BusinessMagazin

Blog

  • Adio uniune bancară europeană

    Explicaţia e simplă: toate acestea se bazează pe conceptul de “solidaritate”, care a ajuns să însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru susţinerea ţărilor mai slabe, sub controlul Bruxellesului şi fără ca aceste ţări să accepte reformele dorite de Germania în măsura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemţi sau cei ai Bundesbank o cer.

    Nici liderii de la Bruxelles, nici ţări ca Franţa sau Italia nu mai încurajează politici de austeritate ca în urmă cu un an sau doi, iar aceasta nu convine Germaniei, care susţinea proiectul Statelor Unite ale Europei în ideea că “solidaritatea” înseamnă acceptarea de către ţările mai sărace a sprijinului celor mai bogate nu doar în schimbul cedării de suveranitate, ci mai ales în schimbul acceptării unor norme comune de disciplină fiscală, liberalizare a pieţei muncii şi a unor eforturi de restructurare a sistemelor bancare cu probleme care să nu se bazeze doar pe ajutorul dat din fondurile de urgenţă ale zonei euro.

    Aşa se face că, la reuniune din 21 iunie, miniştrii de finanţe ai UE vor discuta proiectul de legislaţie pentru viitoarea uniune bancară, urmând să ia în calcul un document franco-german care mai păstrează din vechiul proiect al uniunii doar ideea unei autorităţi europene de supraveghere financiară, dar abandonează ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul zonei euro şi lasă sarcina restructurării şi a recapitalizării băncilor cu probleme pe seama autorităţilor naţionale, care ar urma doar să “coopereze” în cadrul unui grup unde să-şi trimită reprezentanţi.

  • Fantomele de pe nava scufundată a lui Henric al VIII-lea (GALERIE FOTO)

    Indisponibilă publicului din anul 2009, Mary Rose poate fi din nou admirată până în luna octombrie, de data aceasta în propriul ei muzeu din Portsmouth, aproape de nava HMS Victory a amiralului Nelson.

    Noul muzeu Mary Rose (GALERIE FOTO)

    Pe lângă vechimea navei, o atracţie importantă o reprezintă multitudinea de obiecte care au aparţinut ocupanţilor ei şi care s-au păstrat: niciunul din exponatele de pe corabile nu este vreo copie modernă menită să compună artificial atmosfera de epocă.

  • Ai până în 25 de ani şi vrei să lucrezi ca stagiar la Guvern? Află care sunt condiţiile

    Programul Internship@Gov.ro are drept misiune formarea unui corp de elită alcătuit din studenţi şi tineri absolvenţi cu potenţial, în vederea îmbunătăţirii calităţii actului de guvernare şi a pregătirii acestuia pentru o carieră ulterioară în administraţia publică centrală şi locală din România. Programul îşi propune să ofere tinerilor experienţă profesională în acest sens şi aptitudini de guvernare, fiind gândit în aşa fel încât tinerii să înţeleagă mecanismul de funcţionare de la nivel central în vederea integrării lor în sistem.

    Stagiile de practică desfăşurate la Palatul Victoria se întind pe durata a două luni (iulie-septembrie) şi sunt neremunerate. În acest interval, stagiarii lucrează respectând programul de lucru al departamentului în care sunt repartizaţi, în general între intervalul orar 9-17, de luni până vineri. Stagiile debutează cu o conferinţă introductivă privind activităţile Guvernului României, respectiv cele ale Cancelariei Prim-ministrului şi ale Secretariatului General al Guvernului. La final, stagiarii sunt repartizaţi în cadrul departamentelor sau serviciilor care i-au selectat. Fiecare stagiar se află sub responsabilitatea unui îndrumător.

    Pentru a fi incluşi în program, tinerii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetăţenie română; să aibă vârsta de până la 25 de ani la momentul debutului programului; să fie studenţi ori tineri absolvenţi ai programelor universitare de licenţă; să cunoască bine cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională; să aibă cunoştinţe de bază în domeniul IT (respectiv cunoştinţe avansate pentru aplicaţii la Direcţia Servicii Online şi Design).

    Candidaţilor ce vor fi aleşi pentru lista scurtă li se vor solicita materiale justificative suplimentare în sprijinul aplicaţiei lor. Formularul de aplicaţie poate fi accesat din pagina de internet internship.gov.ro.

    Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este 1 iulie 2013 inclusiv. Aplicaţiile primite ulterior nu vor fi luate în considerare.

    Tinerii selectaţi vor fi repartizaţi, în raport cu competenţele acestora, într-una dintre următoarele structuri din interiorul Palatului Victoria: Cancelaria Primului-ministru sau Secretariatul General al Guvernului.

  • La ce folosesc palatele veneţiene

    Indiferent de starea economiei, Veneţia nu duce lipsă de cumpărători care-şi permit să plătească preţul şi reparaţiile ulterioare mereu necesare palatelor, iar printre ei se numără în ultima vreme case de modă. Miuccia Prada a cumpărat un palat pentru Fondazione Prada, instituţie dedicată culturii şi artei contemporane. La rândul său, Benetton a achiziţionat în 2008 pentru 53 de milioane de euro Fondaco dei Tedeschi, cândva folosit de negustorii germani ca depozit, pe care compania are de gând să-l transforme în spaţiu de retail.

    Cumpărarea de clădiri istorice veneţiene de către marile companii din domeniul modei este motivată de faptul că aici pot ieşi în evidenţă mult mai bine, susţin experţii. Cum întreţinerea unui palat în oraş este foarte costisitoare chiar şi pentru cei foarte bogaţi, proprietarii multora dintre ele sunt dispuşi să le închirieze doritorilor, iar cererea cea mai mare se înregistrează mai ales în perioada Bienalei de la Veneţia sau în perioada Carnavalului.

    Nici cei din industria hotelieră nu se lasă mai prejos, judecând după tendinţa de valorificare a unor clădiri istorice pe care noii proprietari încearcă să le adapteze la cerinţele turiştilor moderni.

  • Cursul valutar: un pic de optimism pentru leu

    Analiştii consideră însă că tensiunile actuale, deşi vor subzista în special în cazul economiilor emergente cu dezechilibre macro importante, se vor atenua treptat, urmând ca în decizia investitorilor să redevină importantă percepţia privind particularităţile fiecărei economii. Din acest punct de vedere, România se află într-o poziţie bună, pentru că datele macro (creşterea PIB, deficite, datorie, inflaţie) arată mai bine decât în cazul multor alte economii emergente. Pentru leu, previziunile analiştilor băncii britanice Lloyd’s vorbesc de o apreciere treptată, până la 4,40 lei/euro în septembrie, 4,37 lei/euro în decembrie, 4,34 lei/euro în martie anul viitor şi 4,28 lei/euro în decembrie al aceluiaşi an.

    Pe parcursul săptămânii, leul s-a apreciat treptat de la 4,522 la 4,459 lei/euro, în ton cu aprecierile monedelor din regiune.

     

  • Referendumul lui Băsescu: vara sanie şi iarna car

    Conform procedurii, Parlamentul urmează să se pronunţe până la 1 iulie în privinţa cererii lui Traian Băsescu de organizare a consultării electoratului, motivat de faptul că USL nu respectă rezultatele referendumului convocat în 2009 de preşedinte pe tema parlamentului unicameral cu 300 de membri.

    Decizia lui Băsescu are darul de a-l readuce în prim-planul jocului politic, oferindu-i ocazia de a-şi lua revanşa faţă de USL pentru înfrângerea de imagine a sa şi a dreptei de la referendumul de demitere din 2012 încoace, din motivul simplu că orice referendum, pe orice temă şi indiferent de cine este convocat, este direct şi exclusiv un barometru de opinie al electoratului asupra calităţii guvernării ţării şi a nivelului de trai. Cu alte cuvinte, electoratul îşi va exprima părerea despre guvernarea USL, nu despre preşedinte sau despre Constituţie, astfel încât oricât de măruntă ar fi erodarea electorală a guvernării de anul trecut până acum (insuficientă, adică, pentru a valida referendumul), manifestarea ei ar fi contabilizată automat drept o creştere a acţiunilor lui Băsescu şi ale micilor formaţiuni care îşi dispută simpatiile electoratului de dreapta fidel lui (FC, Mişcarea Populară) şi care vor căpăta astfel o platformă de afirmare nesperată.

    Cu instinctul binecunoscut, preşedintele şi-a păstrat însă o marjă de libertate în privinţa datei de organizare a referendumului său constituţional, sugerând cumva că esenţialul e ca USL să ştie că nu e liberă să decidă de una singură în privinţa viitoarei Constituţii (“eu, ca omul gospodar, îmi fac vara sanie şi iarna car”) şi că scopul real al ameninţării lui cu referendumul ar fi de fapt să-i facă pe liderii USL să bată în retragere şi să accepte voinţa consultativă a poporului din 2009.

  • Mahalagismele care riscă să blocheze statul. Perlele politice ale săptămânii

    “O emblemă uriaşă pe o casă dărâmată de incompetenţă” – Cătălin Predoiu, fostul ministru PNL al justiţiei, despre fostul său partid

    “Revizuirea actuală (a Constituţiei) reprezintă un risc de blocare a statului” – preşedintele Traian Băsescu

    “Guvernul guvernează, nu dă din gură la televizor ce ar vrea şi ce nu ar vrea” – premierul Victor Ponta despre ideea preşedintelui de a convoca un nou referendum constituţional

    “Un sfat: lăutare, schimbă placa!” – europarlamentarul PDL Elena Băsescu către colegul său Cătălin Ivan (PSD), care afirmase că nici măcar EBA nu crede că un referendum constituţional ar avea relevanţă

    “Mahalagismele, fie şi ale domnului Băsescu, nu le discut” – Crin Antonescu, liderul PNL, replicând afirmaţiilor lui Traian Băsescu că proiectul USL de revizuire a Constituţiei îl transformă pe preşedintele ţării într-o “paiaţă”

    “Cred că un preşedinte care a fost demis practic de cetăţeni nu ar mai avea dreptul moral să facă acest lucru” – Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele PNL, despre convocarea unui nou referendum constituţional
     

  • La 33 de ani este cel mai mare importator de vinuri din România

    Bogdan Ciocoveanu a început să lucreze încă din facultate. „Ca orice student, n-aveam bani şi m-am angajat la Interbrands, cea mai mare firmă de distribuţie.„ N-a stat însă decât şase luni în distribuţie, pentru că apoi s-a angajat la Nestlé. Îşi aminteşte şi acum că primul său salariu la Nestlé era mai mare decât ce câştiga mama sa, care avea la acea vreme o vechime de 20 de ani. În această companie, spune el, „m-am format; am învăţat marketing, vânzări, negocieri; acolo am pus bazele mele ca manager„. Parcursul său profesional a continuat apoi la Coca-Cola HBC, Casa de vinuri Zoreşti, la Murfatlar şi, din 2010, la Lerida. 

    În momentul în care a preluat conducerea firmei, din portofoliul său dispăruseră produse ce reprezentau 70% din cifra de afaceri a firmei, iar noul manager a trebuit să regândească din temelii afacerea. A descoperit noi nişe pe care să se dezvolte şi a plasat, în aceste locuri, produsele pe care le-a adus de peste hotare, din toate colţurile lumii, atât din Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi Ungaria, cât şi din Chile, Australia sau China. Iar cifra de afaceri a tot crescut şi a atins anul trecut acelaşi nivel ca în 2009.

    Are, punctează el, experienţă atât în companii româneşti, cât şi internaţionale şi ştie deopotrivă plusurile şi minusurile ambelor sisteme de management. Spune că este specializat în restructurări a pus deja în practică intenţiile de antreprenoriat, având activităţi în consultanţă; se ocupă şi de dezvoltarea afacerilor şi restructurarea companiilor din diferite sectoare ale economiei.

    „O dată la trei luni primesc oferte de muncă de la head-hunteri. De regulă, este vorba despre poziţii similare în top managementul unor companii naţionale sau despre preluarea conducerii filialelor locale ale unor multinaţionale.” Bogdan Ciocoveanu spune despre sine că este un manager al schimbării şi se adaptează în funcţie de tendinţele economice. „Îmi este greu să mă văd într-un punct fix peste zece ani„, dar se gândeşte că este probabil să se afle în mijlocul unei echipe mari, de peste 200 de angajaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • Omul care a adus Burberry în România

    Până acum Mordechai a investit în modă (Burberry, Sport Couture), în distribuţia de telefoane, energie regenerabilă şi imobiliare. Se fereşte să dea cifre de afaceri sau să vorbească foarte mult despre afacerea sa. Spune însă doar că are multe afaceri în România, printre care distribuţia exclusivă pe piaţa locală a brandurilor Polar, Powerbar şi Vans and Freddy. Deţine de asemenea franciza magazinelor adidas, având deschise unităţile din Centrul Vechi şi din Sun Plaza. Într-o mai mică măsură are şi investiţii pe bursa de la Bucureşti.

    Cele mai mari investiţii din întregul său portofoliu sunt pe piaţa de capital, însă nu la Bucureşti, ci în Grecia şi pe alte pieţe din lume. Mordechai investeşte pe bursă de când avea 14 ani, însă pentru că era minor o făcea în numele surorii sale mai mari. La 13 ani a început să studieze piaţa şi un an mai târziu a trecut şi la acţiune. Spiritul de antreprenor a fost însă nativ şi a început să se manifeste încă de pe vremea când era la şcoală şi se organizau diverse târguri unde el mergea să vândă haine. A reuşit să aibă vânzări de un milion de drahme, echivalentul a 3.000 de euro astăzi. Primele afaceri adevărate în nume propriu le-a făcut la 19 ani, la Londra, unde a făcut mici investiţii în domeniul imobiliar. Ulterior s-a reorientat tot spre piaţa de capital. În România a venit prima dată în 1999, însă afacerile au prins contur în 2003, iar activitatea sa a fost legată strâns până în 2008 de compania Elmec, importatorul brandului Nike pe piaţa locală.

    Atenţia sa se îndreaptă în continuare spre afaceri de consum, ca magazinul de lux Burberry deschis la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală. Planurile de viitor ale lui Solomon Mordechai includ pe lângă oportunităţi de business şi o călătorie în spaţiu pentru care deja şi-a luat bilet.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • Scrisoare către FMI:Guvernul îşi “reevaluează paşii” la CE Oltenia şi se gândeşte iar la privatizare

    Privatizarea complexului energetic Oltenia a fost luată în calcul şi la începutul acestui an în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar premierul Victor Ponta a anunţat atunci că nu se pune problema privatizării majoritare a Complexului Energetic Oltenia, pentru că este pe profit, are management privat şi a semnat o investiţie de un miliard de dolari la Rovinari, el arătând că doar 15% dintre acţiuni vor fi listate pe bursă.

    Lansarea ofertei publice pentru pachetul de 15% are ca termen sfârşitul lunii octombrie.

    Scrisoarea de intenţie datată 10 iunie, transmisă în această săptămână de Guvern către Fondul Monetar Internaţional şi obţinută de MEDIAFAX relevă însă că Guvernul îşi va “reevalua paşii viitori” în ceea ce priveşte varianta inclusiv a privatizării.

    “Noul complex energetic Oltenia joacă un rol esenţial în securitatea energetică a României. Am semnat un contract cu un consultant de tranzacţie la lunii mai 2013 (acţiune prealabilă) pentru o IPO (ofertă publică primară-n.r.) de 15 procente din capitalul social până la finele lunii octombrie 2013. Având în vedere investiţiile de mari proporţii de care are nevoie complexul Oltenia, vom reevalua paşii viitori referitori la sporirea implicării sectorului privat prin parteneriate mixte sau prin privatizarea majoritară către un investitor strategic”, se arată în document.

    Toate stirile sunt pe zf.ro