregătită pentru asta încă de dinainte de integrare. Sunt 22 de ani de la căderea comunismului, iar administraţia noastră nu ştie cine este capul, cine este coada. Vina este aruncată tot pe oameni care nu-şi dau zăpada din faţa casei. Dar CFR-ul şi administraţia drumurilor sunt exonerată pentru că vremea şi vremurile sunt grele.

    De ce? Pentru că nu există niciun efort de evaluare. Nu există un etalon. Nu există un Messi, adică acest standart în funcţie de care sunt evaluate performanţele celorlalţi. Şi nu există “retrogradare”.

    O echipă de fotbal care joacă prost cade într-o ligă înferioară. Odată cu retrogradarea se evaporă şi salariul bun şi confortul. De aceea lupta este să te menţii sus. Dar face vreunul dintre şefii funcţionărimii statului român acest efort? Face vreun ministru acest efort? A mers vreunul să întrebe: de ce pe programul meu operaţional nu aţi luat niciun leu de la UE în ianuarie?

    Mă îndoiesc. Pentru că miniştrii, ei înşişi, nu sunt “standarde” (fac abstracţie de schimbarea recentă a Guvernului). Nu reprezintă unităţi de măsură. Când abia ştii pe ce lume trăieşti este imposibil să le ceri altora să fie performanţi, pentru că realmente nu ştii ce este aia.

    Mai e ceva. Un angajat performant poate fi un pericol pentru şeful său mediocru. Aşadar, şeful nici nu are motiv să-i vadă pe alţii sclipind.

    Iulian Anghel este editor al Ziarului Financiar. Cititi mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii

  • Grupul francez Danone se pregăteşte de condiţii dificile în zona euro în 2012

    Vânzările companiei au crescut anul trecut cu 7,8%, iar profitul net a urcat cu 6,7%, potrivit unui comunicat transmis miercuri. Cel mai mare producător de iaurturi la nivel mondial anticipează o creştere de 5-7% a vânzărilor în acest an şi marjă de profit în stagnare, după o creştere de 0,2 puncte procentuale în 2011. Dintre giganţii industriei alimentare, Danone este unul dintre cei mai expuşi la criza datoriilor de stat din zona euro, derulând aproximativ 40% din afaceri în regiune.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cotaţia petrolului în urcare, după ce Iranul a anunţat oprirea exporturilor în şase ţări din UE

    “Iranul opreşte exporturile de petrol către şase state europene”, a anunţat postul iranian de televiziune în limba engleză Press TV. Potrivit Press TV, cele şase ţări sunt Olanda, Grecia, Franţa, Portugalia, Spania şi Italia. Preţul petrolului Brent, tranzacţionat pe bursa de la Londra, se afla în urcare cu un dolar, la 118,35 dolari pe baril la scurt timp după anunţ. Cele 27 de state membre UE au decis să oprească importurile de petrol iranian începând cu 1 iulie, din cauza controversatului program nuclear al Iranului, despre care statele ocidentale afirmă că are scopuri militare. Iranul neagă aceste acuzaţii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Croitoru: În România nu e capitalism. Clicile de antreprenori de carton – politicieni au acaparat economia

    Prezentăm comentariul lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

    Lucian Croitoru: Vom reuşi să facem din capitalism noua normalitate?

    Cei mai mulţi cred că actuala criză economică şi mai ales profunzimea ei este produsul capitalismului bazat pe pieţe libere. Faptul că aceasta se întâmplă la foarte scurt timp de la căderea socialismului pare să fie o dovadă pentru mulţi români. Doar puţini mai cred şi chiar şi mai puţini înţeleg că, dimpotrivă, criza mondială a apărut de la lipsa capitalismului chiar în ţările care l-au consacrat.

    În lume, în general, soluţia la problemele economice şi sociale este refacerea capitalismului. În România provocarea profundă este chiar instaurarea capitalismului şi transformarea lui în noua normalitate.

    Criza mondială şi capitalismul

    Capitalismul înseamnă o succesiune de alegeri libere responsabile pe care le fac entităţile private (oameni sau firme) dat fiind un set de reguli bune. Alegerile libere responsabile şi regulile bune conlucrează pentru a face din capitalism cel mai productiv mod de organizare economică cunoscut.

    Germania capitalistă a întrecut Germania socialistă, Coreea de Sud a întrecut Coreea de Nord, iar Finlanda a întrecut Estonia pe vremea când aceasta din urmă era parte a Uniunii Sovietice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • 140.000 de euro pentru o societate bihoreană ce produce încălţăminte

    Proiectul de investiţii pentru care a beneficiat de fondurile nerambursabile a fost finanţat prin Măsura 312 “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
    Beneficiarul a semnat contractul de finanţare cu Agenţia în mai 2010, şi l-a finalizat în prima jumătate a anului 2011. Valoarea totală a proiectului a fost de 237.838 de euro.
    Prin această investiţie, beneficiarul a înlocuit utilajele vechi, închiriate, cu alte 52 de utilaje noi, performante, atât pentru creşterea calităţii, dar şi a cantităţii produselor obţinute. Investitorul a achiziţionat cu banii primiţi echipamente precum maşini de croit şi alimentator automat pentru acestea, maşini de cusut sau de aplicat bombeu, de capsat, de egalizat şi subţiat, de numerotat şi ştampilat. Alte utilaje cumpărate pentru fabricarea încălţămintei sunt cele pentru netezit materialul şi cusăturile sau pentru termolipit.
    “Banii primiţi ne-au ajutat foarte mult să ridicăm standardele de calitate ale produselor noastre”, susţine Florentina Toia, reprezentatul legal al societăţii.
    În primul an după implementarea investiţiei, capacitatea de producţie a crescut de la aproximativ 30, la 200 de feţe de încălţăminte pe zi, aceasta urmând să ajungă, prin proiectul realizat cu fonduri europene nerambursabile, la 500 de feţe de încălţăminte pe zi în anii patru şi cinci. Au fost create aproximativ 100 de noi locuri de muncă, menţinându-se şi cele 6 deja existente.
    Proiectul poartă titlul “Dezvoltarea SC Rivalsa Shoes SRL, prin investiţii în sectorul încălţămintei” şi este implementat în satul Sălacea din comuna cu acelaşi nume a judeţului Bihor.
    Cererea de fonduri europene nerambursabile pentru Măsura 312 a depăşit de peste 2 ori fondurile alocate până în anul 2013 “pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”, respectiv 385.237.628 de euro. APDRP a înregistrat, începând cu anul 2008, 6.533 de cereri de finanţare, în valoare de peste 890 de milioane de euro.
    Până în acest moment, sunt semnate 2.172 de contracte de finanţare. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 288,6 milioane de euro, gradul de absorbţie al fondurilor alocate fiind de 75%.
    Conform calendarului estimativ de lansare a sesiunilor depunerii de proiecte pentru anul 2012, o nouă sesiune de primire a proiectelor pentru Măsura 312 se va desfăşura în luna august şi va avea o alocare financiară de peste 134 de milioane de euro.
    Măsura 312 se încadrează în Axa III – “Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.
    Obiectivele specifice se referă la:
    1. Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;
    2. Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole ;
    3. Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.
    Obiectivele operaţionale se referă la:
    1. Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spaţiul rural;
    2. încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;
    3. încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;
    4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.
    Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 312:
    – micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/ 2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro echivalent în lei) – a se vedea categoriile de beneficiari din Anexa 10.
    – persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) – care se vor angaja că până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprinderi, iar în situaţia în care, în urma autorizării, se modifică reprezentantul legal al proiectului, vor depune toate documentele ce demonstrează transferul dreptului de reprezentare pentru noua formă de organizare juridică, această modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie ale Cererii de finanţare
    în cadrul Măsurii 312 se pot realiza următoarele tipuri de investiţii:
    I. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:
    – Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);
    – în activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă);
    – Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

    II. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).

    III. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
    a. Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
    b. Servicii de conectare şi difuzare internet;
    c. Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, servicii sanitar-veterinare;
    d. Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.

    IV. Investiţii în producerea de energie regenerabilă
     Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.
    Important! Este permisă achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării activităţii economice pentru care beneficiarul este/ va fi autorizat.

    Prin Măsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:
    • 50.000 euro/ proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;
    • 100.000 euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier;
    • 200.000 euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi
    Valoarea maximă a sprijinului va fi de:
    • 50.000 euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar individual, persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere familială;
    • 100.000 euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier;
    • 200.000 euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative meşteşugăreşti de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi comerciale cu capital privat care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru
    persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca întreprindere individuală.

  • Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, au evoluat peste estimări în trimestrul patru

    PIB-ul Germaniei a urcat cu 0,6% în trimestrul al treilea, iar media estimărilor economiştilor contactaţi de Bloomberg indica o contracţie de 0,3% în ultimele trei luni ale anului, transmite Bloomberg. Pe ansamblul anului 2011, economia germană a crescut cu 1,5%, iar cea franceză cu 1,7%. Criza datoriilor de stat a încetinit creşterea economică din zona euro, cu Grecia, Portugalia şi Belgia aflate deja în recesiune. Datele recente sugerau că Germania ar putea evita recesiunea datorită şomajului aflat la minimul ultimilor 20 de ani, care ar trebui să susţină consumul, şi cererii pentru exporturi din afara zonei euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cât ar costa prezervativele Louis Vuitton

    Confecţionate cu iniţialele brandului în relief, prezervativele ar costa 68 de dolari bucata, în ritm similar cu preţurile casei de modă franţuzeşti. Luxul nu va putea însă ajunge la pasionaţii colecţiilor de acest fel, pentru că LV nu plănuieşte să atace astfel de pieţe. Cel puţin nu prea curând.

    Unde găsim marfă de lux la second-hand

    Creierul din spatele mişcării este arhitectul georgian Irakli Kiziria care a colaborat cu cei de la Design Provocation pentru a crea prezervativele, cu prilejul Zilei Mondiale a SIDA, din luna decembrie. Cu toate acestea, o imagine a apărut pe pagina publicaţiei Huffington Post, vestea răspândindu-se rapid pe reţelele sociale.

    Maşinile de lux sfidează criza. Cum comentaţi?

    Un purtător de cuvânt al Louis Vuitton a refuzat să comenteze situaţia, însă dacă vreodată genţile de lux nu vor mai avea acelaşi succes, LV ar putea da lovitura cu noul produs.

  • Patriciu a cerut în instanţă insolventa Mic.ro. Compania are datorii neplătite de mai multe luni către furnizori

    Termenul de judecată a fost stabilit pentru joi. Printre firmele care au cerut în acest an insolvenţa Mic.ro se numără compania de taximetre Meridian, Touring Europabus – aparţinând lui Dragoş Anastasiu, Vel Pitar şi grupul Ţiriac Auto. Datoriile neplătite de mai multe luni, pe care lanţul Mic.ro le-a acumulat către o serie de furnizori, i-au făcut pe mulţi dintre aceştia să stopeze în ultimele luni livrările de mărfuri. Din acest motiv, rafturile magazinelor sunt pe jumătate goale. În plus, unii furnizori au început să se organizeze în asociaţii, pentru a avea mai multe şanse să recupereze banii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro