BusinessMagazin

Blog

  • Lupta de un sfert de secol a Băncii Naţionale cu inflaţia: de la aproape 300% pe an, a coborât la mai puţin de 1%

    De la inflaţie de aproape 300% pe an, inflaţia a coborât la mai puţin de 1%. Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1%, după ce la începutul anilor ‘90 piaţa s-a luptat cu o hiperinflaţie galopantă. România a ajuns astfel să aibă pe an inflaţia dintr-o singură zi din 1993.

    Scăderea inflaţiei a fost anticipată de analişti în 2014, însă amploarea ajustării a luat prin surprindere pe toată lumea.

    Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut anul trecut cu 0,4%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%. Anul agricol bun, inflaţia scăzută din zona euro, persistenţa deficitului de cerere agregată, scăderea preţului petrolului şi continuarea ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste şi-au adus contribuţia la minimul record al inflaţiei.

    Inflaţia anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% – 1,5%, minimul de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluţia inflaţiei a luat prin surprindere chiar şi banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (iniţial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% şi, ulterior, de la 2,2% la 1,5%).

    Rata inflaţiei din zona euro a coborât deja în teritoriu negativ în decembrie pentru prima oară din septembrie 2009, ca urmare a scăderii preţului petrolului şi a încetinirii ritmului de creştere a economiilor din zona euro.

    BNR anticipează că rata inflaţiei va depinde pentru întregul an 2015 în mare măsură de efectul de bază. Punctul cel mai de jos al inflaţiei este prevăzut a fi în februarie, iar ulterior, datorită efectului de bază, vor exista creşteri ale inflaţiei datorită efectului de bază până în septembrie, a explicat guvernatorul BNR. În ianuarie 2015 inflaţia anuală a fost de 0,4%, iar în februarie este de aşteptat ca inflaţia să se ducă spre zero, potrivit estimărilor BNR.

    Persistenţa unui trend descendent al inflaţiei poate să afecteze datornicii, dar şi creşterea economică. Dacă în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste lumea merge şi cumpără ca să prindă preţuri mai mici pentru că ele în viitor vor creşte, în condiţiile instaurării de anticipaţii deflaţioniste comportamentul este exact invers: nu cumperi, amâni cumpărarea, aşteptând ca preţul să mai scadă. Conform cu teoria economică, asta înseamnă încetinirea creşterii economice.

    Scăderea inflaţiei şi a încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare în 2014 prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care au antrenat scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării în lei, cu impact favorabil asupra economiei.

    Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în 2014 până la un minim istoric de 2,75%.

    Inflaţia mai scăzută decât aşteptările, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european şi decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin două noi ajustări ale dobânzii-cheie, până la 2,25%.

    Banca Centrală Europeană a anunţat la jumătatea lunii ianuarie un program de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni publice şi private în valoare de circa 1.100 de miliarde de euro, în încercarea de a stimula inflaţia şi creşterea economică.

    Datorită banilor ieftini aruncaţi pe pieţe de BCE prin politica de quantitative easing, România se va putea împrumuta mai ieftin în euro şi în lei, relaxarea politicii monetare poate continua, cu impact asupra îmbunătăţirii condiţiilor de creditare, şi există posibilitatea să vedem intrări mai mari de capitaluri străine, dar şi o volatilitate a cursului leu/euro.

  • Ministerul Afacerilor Externe: Primul episod din documentarul Channel 4, nereprezentativ pentru comunitatea românească

    Însă, conform informaţiilor trimise de realizatori următoarele episoade “vor prezenta şi alte cazuri de români, mai bine integraţi în societatea britanică”, adaugă MAE.

    “Urmare demersului întreprins de ambasada României la Londra, producătorii emisiunii au modificat textul în trailer-ul de promovare a filmului introducând o prezentare mai amplă a contextului acestui documentar în care se subliniază dimensiunea umană a filmului“, mai spune MAE.

    În paralel cu acest demers, “ambasadorul României la Londra a transmis un mesaj de mulţumire comunităţii româneşti din Marea Britanie, care s-a mobilizat exemplar, exprimându-şi la rândul său peocuparea legitimă faţă de imaginea comunităţii din care fac parte, mulţi dintre aceştia transmiţând scrisori direct realizatorilor emisiunii”.

    MAE îşi exprimă aprecierea “pentru reacţiile de susţinere din partea unor reprezentanţi de marcă ai societăţii britanice, precum cea a rectorului Universităţii Essex, profesorul Anthony Forster”.

    “Respectând libertatea de expresie jurnalistică, Ministerul Afacerilor Externe, prin ambasada României la Londra, va urmări cu atenţie următoarele episoade difuzate de Channel 4 şi exprimă aşteptarea că acestea vor prezenta, de o manieră echilibrată şi reprezentativă, imaginea reală a comunităţii româneşti din Marea Britanie în ansamblul său”, se mai spune în poziţia MAE.

    Primul episod din documentarul “The Romanians Are Coming” (“Vin românii”), difuzat marţi seara de postul de televiziune britanic Channel 4, prezintă poveştile a trei români ajunşi în Marea Britanie din perspectiva lor, dincolo de materialele apărute în presă în legătură cu imigraţia.

    Personajul narator al primului episod al documentarului “The Romanians Are Coming” (“Vin românii”), difuzat marţi seara de postul de televiziune britanic Channel 4 este un rom român, Alex Fechete Petru, care povesteşte despre cei 20.000 de români care au ajuns în Marea Britanie anul trecut, dintre care majoritatea contribuie la prosperitatea economiei britanice, relatează The Independent, în ediţia electronică.

    “Dar nu vreau să vă mint, sunt unii români care vin fără locuri de muncă sau care nu au unde să locuiască. Şi astfel de romi vă sperie pe voi”, afirmă el. Documentarul prezintă tocmai poveştile a trei astfel de persoane. Alex (o persoană diferită faţă narator) este un român care s-a mutat în Marea Britanie din Canada, unde a petrecut câţiva ani. El vorbeşte perfect engleza cu accent canadian şi în prezent lucrează ca agent de salubritate, în timp ce doarme într-o parcare din apropiere de staţia Victoria.

    Lucrurile stau şi mai rău pentru Sandu, tatăl a nouă copii care a venit dintr-una dintre cele mai sărace zone ale României în căutarea unui loc de muncă, însoţit de fiul său cel mare. “Ei vorbesc atât de prost engleza încât nu înţeleg nici dacă li se oferă de muncă”, remarcă naratorul.

    Ştefan pare să semene cel mai mult cu sperietoarea din coşmarurile UKIP. Imediat ce îi intră banii din beneficiile sociale, el îi trimite acasă la familia lui. Când Alex îl întreabă pe Ştefan de unde presupune el că îi vin banii, acesta răspunde la întâmplare: “UE?”.

    Cu cât sunt însă dezvăluite mai multe detalii despre situaţia lui de acasă, operaţia eşuată care i-a lăsat fiica invalidă, cu atât acesta pare un tată care face exact ce ar face orice alt tată în astfel de circumstanţe disperate.

    În orice caz, aşa cum subliniază şi naratorul, Ştefan este in minoritate. Mai puţin de 2.500 de români primesc beneficii în Marea Britanie, iar documentarul promite şi alte poveşti reprezentative.

     

  • Numeroşi români au protestat la Londra faţă de documentarul Channel 4. Ponta exprimă solidaritate

    Românii s-au adunat începând cu ora 15.00 (17.00, ora României) în faţa postului de televiziune Channel 4, pe strada Horseferry, în centrul Londrei.

    “Protestăm faţă de modul în care Channel 4 a decis să trateze problema imigraţiei românilor. Considerăm că abordarea din documentarul ‘Vin Românii’ este nedreaptă faţă de cetăţenii români care muncesc şi studiază în Marea Britanie“, afirmă organizatorii evenimentului, pe pagina de Facebook.

    Premierul Victor Ponta a exprimat, într-un mesaj difuzat pe Twitter, solidaritate cu manifestanţii români din Londra. “Exprim solidaritate cu românii care vor protesta în tăcere faţă de abordarea tendenţioasă a Channel 4 faţă de cetăţenii noştri”, a transmis Ponta, duminică după-amiază, în mesajul care îi este adresat şi premierului Marii Britanii, David Cameron.

    Primul episod din documentarul difuzat de Channel 4 “nu este reprezentativ pentru comunitatea românească din Marea Britanie, ilustrând doar un segment social redus ca număr”, se spune într-o precizare a MAE, remisă duminică agenţiei MEDIAFAX. Însă, conform informaţiilor trimise de realizatori, următoarele episoade “vor prezenta şi alte cazuri de români, mai bine integraţi în societatea britanică”, adaugă MAE.

    “Urmare demersului întreprins de ambasada României la Londra, producătorii emisiunii au modificat textul în trailer-ul de promovare a filmului, introducând o prezentare mai amplă a contextului acestui documentar în care se subliniază dimensiunea umană a filmului”, adaugă MAE. În paralel cu acest demers, “ambasadorul României la Londra a transmis un mesaj de mulţumire comunităţii româneşti din Marea Britanie, care s-a mobilizat exemplar, exprimând, la rândul său, preocuparea legitimă faţă de imaginea comunităţii din care fac parte, mulţi dintre aceştia transmiţând scrisori direct realizatorilor emisiunii”. MAE exprimă aprecierea “pentru reacţiile de susţinere din partea unor reprezentanţi de marcă ai societăţii britanice, precum cea a rectorului Universităţii Essex, profesorul Anthony Forster”.

    “Respectând libertatea de expresie jurnalistică, Ministerul Afacerilor Externe, prin ambasada României la Londra, va urmări cu atenţie următoarele episoade difuzate de Channel 4 şi exprimă aşteptarea că acestea vor prezenta, de o manieră echilibrată şi reprezentativă, imaginea reală a comunităţii româneşti din Marea Britanie în ansamblul său”, se mai spune în poziţia MAE.

    Comunitatea românilor din Bristol se simte “profund umilită” de conţinutul documentarului despre imigraţie difuzat de postul tv Channel 4, afirma miercuri consulul României în oraşul britanic, Răzvan Constantinescu.

    Primul episod din documentarul “The Romanians Are Coming” (“Vin românii”) – difuzat marţi seara de postul tv britanic Channel 4 – prezintă cazurile a trei români ajunşi în Marea Britanie. Cele trei cazuri sunt prezentate din perspectivele protagoniştilor, dincolo de materialele de presă privind imigraţia. Personajul narator al primului episod al seriei de documentare este un român de etnie romă, Alex Fechete Petru, care povesteşte despre cei 20.000 de români care au ajuns în Marea Britanie anul trecut, dintre care majoritatea contribuie la prosperitatea economiei britanice. “Dar nu vreau să vă mint, sunt unii români care vin fără a avea perspectiva unor locuri de muncă sau care nu au unde să locuiască. Şi astfel de oameni îi sperie pe britanici”, afirmă el. Documentarul prezintă poveştile a trei astfel de persoane. O altă persoană, care are tot numele Alex, este un român care s-a mutat în Marea Britanie din Canada, unde a petrecut câţiva ani. El vorbeşte perfect engleza cu accent canadian şi în prezent lucrează ca agent de salubritate, în timp ce doarme într-o parcare din apropiere de Gara Victoria.

    Lucrurile stau şi mai rău pentru Sandu, tatăl a nouă copii, venit dintr-una dintre cele mai sărace zone ale României în căutarea unui loc de muncă, însoţit de fiul său cel mare, Ştefan. “Vorbesc atât de prost engleza încât nu înţeleg nici dacă li se oferă de muncă”, remarcă naratorul. Ştefan pare să semene cel mai mult cu sperietoarea din scenariile pesimiste vehiculate de formaţiuniunea naţionalistă UKIP. Imediat ce îi intră banii din indemnizaţiile sociale, el îi trimite acasă la familia lui. Când Alex îl întreabă pe Ştefan de unde presupune el că îi vin banii, acesta răspunde la întâmplare: “UE?”. Autorii documentarului precizează că Ştefan reprezintă o minoritate. Mai puţin de 2.500 de români primesc indemnizaţii sociale în Marea Britanie.

    Seria de documentare despre imigranţii români este difuzată de posturile tv Channel 4 şi 4Seven. Potrivit Channel 4, documentarul analizează vieţilor românilor care se stabilesc în Marea Britanie, încercând să dezvăluie adevărul aflat dincolo de materiele de presă despre imigraţie.

  • O primărie din Prahova a plătit nelegal 13.000 de lei indemnizaţie unui viceprimar condamnat

    Primăria comunei Baba Ana, judeţul Prahova, a plătit, timp de o jumătate de an, în mod ilegal indemnizaţie viceprimarului comunei, Marin Grancea, în condiţiile în care acesta, trimis în judecată într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, fusese condamnat definitiv la şase luni cu suspendare pentru uz de fals şi fals în declaraţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Efectuarea plăţilor ilegale, care au prejudiciat bugetul comunei cu suma totală de 17.297 de lei, s-a făcut în perioada octombrie 2012 – martie 2013 şi a fost constatată de către auditorii Curţii de Conturi.

    “În perioada octombrie 2012 – martie 2013, entitatea a plătit nelegal (…) suma totală de 17.297 lei, din care 13.565 lei reprezintă indemnizaţia plătită viceprimarului U.A.T.C. Baba Ana, ulterior datei în care acesta a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate prin sentinţa penală nr. 279/27.12.2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, rămasă definitivă prin decizia penală nr.2901/20.09.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar 3.732 lei reprezintă contribuţii datorate şi achitate de entitate pentru plata acestei indemnizaţii”, se arată într-un raport al Curţii de Conturi pentru anul 2013.

    În documentul citat se precizează că auditorii au dispus aplicarea măsurilor necesare pentru recuperarea acestei sume de bani care este considerată prejudiciu.

    Viceprimarul comunei Baba Ana, Marin Grancea, a fost trimis în judecată în iunie 2011, alături de alţi doi inculpaţi, într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În decembrie 2011, viceprimarul a fost condamnat de Curtea de Apel Ploieşti la patru luni de închisoare pentru uz de fals şi şase luni de închisoare pentru fals în declaraţii, în final instanţa aplicând pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de şase luni de închisoare şi dispunând suspendarea executării acesteia.

    Grancea a înaintat recurs, iar instanţa supremă a menţinut decizia Curţii de Apel Ploieşti, sentinţa de condamnare fiind definitivă începând cu septembrie 2012, dată de la care primăria a continuat să plătească indemnizaţia încă o jumătate de an.

  • Premiile Oscar 2015: Un băiat îl sfidează pe omul-pasăre, sub privirile unui lunetist

    “Ar putea fi titlul unei poveşti: micuţul băiat şi omul-pasăre”, afirmă autorii acestui articol apărut pe site-ul publicaţiei Le Monde. În noaptea de duminică spre luni, lumea întreagă va afla care dintre cele două filme favorite va ieşi învingător în cursa pentru Oscarul la categoria “cel mai bun lungmetraj”: “Boyhood”, de Richard Linklater, sau “Birdman”, de Alejandro Gonzalez Inarritu (cu Michael Keaton în rolul principal).

    Înainte de a parveni la acest tradiţional epilog al galei, cea de-a 87-a ediţie a premiilor Oscar va fi prezentată de un actor în mare vogă, Neil Patrick Harris (star pe Broadway şi al serialului “How I Met Your Mother”). Evenimentul va ţine zeci de milioane de telespectatori în faţa micilor ecrane care vor să vadă această gală, transmisă în direct de la Dolby Theatre din Hollywood, de o reţea de televiziune herziană – ABC -, un anacronism care demonstrează încă o dată imuabila forţă de atracţie pe care o exercită cinematografia.

    “Boyhood” a generat încasări de 25 milioane de dolari în cinematografele americane, iar “Birdman” a obţinut 38 milioane de dolari. Este foarte puţin în comparaţie cu încasările de 300 de milioane generate de “American Sniper”, de Clint Eastwood, al cărui ciclu în sălile de cinema din America de Nord încă nu s-a încheiat. Acest film biografic despre un lunetist de elită, Chris Kyle, este nominalizat şi la Oscarul pentru cel mai bun film. Dintre toţi concurenţii, este filmul cel mai des citat pe Facebook. Însă numărul spectatorilor care au văzut un film este arareori direct proporţional cu numărul voturilor exprimate de membrii Academiei de film americane, instituţia care decernează premiile Oscar. The Academy of Motion Pictures Arts and Sciences are aproximativ 6.000 de membri cu drept de vot. În acest sens stau mărturie victoriile repurtate de “Zero Dark Thirty” (încasări de 17 milioane de dolari în America de Nord) în 2009 şi “The Artist” (încasări de 44 milioane de dolari pe aceeaşi piaţă) în 2011.

    În acest an, suspansul este din nou prezent, atât în privinţa Oscarului pentru cel mai bun film (chiar dacă ceilalţi candidaţi, “The Grand Budapest Hotel”; “The Imitation Game”, “Selma”, “The Theory of Everything” şi “Whiplash”, par să facă mai degrabă figuraţie), cât şi a Oscarului pentru cel mai bun regizor, care ar putea să îi revină lui Richard Linklater sau lui Alejandro Gonzalez Inarritu.

    Experţii şi casele de pariuri sunt, în schimb, aproape unanimi în ceea ce priveşte trofeele pentru interpretare. Julianne Moore ar trebui să câştige pentru rolul din “Still Alice”, în care joacă o femeie de 50 de ani care este diagnosticată cu maladia Alzheimer, Eddie Redmayne ar trebui să plece la Londra cu Oscarul pentru cel mai bun actor graţie interpretării astrofizicianului Stephen Hawking în “The Theory of Everything”. În ceea ce priveşte Oscarurile pentru rol secundar, Patricia Arquette (“Boyhood”) şi J.K. Simmons (“Whiplash”) au câştigat deja toate trofeele din acest sezon, de la BAFTA în Marea Britanie la Globul de Aur în California, şi nu ar trebui să rateze nici Oscarul.

    În ceea ce priveşte Oscarul pentru film străin, un singur critic de film, Pete Hammond, de la site-ul Deadline Hollywood, a preconizat că va reveni pelicule franco-mauritane “Timbuktu”, de Abderrahmane Sissako. Uriaşa majoritate a confraţilor săi mizează pe victoria peliculei poloneze “Ida”, regizată de Pawel Pawlikowski, care are mari şanse să se impună în faţa principalului contracandidat, “Leviathan”, de Andrei Zviaguintsev.

    Ultimul semn de întrebare ţine de permeabilitatea ceremoniei în faţa polemicilor care au înconjurat perioada ce a precedat anunţarea nominalizărilor la Oscar. Prima controversă vizează “Selma”, de Ava DuVernay. Acest film, o evocare a marşului organizat în 1965 prin Alabama de Martin Luther King, a fost nominalizat la categoria “cel mai bun film”, însă nici regizoarea sa afro-americană, nici interpretul principal, David Oyelowo, un britanic de origine nigeriană, nu au fost nominalizaţi. De altfel, filmul a fost aspru criticat pentru o serie de inexactităţi istorice, care nu s-au regăsit însă în fantezistul “The Imitation Game”, de Morten Tyldum, care prezintă viaţa şi cariera părintelui informaticii moderne, Alan Turing.

    O altă controversă vizează “American Sniper”. Numeroşi critici, nu neapărat profesionişti (documentaristul Michael Moore, actorul şi regizorul Seth Rogen), au reproşat filmului lui Clint Eastwood că face propagandă pentru intervenţia americană în Orientul Mijlociu, fapt negat cu tărie de venerabilul cineast american.

    Spectatorii şi telespectorii vor putea însă să conteze pe umorul prezentatorului Neil Patrick Harris şi pe rigiditatea galei, pentru a uita de subiectele care deranjează şi să aprecieze astfel un spectacol de televiziune aşteptat de lumea întreagă.

  • Sectorul energetic din Bulgaria, în prag de colaps financiar

    Într-un interviu pentru postul naţional bulgar de radio, Petkova a afirmat că autorităţile ar putea fi nevoite să ia o serie de măsuri nepopulare pentru stabilizarea sectorului, fără a preciza natura acestora.

    Potrivit ministrului, compania energetică cu capital de stat National Electric Company (NEK) are datorii de 600 milioane de leva (306 milioane euro) către două termocentrale locale deţinute de companii americane şi de 1,2 miliarde de leva (613 milioane euro) către diverşi producători de electricitate, iar autorităţile trebuie să găsească soluţii pentru a reduce nivelul arieratelor.

    De asemenea, guvernul de la Sofia intenţionează să renegocieze termenii contractelor semnate cu cele două termocentrale, a adăugat Petkova.

    Ea a subliniat că liberalizarea pieţei de energie, estimată să se încheie până la finele anului, va duce la soluţionarea multora dintre problemele cu care se confruntă acest sector.

    “Liberalizarea pieţei va aduce transparenţă, iar fiecare gospodărie din Bulgaria va putea să-şi aleagă furnizorul de electricitate dorit”, a spus Petkova, menţionând că guvernul se va strădui să împiedice creşterea tarifelor la energie ca urmare a procesului de liberalizare.

    Ministrul a reiterat sprijinul Bulgariei pentru înfiinţarea unei Uniuni Energetice în UE, care va creşte gradul de independenţă energetică în UE şi va duce la intensificarea concurenţei.

  • Marea Britanie ar putea sancţiona băncile care ajută clienţii să fraudeze fiscul

    Secretarul şef al Trezoreriei din Marea Britanie, Danny Alexander, a declarat că va propune crearea unei noi legi care să stipuleze sancţiuni financiare şi legale în cazul instituţiilor care sprijină evaziunea fiscală.

    “Ar trebui să introducem o nouă ofensă pe lista infracţiunilor în domeniul corporatist pentru a preveni infracţiunile economice, iar organizaţiile care facilitează sau încurajează evaziunea fiscală ar trebui să fie pasibile să primească aceleaşi sancţiuni financiare ca şi autorii evaziunilor“, a declarat Alexander pentru postul britanic de televiziune BBC.

    Acuzaţiile formulate la începutul lunii februarie de către jurnaliştii International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), potrivit cărora filiala din Elvaţia a băncii britanice HSBC ar fi ajutat peste 100.000 de persoane şi companii din 203 de ţări să eludeze fiscul, au stârnit o adevărată furtună politică în Marea Britanie, cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din mai.

    Actualul parlament britanic va fi dizolvat la finele lunii martie, însă, potrivit lui Alexander, parlamentarii au timp să voteze noua lege, care ar putea fi inclusă în versiunea finală a proiectului de buget pe 2015 pe care guvernul o va prezenta pe 18 martie.

    Chiar dacă nu va votată, propunerea va fi inclusă pe agenda Partidului Liberal Democrat pentru noile alegeri, a adăugat Alexander, care este şi membru al formaţiunii liberal democratice, aflată în prezent la guvernare alături de Partidul Conservator.

    Scandalul HSBC a condus la declanşarea de anchete oficiale în SUA, Marea Britanie, Franţa, Elveţia şi alte ţări, banca britanică anunţând va colabora cu autorităţile care investighează problemele fiscale.

    Conform raportului ICIJ, lista deponenţilor la HSBC Elveţia include organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, dar şi familii regale, miliardari şi artişti influenţi.

    De asemenea, circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc.

    Cel mai mare cont, în valoare de 829 de milioane de dolari, era deţinut de omul de afaceri de origine română Marcel Adams şi de fiul acestuia, Sylvian Adams, şi a fost deschis în numele băncii Summit International, din Barbados, care aparţinea tot familiei Adams, potrivit Radio Canada. Marcel Adams, născut în 1920 în România, trăieşte în Canada şi conduce afaceri în domeniul imobiliar.

    Jurnaliştii de la Rise Project au scris că fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc, soţia fostului ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, cumnatul lui mircea Geoană, Ionuţ Costea, fostul acţionar la Dinamo Vladimir Cohn şi Jean Valvis au avut conturi la HSBC.

     

  • Crin Antonescu renunţă la funcţia de preşedinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei

    “Eu am făcut cunoscut şi Alinei Gorghiu, co-preşedintele PNL, de asemenea şi domnului Ponta şi domnului Chelaru care m-au întrebat în legătură cu acest lucru că nu consider potrivit să mai continui activitatea în Comisia de revizuire a Constituţiei, în funcţia de preşedinte al acesteia. În primul rând pentru că această funcţie mi-a revenit în condiţiile unei alte majorităţi, majoritatea USL după alegeri, în al doilea rând pentru că aşa cum mi se prezintă în acest moment perspectiva părerilor cred că viziunea mea despre anumite capitole ale Constituţiei nu mai este împărtăşită de către cei care formau la momentul 2012 – 2013 o majoritate”, a spus fostul preşedinte al PNL, duminică, pentru gandul.info

    Antonescu a ţinut să precizeze că nu a fost vorba de o schimbare din această funcţie, nici din partea PNL, nici din partea PSD, ci că a fost decizia sa de a se retrage din această poziţie.

  • Controversat istoric american citat de IRNA: SUA au creat grupul terorist Stat Islamic

    “Grupul terorist Stat Islamic este o armată secretă a Statelor Unite, iar liderul organizaţiei, Abu Bakr al-Baghdadi, este un prieten apropiat al senatorului republican american John McCain”, afirmă Webster Tarpley, potrivit agenţiei IRNA.

    Webster Tarpley, un critic al administraţiilor americane care a enunţat ipoteze conspiraţioniste şi în cazul atentatelor din 11 septembrie 2001, susţine că terorismul internaţional este permis de Statele Unite.

    “Dacă ar vrea, Statele Unite ar putea opri orice conxiune la Internet a grupului terorist Stat Islamic…”, adaugă istoricul american, afirmând că oraşul libian Derna, bombardat recent de Egipt după executarea de către terorişti a 21 de creştini, este “capitala mondială a terorismului”. “Deşi este un oraş mic, din Derna au fost trimişi numeroşi terorişti spre Irak şi Siria”, argumentează Tarpley.

    Fondurile folosite de grupul terorist Stat Islamic provin din Arabia Saudită, un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, continuă Tarpley, conform agenţiei ruse Sputnik. “Dacă Statele Unite ar vrea într-adevăr să distrugă organizaţia teroristă SIIS, ar soma Arabia Saudită să nu mai alimenteze cu armament teroriştii din Irak şi Siria. În plus, Turcia ar putea distruge teroriştii din Siria vecină în doar câteva săptămâni dacă s-ar dori acest lucru”, adaugă istoricul american, citat de Sputnik.

    Teroristul Zacarias Moussaoui, condamnat la închisoare pe viaţă în Statele Unite pentru implicarea în atentatele din 11 septembrie 2001, a dezvăluit într-o instanţă din SUA, pe 3 februarie, că membri ai familiei regale din Arabia Saudită au oferit susţinere organizaţiei teroriste Al-Qaida. Ambasada Arabiei Saudite la Washington a replicat considerând că Moussaoui este un “criminal deranjat psihic”.

    Istoricul şi jurnalistul american Webster Tarpley, în vârstă de 68 de ani, s-a remarcat de-a lungul timpului prin critici la adresa administraţiilor Statelor Unite şi prin enunţarea unor ipoteze conspiraţioniste. El este autorul cărţii “9/11 Synthetic Terror: Made in USA” (“11 septembrie, Sinteza terorismului: fabricat în SUA”).

    Grupul terorist sunnit Stat Islamic ocupă teritorii din Irak, Siria şi Libia, unde a proclamat un “califat islamic”. O coaliţie internaţională formată din zeci de ţări şi coordonată de Statele Unite a lansat raiduri aeriene împotriva organizaţiei teroriste care s-a remarcat prin decapitarea a zeci de ostatici, inclusiv americani, britanici şi francezi.

  • Zona euro ia înapoi banii destinaţi recapitalizării băncilor elene ca să evite folosirea inadecvată

    Transferul este necesar pentru a evita utilizarea acestor bani pentru finanţarea cheltuielor guvernamentale, potrivit lui Dijsselbloem.

    Cele aproape 11 miliarde de euro sunt administrate în prezent de fondul din Grecia Hellenic Financial Stability Fund (HFSF), banii fiind destinaţi exclusiv recapitalizării băncilor elene, în situaţia în care capitalul acestora va scădea sub un nivel adecvat.