BusinessMagazin

Blog

  • Înmatriculările Dacia înregistrează cea mai puternică creştere din UE în septembrie şi în primele nouă luni

     Piaţa auto din UE a scăzut cu 3,9% la nouă luni, la 9 milioane de unităţi, iar în septembrie a urcat cu 5,4%, la 1,16 milioane de unităţi, arată date publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Înmatriculările Dacia au avansat în intervalul ianuarie-septembrie cu 20,6%, la 211.419 unităţi, în timp ce în septembrie a consmnat un avans de 40,7%, la 21.489 unităţi. Marca Dacia, parte a grupului francez Renault, a avut o cotă de piaţă de 2,3% pentru primele nouă luni şi de 1,9% în septembrie.

    Înmatriculările grupului Renault au avansat cu 0,4% în ianuarie-septembrie, la 793.210 unităţi. În septembrie, grupul francez a avut o evoluţie de patru ori mai bună decât piaţa europeană, cu o creştere de 22,2% a înmatriculărilor de autoturisme noi, la 93.335 unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Transilvania deschide o sucursală la Roma şi închide operaţiunile din Cipru

     Formalităţile necesare pentru deschiderea sucursalei din Italia sunt în curs de finalizare.

    “Decizia extinderii Băncii Transilvania în Italia are la bază numărul mare de români din Roma: aproximativ 200.000, respectiv circa 10.000 de companii ale reprezentanţilor comunităţii româneşti din zonă”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Instituţia de credit va furniza clienţilor din Italia, atât persoane fizice, cât şi firme produse şi servicii precum depozite, credite, serviciile de mobile şi internet banking, carduri, serviciul de alertă prin SMS, posibilitatea achitării acturilor pentru furnizorii din România, transferuri de bani Western Union, dar şi pachete de produse dedicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din SUA: Fitch ia în considerare coborârea calificativului AAA al Statelor Unite

     Fitch a plasat de mult timp datoria suverană a Statelor Unite sub “supraveghere negativă”, explicând că “autorităţile americane nu au ridicat plafonul datoriei în termenul prevăzut, înainte ca Trezoreria să îşi epuizeze măsurile extraordinare”.

    Agenţia de rating franco-americană este cea mai mică dintre agenţiile de rating financiar după Standard and Poors şi Moody’s.

    Deşi agenţia “continuă să creadă că plafonul datoriei va fi ridicat, disputele politice şi reducerea marjei de manevră financiară ar putea creşte riscul de default al Statelor Unite”, afirmă agenţia.

    Trezoreria are încă o capacitate limitată de a face plăţi după 17 octombrie, notează agenţia “ar putea totuşi să fie expusă fluxului volatil de venituri şi cheltuieli”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefa FMI avertizează Congresul american să nu trimită lumea din nou în recesiune

    Preşedinta FMI, Christine Lagarde, avertizează Congresul american că neadoptarea unei legi care să permită ridicarea plafonului de îndatorare publică ar arunca economia mondială într-o nouă recesiune, scrie The Independent.

    “Dacă există acel grad de divizare, de lipsă de încredere şi de lipsă de securitate în SUA, aceasta s-ar transpune în haos în întreaga lume, ceea ce reprezintă un risc de cădere, din nou, într-o recesiune”, a declarat Lagarde.

    Declaraţia şefei FMI a venit după ce discuţiile dintre John Boehner, unul dintre liderii Republicani, şi Preşedintele Barack Obama au eşuat, situaţie care pune pe umerii Senatului sarcina dificilă de a ajunge la o înţelegere şi de a evita ceea ce experţii prezic că ar putea fi o „catastrofă financiară”.

    Pe 17 octombrie guvernul federal va atinge plafonul de cheltuieli. Dacă până atunci nu este ridicată limita de îndatorare de aproape 17 000 de miliarde de dolari, SUA va intra în incapacitate de plată. Lagarde susţine că această situaţie ar putea zdruncina situaţia economică fragilă, aflată încă în refacere, din SUA şi restul lumii. 

  • Gruia Stoica a venit cu cea mai tare explicaţie pentru eşecul privatizării de la CFR Marfă: Nu am plătit cei 170 mil. euro pentru că nu aveam baza legală

    Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietar GRF, câştigătorul licitaţiei pentru privatizarea CFR Marfă, a ieşit în această seară într-o conferinţă de presă, pentru, spune el, “a clarifica totul”.

    “Eu nu puteam să plătesc până când vânzătorul nu-şi îndeplinea condiţiile suspensive. Am transmis vânzatorului despre disponibilitatea noastră de a plăti (170 mil. euro – n. red.), dar GFR nu avea baza legală să facă această plată””, a declarat Gruia Stoica în conferinţă.

    El a mai spus că una dintre coândiţiile suspensive din contract, anume obţinerea de către vânzător a acordului creditorilor pentru schimbarea structurii acţionariatului companiei, nu a fost îndeplinită.

    Şapte din doisprezece bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru transferul de acţiuni, a spus Stoica. Ministrul transporturilor Ramona Mănescau admisese luni seară că această condiţie a fost îndeplintă doar parţial.

    Actul de privatizare a CFR Marfă prevede că transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de 51% din acţiuni se realizează la data îndeplinirii cumulative a cinci condiţii: emiterea unei decizii din partea autorităţilor de concurenţă; finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra companiei la data semnării contractului şi definitivarea structurii capitalului social al societăţii în urma operaţiunii; obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii a unui acord cu privire la modificarea structurii acţionariatului societăţii, ca efect al încheierii contractului; creditarea contului vânzătorului cu toate sumele datorate de cumpărător şi semnarea declaraţiei privind transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni în registrul acţionarilor şi de acţiuni al societăţii.

    Neîndeplinirea acestor condiţii a condus la eşecul privatizării.

    Stoica a spus în această seară că analizează posibilitatea de a cere o ordonanţă preşedinţială în justiţie prin care privatizarea CFR Marfă să continue.

    GFR a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă în iunie, după ce a oferit un preţ de 202 mil. euro pentru 51% din acţiuni. Din aceşti bani a plătit o garanţie de 10 mil. euro şi un avans de 20 mil. euro, reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei. Luni ar fi trebuit să depună şi restul de 170 mil. euro, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

  • Banca Transilvania deschide o sucursală la Roma şi închide operaţiunile din Cipru

    Formalităţile necesare pentru deschiderea sucursalei din Italia sunt în curs de finalizare. “Decizia extinderii Băncii Transilvania în Italia are la bază numărul mare de români din Roma: aproximativ 200.000, respectiv circa 10.000 de companii ale reprezentanţilor comunităţii româneşti din zonă”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Instituţia de credit va furniza clienţilor din Italia, atât persoane fizice, cât şi firme produse şi servicii precum depozite, credite, serviciile de mobile şi internet banking, carduri, serviciul de alertă prin SMS, posibilitatea achitării acturilor pentru furnizorii din România, transferuri de bani Western Union, dar şi pachete de produse dedicate. “Tot referitor la prezenţa Băncii Transilvania pe piaţa internaţională, BT a luat decizia închiderii activităţii sale din Cipru începând cu 1 decembrie, conform strategiei sale de eficientizare a operaţiunilor, dar şi ca rezultat al contextului economic cipriot, nefavorabil pe termen mediu”, se mai spune în comunicat.

  • Fitch are în vedere coborârea calificativului AAA al Statelor Unite

    Agenţia de evaluare financiară Fitch a anunţat marţi că ia în considerare coborârea calificativului datoriei Statelor Unite, care în prezent cel mai bun posibil, AAA, relatează AFP.

    Fitch a plasat de mult timp datoria suverană a Statelor Unite sub “supraveghere negativă”, explicând că “autorităţile americane nu au ridicat plafonul datoriei în termenul prevăzut, înainte ca Trezoreria să îşi epuizeze măsurile extraordinare”.

    Agenţia de rating franco-americană este cea mai mică dintre agenţiile de rating financiar după Standard and Poors şi Moody’s.

    Deşi agenţia “continuă să creadă că plafonul datoriei va fi ridicat, disputele politice şi reducerea marjei de manevră financiară ar putea creşte riscul de default al Statelor Unite”, afirmă agenţia.

    Trezoreria are încă o capacitate limitată de a face plăţi după 17 octombrie, notează agenţia “ar putea totuşi să fie expusă fluxului volatil de venituri şi cheltuieli”.

    În timp ce un compromis bugetar în ultimul moment nu pare să se concretizeze în Congres, Trezoreria a avertizat că în absenţa ridicării plafonului datoriei îşi va epuiza la 17 octombrie toate capacităţile de a se împrumuta. Îi va rămâne disponibilă doar o rezervă de aproximativ 30 de miliarde de dolari în timp ce scadenţe importante se apropie.

  • Ce este şi ce nu este taxa de interchange

    Taxa de interchange – unul dintre mijloacele de compensare interbancare care intervin în tranzacţiile cu carduri, de la banca acceptatoare către banca emitentă – a dat naştere multor asemenea zvonuri şi confuzii. Ce este şi ce nu este taxa de interchange?

    Nu este un comision de utilizare a cardului şi nu este suportată de posesorul de card. Dacă ar fi aşa, la toate magazinele, preţurile pentru cei care plătesc cu cardul ar fi diferite decât cele pentru plata cu cash. Or, nu sunt. De fapt, prin lege, în România, comisionul la plata cu cardul – care în terminologia noastră se numeşte surcharge – este interzis. Adică trebuie să fie 0%. Orice caz în care această regulă nu se respectă poate şi trebuie să fie raportat autorităţilor.

    Unii ar argumenta că toate costurile pe care le suportă comercianţii (inclusiv aşa-numitele comisioane de acceptare a plăţii cu cardul pe care ei şi nu consumatorii le plătesc) se regăsesc în preţul final al produsului. Dar cum plăţile cu cardul pentru cumpărături în România sunt cam 6% din totalitatea tranzacţiilor, argumentul nu e solid.

    Nu este nicio sursă de venit excepţională pentru organizaţiile de plată sau pentru bănci. În cazul MasterCard, interchange fee-ul nu este colectat de organizaţia de plată şi nu generează venituri pentru aceasta, ci este tranzacţionat direct între bănci şi este o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. Un exemplu de astfel de costuri sunt riscurile financiare pe care băncile emitente şi le asumă. Un magazin va avea întotdeauna garanţia că-şi va primi banii dacă tranzacţia cu cardul este autorizată – chiar dacă posesorul de card nu are suficienţi bani. În acest caz, banca emitentă suportă aceste costuri.

    Surplusul de venituri provenit din taxă se întoarce în dezvoltarea sistemului de plăţi cu cardul, dezvoltare de care România are nevoie, dat fiind că istoria noastră cu cardul abia a depăşit 15 ani, iar acceptarea este încă limitată, eufemistic vorbind. Ca în toate cazurile în care vorbim despre taxe şi comisioane, şi în acest caz se dezbate ipoteza că eliminarea taxei va sprijini comercianţii şi va duce la reducerea preţurilor către consumator. În medie, taxa interchange reprezintă aproximativ 1,2% din valoarea tranzacţiei – în acele magazine în care, dacă priviţi acum reclamele, reducerile acordate consumatorilor sunt de 30%, 40%, 50%, 70% şi în care structura preţurilor se bazează în aceeaşi măsură pe considerente economice, cât şi psihologice…

    Cosmin Vladimirescu (country manager România şi Moldova, MasterCard Europe)

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • Consiliul Europei înfiinţează, la Bucureşti, un oficiu de luptă împotriva criminalităţii informatice

    Oficiul de luptă împotriva criminalităţii informatice care va funcţiona la Bucureşti este “un proiect extrem de important şi suntem foarte onoraţi pentru această alegere a României” de a găzdui un centru care vizează colaborarea celor 47 de state membre ale Consiliului Europei pentru “combaterea acestui flagel”, a declarat, la Palatul Parlamentului, Titus Corlăţean, cu ocazia semnării Memorandumului de Înţelegere privind înfiinţarea acestui birou.

    Şeful diplomaţiei române a mai precizat că Oficiul va fi “modalitatea de a promova o acţiune globală pe care Consiliul Europei, împreună cu Uniunea Europeană – printr-un program pe care urmează să-l semneze chiar mâine (miercuri – n.r.) – îl va promova prin acest centru de la Bucureşti”.

    Din partea Consiliului Europei (CoE), Memorandumul de Înţelegere a fost semnat de Gabriella Battaini-Dragoni, Secretar General Adjunct al instituţiei, care a mulţumit autorităţilor române pentru “oferta generoasă de a deschide acest birou la Bucureşti”.

    Decizia înfiinţării survine ca urmare a “ofertei făcute de premierul Victor Ponta de a găzdui un asemenea Oficiu cu ocazia întâlnirilor avute în martie şi aprilie anul acesta cu Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat al CoE.

    Memorandumul a fost semnat cu ocazia sesiunii aniversare dedicată împlinirii a “20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei”.

    În cadrul alocuţiunii susţinute cu acest prilej, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că aderarea României la CoE, în 1993, a însemnat “adoptarea instrumentelor juridice, convenţiilor, tratatelor Consiliului Europei, reprezentând nucleul dur al normelor europene în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, constituind un prim pas în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană”.

    Şeful diplomaţiei a subliniat rolul jucat de CoE în drumul României către “o democraţie consolidată”.

    În prezent, România este “un promotor al valorilor europene” şi unul dintre statele cu “o contribuţie semnificativă în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului de norme juridice ale Consiliului Europei, fiind parte a 102 convenţii ale organizaţiei”.

    La eveniment au mai luat cuvântul Gabriella Battaini-Dragoni, Secretar General Adjunct al CoE, directorul SIE, Theodor Meleşcanu, Gyorgy Frunda, consilierul premierului Victor Ponta, şi fostul premier şi ministru de Externe, Adrian Năstase.

    Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, a transmis un mesaj video cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei.