BusinessMagazin

Blog

  • Japonia afirmă că trimiterea de nave militare în Orientul Mijlociu ar întâmpina obstacole mari

    Orice decizie de a trimite nave militare japoneze în Orientul Mijlociu ar întâmpina „obstacole mari”, a declarat un oficial japonez de rang înalt, după ce preşedintele Donald Trump şi-a exprimat speranţa că Japonia se va alătura Statelor Unite pentru a menţine Strâmtoarea Ormuz „deschisă şi sigură”.

    „Deşi nu este exclus din punct de vedere juridic, având în vedere conflictul în desfăşurare, situaţia trebuie analizată cu mare atenţie”, a declarat duminică Takayuki Kobayashi, şeful departamentului de politici al Partidului Liberal Democrat aflat la guvernare, pentru postul public de televiziune NHK.

    Declaraţiile lui Kobayashi vin cu câteva zile înainte de o vizită planificată la Washington a premierului japonez Sanae Takaichi. La summitul programat pe 19 martie, Japonia ar urma să discute cu Statele Unite despre alianţa bilaterală, comerţ şi investiţii, însă agenda a fost deja umbrită de războiul din Iran.

    Japonia depinde în mare măsură de petrolul din Orientul Mijlociu pentru a-şi susţine economia. Totuşi, ţara, care are o constituţie pacifistă de opt decenii, nu a adoptat o poziţie clară în privinţa războiului din Iran, iar sondajele arată că majoritatea populaţiei se opune conflictului.

    Miercuri, Takaichi a anunţat că Japonia va elibera 80 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, înaintea unui acord al Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a elibera un total record de 400 de milioane de barili din rezervele de urgenţă.

    Întrebată săptămâna trecută în parlament despre această chestiune, Takaichi a declarat că Tokyo nu are în plan să trimită nave de deminare pentru a ajuta la curăţarea minelor din jurul strâmtorii, cel puţin până la încheierea războiului dintre SUA, Israel şi Iran.

    Kobayashi a mai spus că, având în vedere faptul că Trump îşi schimbă adesea mesajele, Takaichi ar trebui să îşi folosească relaţia personală cu acesta pentru a afla care sunt intenţiile reale ale Washingtonului.

    „Trebuie să înţelegem ce îşi doreşte cu adevărat. Acesta este cel mai important lucru”, a precizat Kobayashi.

  • Zelenski spune că Rusia furnizează Iranului drone Shahed

    Zelenski a declarat că este „100% cert” faptul că Iranul a folosit drone Shahed de fabricaţie rusă pentru a ataca bazele americane.

    Dronele Shahed au fost folosite şi în alte atacuri din regiune, însă, potrivit Reuters, nu este întotdeauna clar cine le-a produs.

    Iranul a dezvoltat iniţial drona Shahed, o variantă mult mai ieftină decât rachetele.

    Aceste drone au fost folosite pe scară largă în războiul din Ucraina, unde, potrivit autorităţilor de la Kiev, Rusia a lansat mii de astfel de aparate începând din toamna anului 2022.

    Deşi Iranul a furnizat iniţial aceste drone, Rusia produce acum propriile sale modele Shahed.

    Drone de tip Shahed au fost adoptate ulterior şi de armatele altor ţări, inclusiv de armata americană, care a declarat că acestea fac parte din actuala campanie împotriva Iranului.

  • Franţa respinge informaţiile privind trimiterea unor nave de război în Strâmtoarea Ormuz

    Donald Trump a declarat că „speră” ca Marea Britanie, China, Franţa şi alte ţări să trimită nave de război pentru a menţine deschis Strâmtoarea Ormuz. Franţa pare însă să respingă acestă idee.

    Franţa a dezminţit informaţiile potrivit cărora ar urma să trimită nave de război în Strâmtoarea Ormuz, precizând că aceste afirmaţii sunt false.

    Ministerul francez al Afacerilor Externe a reacţionat printr-o serie de mesaje publicate pe platforma X, unde contul oficial de răspuns al instituţiei a transmis un răspuns ferm: „Nu este adevărat”.

    Potrivit sursei citate, grupul de luptă al portavionului francez rămâne în estul Mării Mediterane şi nu va fi relocat în zona Golfului.

    „Nu. Grupul de luptă al portavionului francez rămâne în estul Mediteranei. Misiunea Franţei rămâne aceeaşi: defensivă, de protecţie”, a transmis ministerul.

    În acelaşi mesaj, diplomaţia franceză a criticat speculaţiile apărute în spaţiul public şi a cerut oprirea „alarmismului”.

    Poziţia Parisului vine în contextul tensiunilor persistente din regiune, autorităţile franceze insistând că actuala lor prezenţă militară are un caracter strict defensiv.

     

     

     

  • Meta, compania care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp, ar putea concedia până la 20% din forţa de muncă – aproximativ 16.000 de angajaţi din totalul de aproape 79.000 – în timp ce cheltuielile pentru inteligenţă artificială vor ajunge la 135 mld. $ doar în 2026, aproape dublu faţă de 2025

    Meta Platforms, compania americană care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp şi care este evaluată la aproximativ 1,62 trilioane de dolari pe bursa NASDAQ, plănuieşte concedieri care ar putea afecta până la 20% din forţa de muncă, potrivit unei investigaţii Reuters, care citează trei surse din interiorul companiei.

    Reducerile vin în contextul în care compania condusă de Mark Zuckerberg alocă sume fără precedent pentru infrastructura de inteligenţă artificială – 600 de miliarde de dolari pentru centre de date până în 2028 – şi încearcă să compenseze aceste costuri prin eficientizarea forţei de muncă. Potrivit Reuters, nu a fost stabilită o dată pentru concedieri, iar dimensiunea lor nu a fost bătută în cuie. Executivii de top au semnalat însă recent planurile altor lideri seniori din Meta şi le-au cerut să înceapă pregătirea reducerilor, au spus două dintre surse, care au vorbit sub condiţia anonimatului deoarece nu erau autorizate să divulge informaţiile.

    ◆ Dacă Meta decide asupra cifrei de 20%, concedierile vor fi cele mai dure de la restructurarea din 2022-2023 pe care compania a numit-o „anul eficienţei” – când a eliminat 11.000 de angajaţi în noiembrie 2022 (13% din forţa de muncă de atunci), urmate de alte 10.000 de locuri de muncă patru luni mai târziu

    Meta Platforms, compania americană care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp şi care este evaluată la aproximativ 1,62 trilioane de dolari pe bursa NASDAQ, plănuieşte concedieri care ar putea afecta până la 20% din forţa de muncă, potrivit unei investigaţii Reuters, care citează trei surse din interiorul companiei. Reducerile vin în contextul în care compania condusă de Mark Zuckerberg alocă sume fără precedent pentru infrastructura de inteligenţă artificială – 600 de miliarde de dolari pentru centre de date până în 2028 – şi încearcă să compenseze aceste costuri prin eficientizarea forţei de muncă. Potrivit Reuters, nu a fost stabilită o dată pentru concedieri, iar dimensiunea lor nu a fost bătută în cuie. Executivii de top au semnalat însă recent planurile altor lideri seniori din Meta şi le-au cerut să înceapă pregătirea reducerilor, au spus două dintre surse, care au vorbit sub condiţia anonimatului deoarece nu erau autorizate să divulge informaţiile.

    Andy Stone, purtătorul de cuvânt al Meta, a răspuns astfel: „Aceasta este o relatare speculativă despre abordări teoretice”.

    Dacă Meta decide asupra cifrei de 20%, concedierile ar afecta aproximativ 16.000 de angajaţi din totalul de aproape 79.000 de la 31 decembrie 2025, conform ultimului raport financiar al companiei. Acestea ar fi cele mai semnificative reduceri de la restructurarea din 2022-2023 pe care compania a numit-o „anul eficienţei”, când a eliminat 11.000 de angajaţi în noiembrie 2022 (aproximativ 13% din forţa de muncă de atunci), urmate de alte 10.000 de locuri de muncă anunţate patru luni mai târziu, potrivit Reuters.

    Meta a raportat pentru 2025 venituri de 201 de miliarde de dolari (+22% faţă de 2024) şi un profit net de 60,5 miliarde de dolari, potrivit raportului anual al companiei. Intensitatea cheltuielilor de capital raportată la venituri ar urma să ajungă la 55-67% în 2026, un nivel fără precedent pentru o companie de tehnologie profitabilă, potrivit analizei The Deep Dive Research.

    Meta a oferit pachete salariale de până la 300 de milioane de dolari pe patru ani pentru a recruta cercetători de top în inteligenţă artificială la noua echipă de superinteligenţă. Ruoming Pang, fost executiv Apple, a primit un pachet de 200 de milioane de dolari, iar cercetătorul AI

    Deitke a negociat 250 de milioane de dolari pe patru ani, cu până la 100 de milioane în primul an, potrivit Fortune şi Entrepreneur.
    Zuckerberg a sugerat că aceste investiţii vor genera câştiguri de eficienţă, declarând în ianuarie că începe „să vadă proiecte care înainte necesitau echipe mari acum realizate de o singură persoană foarte talentată”, potrivit Reuters.

  • Iranul îl ia peste picior pe Trump: SUA se milogeşte la alţii, chiar şi la China

    După apelurile repetate de sâmbătă ale preşedintelui SUA, Donald Trump, ca mai multe state mari să i se alăture pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, îi ia public peste picior pe Donald Trump.

    „Umbrela de securitate pe care SUA a promovat-o ani de zile s-a dovedit acum a fi plină de găuri. O umbrelă care nu doar că nu a fost un factor de descurajare, ci a devenit practic un teren propice pentru tensiuni şi crize.

    Statele Unite sunt acum nevoite să se milogescă, chiar şi în faţa Chinei, pentru a menţine strâmtoarea Ormuz în siguranţă”, a scris Abbas Araqchi, şeful diplomaţiei iraniene, pe reţele de socializare.

    „Iranul cere fraţilor săi vecini să alunge forţele străine agresive de pe teritoriile lor, în special pentru că singura preocupare şi prioritate a acestor forţe este apărarea Israelului”, spune Araqchi.

    Donald Trump a scris astăzi două mesaje pe tema eliberării Strâmtorii Ormuz.

    În primul mesaj, liderul american a spus că trimite nave de război ale SUA ca să menţină strâmtoarea deschisă şi în siguranţă. Preşedintele american a făcut apel către China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie şi alte state să se alăture armatei americane.

    În al doilea mesaj, postat după câteva ore, Trump a revenit cu apelul către alte state şi a susţinut că eliberarea Strâmtorii trebuie să fie un efort de echipă.

    „Statele lumii care primesc petrol prin Strâmtoare trebuie să se ocupe de această trecere”, iar SUA doar va ajuta „mult”. „SUA se vor coordona, de asemenea, cu aceste ţări, astfel încât totul să meargă rapid, fără probleme şi bine”, a scris Trump.

  • Papa Leon s-a instalat în Palatul pontifical la zece luni de la alegerea sa

    La zece luni de la preluarea funcţiei, Papa Leon al XIV-lea s-a mutat sâmbătă în apartamentele pontificale din Palatul apostolic, reşedinţa istorică a papilor.

    „În această după-amiază, Papa Leon al XIV-lea va intra în posesia apartamentelor sale din Palatul Apostolic şi se va instala, împreună cu cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, în spaţiile ocupate anterior de predecesorii săi”, a anunţat Vaticanul într-un comunicat, citat de Le Figaro.

    De la alegerea sa în mai 2025, Papa a continuat să locuiască la Palatul Sfântului Oficiu, la doi paşi de Vatican, unde stătea deja în calitate de cardinal.

    În ochii observatorilor, această mutare marchează o formă de „revenire la normal” după pontificatul lui Francisc, care a locuit de la alegerea sa în 2013 până la moartea sa în 2025 în reşedinţa Santa Marta, din Vatican, considerând apartamentele pontificale prea spaţioase şi prea vaste.

    În ultimele luni, au fost făcute lucrări de amenajare la palatul pontifical, în special în ceea ce priveşte conexiunea la internet şi securitatea.

    Locuinţa de aproximativ zece camere situată aici, în care locuiesc papii din 1870, cuprinde, printre altele, o capelă, un vestibul, o bibliotecă, un birou, o sufragerie, un dormitor şi o încăpere din care papa rosteşte în fiecare duminică rugăciunea Angelus printr-o fereastră cu vedere spre Piaţa Sfântul Petru.

    Leon al XIV-lea a decis, de asemenea, să reia tradiţia reşedinţei de vară a papilor la Castel Gandolfo, lângă Roma, o tradiţie abandonată şi ea de predecesorul său argentinian.

  • Aplicăm principiul ochi pentru ochi. Şeful diplomaţiei iraniene vorbeşte despre strategia Teheranului

    Iranul aplică legea talionului, explică Abbas Araghchi, ministrul de externe de la Teheran, pentru televiziunea americană MS Now. Într-un interviu, şeful diplomaţiei republicii islamice discută pe larg despre atacul asupra insulei Kharg şi descrie situaţia din Strâmtoarea Ormuz.

    „Noaptea trecută, au atacat insula Kharg şi insula Abu Musa cu sistemul de rachete de artilerie, HIMARS, cum îl numesc ei, care este un sistem de rachete cu rază mică de acţiune. Şi au făcut-o de pe teritoriul vecinilor noştri. Este clar că folosesc teritoriul vecinilor noştri pentru a ne ataca cu acest tip de rachete, iar acest lucru este absolut inacceptabil.

    Aceste atacuri au fost urmărite de forţele noastre, iar acum este clar că sunt lansate din Emiratele Arabe Unite – din două locaţii din Emiratele Arabe Unite – din Ras Al Khaimah şi dintr-o locaţie foarte aproape de oraşul Dubai.

    Şi este foarte periculos că folosesc zone dens populate pentru a lansa rachete împotriva noastră”, a spus Araghchi.

    Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, susţine că Strâmtoarea Ormuz este deschisă doar prietenilor Iranului, nu şi SUA şi Israelului:

    „Strâmtoarea Ormuz este deschisă. Este închisă doar petrolierelor şi navelor care aparţin inamicilor noştri, celor care ne atacă pe noi şi aliaţii lor. Alţii sunt liberi să treacă. Desigur, mulţi dintre ei preferă să nu treacă din cauza preocupărilor lor de securitate. Acest lucru nu are nicio legătură cu noi. Sunt multe petroliere şi nave care trec prin Strâmtoarea Ormuz şi pot spune că strâmtoarea nu este închisă, dar este închisă doar navelor şi petrolierelor americane şi israeliene, nu şi altora”.

    Şeful diplomaţiei iraniene susţine că publicul va vedea „curând” că nu există nicio problemă cu noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei:

    „El şi-a trimis mesajul şi îşi va îndeplini atribuţiile. Îşi îndeplineşte atribuţiile conform Constituţiei şi va continua să le facă”.

    „Cred că până acum ar fi trebuit să fie clar şi cunoscut pentru toată lumea că sistemul nostru este foarte bine înrădăcinat în societate. Republica Islamică este un sistem care nu depinde de niciun individ sau de niciun grup de oameni. Este bine stabilit. Este o structură politică foarte bine stabilită, iar statul îşi îndeplineşte funcţiile. Totul este la locul său. Nu ar trebui să aibă nicio speranţă că ceva ce se întâmplă unor persoane va afecta sistemul.

    A funcţionat corect după asasinarea şi martiriul Liderului nostru Suprem.

    Aţi văzut că nu s-a întâmplat nimic şi totul a rămas în ordine şi totuşi este sub control”, explică Araghchi pentru MSNow.

    Despre aliaţii Iranului, şeful diplomaţiei de la Teheran recunoaşte că Rusia şi China sunt partenerii strategici ai republicii islamice:

    „Rusia şi China sunt partenerii noştri strategici. Şi am avut o cooperare strânsă în trecut, care este încă continuă. Şi aceasta include şi cooperarea militară. Nu voi intra în detalii despre asta. Avem o bună cooperare cu aceste două ţări din punct de vedere politic, economic, chiar şi militar”.

    Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, este şi el supărat pe Consiliul de Securitate al ONU, pentru că a condamnat Iranul:

    „Cum este posibil ca Consiliul de Securitate să ne condamne pentru că ne apărăm singuri şi să nu condamne Statele Unite şi Israelul, care au început această agresiune? Dacă vor să aibă o decizie sau o rezoluţie justă şi funcţională, ar trebui să ia în considerare toate aspectele oricărui eveniment. Suntem atacaţi. Statele Unite şi Israelul au început acest război. Ei merită să fie condamnaţi, nu noi”.

    Araghchi a explicat şi strategia Iranului în acest război – legea talionului: „Ceea ce facem este doar principiul ochi pentru ochi, care este foarte bine cunoscut”.

    În privinţa ambiţiilor nucleare, Teheranul, ministrul de externe Araghchi, reiterează că nu a vrut să facă niciodată bombe nucleare:

    „Nu am spus niciodată că vom fabrica bombe. Am spus că avem 440 de kilograme de material îmbogăţit cu 60%, iar acest lucru nu era un secret. Asta se menţionează în rapoartele AIEA. Dacă ar fi îmbogăţit mai mult, ar putea fi suficient pentru 10 bombe, conform afirmaţiilor propriilor experţi.

    Aşadar, suntem gata să renunţăm la ele, să le diluăm, să le amestecăm în grade inferioare. Spunând asta, am vrut să spun că concesia pe care o făceam era cu adevărat mare.

    Dar cum au interpretat ei asta, nu ştiu. Poate din cauza lipsei de cunoştinţe, poate din cauza intenţiilor lor de a justifica, aşa cum am spus, actul de agresiune care nu poate fi justificat”.

  • Au avut aprobare să tragă, spune Miruţă, despre avioanele ridicate vineri după detectarea unor done

    Ministrul Apărării Radu Miruţă spune că avioanele care s-au ridicat vineri după ce au fost detectate ţinte aeriene în apropierea graniţei cu Ucraina au avut aprobare să tragă.

    „Au avut aprobare să tragă, au avut decizie să tragă din partea zonei militare, din partea zonei de conducere a Ministerului Apărării”, a spus Radu Miruţă, sâmbătă, la Digi24.

    Întrebat dacă unele aparate de zbor au intrat razant în spaţiul aerian al României, ministrul Apărării a spus: „E o chestiune extraordinar de fină, pentru că sunt drone care merg cu dedicaţie pentru porturile ucrainene de la Dunăre şi care, pe traiectoria lor, pentru câte o fracţiune de moment, pot să ciupească spaţiul aerian românesc. E foarte la limită situaţia în astfel de cazuri, pentru că durează câteva secunde. Ce s-a întâmplat ieri nu a fost o dronă care a pătruns adânc în teritoriul naţional şi nu a fost doborâtă. Ieri s-au ridicat, de exemplu, de trei ori escadrile de câte două avioane de vânătoare”.

    Trei mesaje Ro-Alert au fost emise vineri în judeţul Tulcea. Acesta avertizau asupra posibilităţii căderii unor obiecte, după ce au fost detectate ţinte în apropierea graniţei cu Ucraina.

  • Cine este tânărul de 24 de ani din Timişoara care vrea să cucerească piaţa internaţională cu o bicicletă electrică hibrid pe care a construit-o de la zero încă din timpul facultăţii

    Astăzi găseşti pe piaţă aproape orice şi să vii cu ceva nou nu e nicidecum simplu. Dar unii tineri reuşesc să surprindă cu idei şi produse pe care le construiesc încă de pe băncile şcolii.

    Un astfel de exemplu este David Borovic, în vârstă de 24 de ani, student la doctorat în cadrul Universităţii de Vest Timişoara. El a creat o bicicletă electrică hibrid ce poartă numele de Synthesis şi vrea să cucerească piaţa internaţională cu ea.

    „Mie îmi plăcea să merg pe bicicletă mai demult. Am vrut să dezvolt ideea de design de produs industrial. Am încercat să creez ceva nou, nu să merg pe ideea de mobilă pe care toată lumea merge atunci când vine vorba de designul industrial. Am vrut ca produsul meu să stârnească reacţii. Primul impact, atunci când vezi bicicleta pe stradă, mi-am dorit să fie: wow, cât de tare arată”, spune tânărul.

     

    Povestea SYNTHESIS începe încă din anii de facultate. Nu dintr-un laborator high-tech sau dintr-un buget cu şase zerouri, ci din pasiunea lui David pentru biciclete şi din dorinţa lui de a face design industrial altfel.

    Ideea a prins contur în lucrarea de licenţă. Apoi, au urmat prototipurile, concursurile, testele, o mulţime de „urcuşuri şi coborâşuri” — până când bicicleta nu a mai fost doar un proiect studenţesc, ci un obiect cu potenţial real pe piaţă.

    David Borovic a obţinut Locul I la competiţia „European Next Generation Award”, organizată de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), în cadrul ceremoniei desfăşurate la Copenhaga, Danemarca, în luna septembrie a anului trecut.

    Dar ce aduce nou SYNTHESIS? „Se diferenţiază prin forma sa neobişnuită, gândită pentru a fi mai agresivă şi totodată dinamică. Bicicleta vine cu un sistem chainless. Ea are un lanţ, dar este unul pe temperatură şi pe axe, un sistem mai nou, mult mai eficient, în spatele căruia se află un piston”, explică fondatorul.

     

    Drumul de la idee la produs nu a fost deloc simplu pentru David. „Construirea în sine a fost cea mai mare provocare”, recunoaşte el.

    Au fost multe încercări care nu au funcţionat, multe momente în care ar fi fost mai uşor să renunţe, dar nu a făcut-o, iar în vara acestui an, prima bicicletă SYNTHESIS ar urma să iasă oficial la vânzare — mai întâi la nivel internaţional, apoi şi în România, unde va fi prezentă mai ales în zona de expoziţii.

    Preţul? Aproximativ 10.000 de euro, în linie cu piaţa americană a bicicletelor electrice mid-range, unde acestea variază între 10.000 şi 15.000 de euro, spune tânărul.

    Dincolo de design, David a înţeles rapid că un produs inovator nu ajunge nicăieri fără o minte antreprenorială. El şi-a deschis un PFA, iar în viitorul apropiat urmează şi deschiderea unui SRL.

    „Antreprenoriatul mă ajută să cunosc foarte mulţi oameni din toată lumea. Trebuie să cunoşti oameni, să călătoreşti. Încurajez generaţia mea să meargă în direcţia asta – dacă ai o idee, du-o mai departe, pentru că nu ai ce să pierzi. Şi dacă eşuezi, tot poţi să te ridici”, a punctat el.

    David a terminat Liceul de Arte Plastice în Timişoara şi planul său era să devină arhitect, dar nu a intrat la Arhitectură. „Cred că e mai bine că s-a întâmplat aşa”, spune el acum. A studiat Design de Produs la Universitatea de Vest din Timişoara, unde a făcut şi licenţa şi masterul, iar acum este la doctorat.

    De câţiva ani, tânărul este freelancer şi oferă consultanţă pe partea de design mai multor companii, iar SYNTHESIS este primul lui produs propriu.

    Însă, visul său nu se opreşte aici. David lucrează deja la un nou prototip şi în următorii ani are planuri mari de dezvoltare.

    „Peste cinci ani, mă văd cu bicicleta vândută în mai multe ţări şi cu dezvoltarea a încă două tipuri de vehicule uşoare”, a mai adăugat el.

     

  • Răzbunarea perfectă: La 15 ani lucra ca ospătar într-un restaurant visând doar să câştige nişte bani de buzunar, la 37 a cumpărat tot lanţul de restaurante unde lucrase când era adolescent. Povestea tânărului care a trecut de la servirea clienţilor la masă la cârma unui imperiu de milioane de dolari

    Când Amol Kohli a început să lucreze, în 2003, ca ospătar la un restaurant Friendly’s din zona oraşului Philadelphia, nu visa decât să îşi câştige banii de buzunar. Era un elev de liceu neliniştit, în clasa a X-a, iar jobul era mai degrabă o soluţie temporară decât o strategie de carieră, scrie CNBC.

    Primea 5 dolari pe oră şi făcea de toate: gătea, spăla vase, servea la mese, curăţa după clienţi sau pregătea îngheţată.

    Două decenii mai târziu, acelaşi Amol Kohli — astăzi în vârstă de 37 de ani — a revenit în familia Friendly’s într-o ipostază cu totul diferită: proprietar al întregului lanţ. Pe 22 iulie, grupul său de investiţii, Legacy Brands International, a anunţat achiziţia companiei Brix Holdings (deţinătoarea Friendly’s) şi a altor şase mărci de restaurante, pentru o sumă nedivulgată. Este momentul de vârf al unei cariere care a început la nivelul cel mai de jos în acelaşi business.

    Chiar şi în perioada studiilor universitare la Drexel University, unde a absolvit cu dublă specializare în finanţe şi marketing, Kohli nu s-a desprins de Friendly’s. În fiecare vară lucra 5–6 zile pe săptămână în restaurantele lanţului, învăţând, pas cu pas, cum funcţionează un business în spatele casei de marcat: de la asigurări şi costuri salariale până la gestiunea cheltuielilor cu materia primă.

    „Am început să sprijin mai mulţi francizaţi şi am învăţat ce se întâmplă după ce banii intră în registru”, povesteşte Kohli.

    După absolvire, în 2011, a ales să rămână în industria restaurantelor, refuzând o carieră clasică în finanţe pentru un post de manager regional la Friendly’s. Câţiva ani mai târziu, a făcut pasul spre antreprenoriat: a aplicat pentru a prelua o locaţie închisă, investind aproximativ 250.000 de dolari, combinaţie de economii personale, credit şi bani împrumutaţi de la prieteni şi parteneri.

    „Aşa a început cariera mea în franciză. Şi de acolo, nu s-a mai oprit niciodată”, spune Kohli. A ajuns să opereze 31 de restaurante Friendly’s ca francizat — un parcurs accelerat într-o industrie notorie pentru marjele reduse şi volatilitatea ridicată.

    Pandemia de Covid-19 a adus lanţul Friendly’s în pragul colapsului. Vânzările au scăzut abrupt, iar în noiembrie 2020 compania a depus cerere pentru protecţie în baza Capitolului 11 din legea falimentului. Un an mai târziu, a fost cumpărată de grupul Brix Holdings, din Dallas, pentru mai puţin de 2 milioane de dolari — o sumă infimă comparativ cu gloria de altădată, când Friendly’s număra peste 800 de locaţii în anii ’90.

    În mai 2025, Kohli a fondat Legacy Brands International cu un singur scop: achiziţia Brix Holdings. Finanţarea a fost structurată printr-o combinaţie de capital propriu şi datorie. Faptul că avea un istoric de peste 20 de ani în companie a contat decisiv în negocieri. „Era candidatul ideal pentru a deveni proprietar”, declara la momentul tranzacţiei fondatorul Brix, John Antioco.

    Succesul tranzacţiei şi dimensiunea portofoliului pe care îl controlează astăzi — peste 250 de locaţii în SUA — i-au propulsat şi averea personală. Deşi nu există date publice oficiale, estimări bazate pe tranzacţii similare din industrie sugerează că valoarea netă a lui Amol Kohli s-ar putea situa între 50 şi 200 milioane de dolari, în funcţie de structura exactă a finanţării şi de cota personală în Legacy Brands.

    Astăzi, Kohli nu mai serveşte clienţi la mese. În schimb, conduce din poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie Brix Holdings şi este franchisorul a peste 60 de restaurante Friendly’s din SUA. În urma achiziţiei, grupul său controlează şi alte branduri precum Clean Juice, Orange Leaf, Red Mango, Smoothie Factory + Kitchen, Souper Salad şi Humble Donut Co., totalizând peste 250 de locaţii.

    Drumul de la ospătar la conducerea companiei-mamă este „incredibil”, recunoaşte Kohli. Totuşi, provocările sunt semnificative: Friendly’s numără puţin peste 100 de restaurante astăzi, faţă de apogeul de 800 din urmă cu trei decenii, iar industria ospitalităţii traversează o perioadă dificilă, afectată de inflaţie şi de schimbarea obiceiurilor de consum.

    Strategia lui Kohli pentru revigorarea brandului se bazează pe două direcţii: digitalizare şi atragerea unei noi generaţii de francizaţi. Compania a lansat recent o versiune modernizată a aplicaţiei mobile Friendly’s, iar Kohli vrea să folosească exemplul propriu pentru a demonstra că un job de ospătar sau bucătar poate fi începutul unei cariere reale în business, nu doar o etapă tranzitorie.

    „Unii dintre oamenii din echipa mea executivă au început ca spălători de vase sau bucătari. Este una dintre puţinele industrii din lume unde poţi porni de la acel nivel şi ajunge CEO sau executiv”, spune el.

    Povestea lui Amol Kohli aminteşte de cea a Juliei Stewart, fosta CEO a IHOP, care şi-a început cariera tot ca ospătar. Diferenţa este că, în cazul lui Kohli, lanţul în care a spălat vase este astăzi lanţul pe care îl conduce.