BusinessMagazin

Blog

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lăsaţi banii să rămână în ţară

    Raportul asupra stabilităţii financiare, proaspăt publicat de BNR, relevă că rata de solvabilitate în sistemul bancar era în iunie 2013 de 14,7% (faţă de nivelul minim admis de 8%), iar exerciţiul de testare la stres derulat de BNR, a arătat că în scenariul unei deprecieri a leului de peste 20% şi al unei recesiuni persistente, rata de solvabilitate ar scădea doar cu 4%.

    Sistemul bancar a avut în primele opt luni ale anului curent un profit de 1,5 miliarde lei, după ce a încheiat anul trecut cu o pierdere de 2,3 mld. lei şi cu o rată a rentabilităţii financiare (ROE) de -5,9%. Cota de piaţă a băncilor cu pierderi a crescut în 2012 cu cca 15% faţă de 2011, la 59,8%, din cauza cheltuielilor cu provizioanele, în timp ce 18 din cele 40 de bănci de pe piaţă au raportat profit.

  • Cine câştigă dacă economia americană o duce prost

    Toţi factorii acţionează în direcţia acestei amânări: datele privind încrederea consumatorilor din SUA (indicele de profil al Bloomberg a scăzut la minimul ultimelor opt luni), performanţa slabă a pieţei americane a muncii (numai 148.000 de locuri de muncă nou-create în septembrie), blocajul fiscal prelungit din luna octombrie ca efect al conflictelor politice şi limitarea cheltuielilor federale. La aceasta se adaugă perspectiva ca disputele pe marginea bugetului şi a datoriei publice să nu poată fi rezolvate nici în primele luni ale anului viitor.

    Comitetul pentru politică monetară al Rezervei Federale se va reuni din nou la 29 şi 30 octombrie, însă majoritatea comentatorilor cred că şeful Fed, Ben Bernanke, aflat spre final de mandat, va lăsa decizia privind reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni (al cărui plafon valoric este acum de 85 mld. dolari pe lună) pe seama succesoarei sale, Janet Yellen. Este posibil însă ca Bernanke să furnizeze miercuri indicii privind un nou posibil calendar de acţiune pentru Fed în următoarele luni.

    Sursa: CNN Money

  • UniCredit Ţiriac Bank taie dobânda la creditele garantate în lei

    Reducerile de dobândă variază între 1,51% şi 2,31% pentru următoarele categorii de produse: credite ipotecare/imobiliare pentru achiziţia de locuinţe; credit pentru aranjamente/modernizări/dezvoltări; credite pentru refinanţare Umbrella.

    Prin aceste produse,  UniCredit Ţiriac Bank se adresează clienţilor care doresc un credit garantat cu ipotecă în moneda în care îşi încasează salariul, care nu doresc să fie afectaţi de fluctuaţia cursului de schimb şi care doresc o rată de dobândă avantajoasă.

    “Produsele de creditare în lei îi aduc clientului câteva avantaje foarte importante : presupun un avans mai mic pentru cei care îşi încasează veniturile în moneda locală, permit un grad de  îndatorare mai mare în comparaţie cu creditele în valută şi aduc stabilitate bugetelor clienţilor comparativ cu împrumuturile în moneda străină”, a explicat Petrişor Costin, director Produse & Segmente Retail în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

    Criteriile principale de eligibilitate sunt: vârsta minimă:  20 de ani (25 ani pentru navigatori); vârsta până la care creditul trebuie rambursat în totalitate: 70 ani (65 ani pentru navigatorii brevetaţi şi 60 ani pentru navigatori nebrevetaţi; venitul lunar net eligibil pe familie: minimum 1.000 lei (250 de euro pentru navigatori).

    Comisionul lunar de administrare este de 0,05% aplicat la soldul creditului. Comisionul de analiză este de 1.290 lei pentru creditele ipotecare/imobiliare şi 1.720 lei pentru creditele de aranjamente/modernizări/dezvoltări şi refinanţare.

    UniCredit Ţiriac Bank se situa la finele anului trecut pe locul al cincilea în sistemul bancar după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,9%.

    Răsvan Radu este CEO şi preşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank

  • Apple a lansat noile versiuni de iPad Air şi iPad Mini

    iPad Air, prevăzut un cip A7, introdus luna trecută cu iPhone 5S, va fi disponibil la vânzare în SUA de la 1 noiembrie, la un preţ de 499 de dolari. Directorul de marketing la nivel mondial al  Apple, Phil Schiller, a arătat că noul cip al iPad Air este de opt ori mai rapid decât cipul original al iPad. Carcasa iPad Air va fi disponibilă în culorile argintiu/alb şi gri/negru. “Este cel mai mare salt înainte făcut cu iPad”, a spus Schiller.

    Noul iPad mini este la rândul său prevăzut cu un cip A7.  iPad Mini va avea carcase în aceleaşi culori ca iPad Air. Preţul de bază al iPad Mini este de 399 de dolari, iar noul dispozitiv va intra pe piaţă în cursul lunii noiembrie. Preţul actualei versiuni a iPad Mini va scădea de la 329 de dolari la 299 de dolari.

    Directorul general al Apple, Tim Cook, a spus că iPad-urile sunt mult mai utilizate decât tabletele companiilor concurente, remarcă folosită frecvent de şeful Apple. “App Store dispune de nu mai puţin de 475.000 de aplicaţii pentru iPad. Nimeni nici măcar nu se apropie de un astfel de nivel”, a arătat Cook.

    Phil Schiller a prezentat şi noua versiune a MacBook Pro, care a fost primul laptop cu display Retina. Varianta MacBook Pro cu un ecran de 13 inci este mai subţire, mai uşoară şi este dotată cu un cip Intel Haswell dual-core. Noul dispozitiv, care intră de marţi în vânzare, are un preţ de 1.299 de dolari, redus cu 200 de dolari. În cazul MacBook Pro cu ecran de 15 inci, care intră la rândul său imediat în vânzare, cipul Intel este quad-core Intel, iar preţul scade de la 2.199 de dolari la 1.999 de dolari pentru modelul de bază.

    Noul model de computere Mac Pro este prevăzut cu “cel mai puternic procesor instalat vreodată pe un Mac, Intel Xeon e5”, a arătat Schiller. Preţul Mac Pro va porni de la 2.999 de dolari, iar computerul va intra pe piaţă înainte de sfârşitul acestui an. Directorul general pentru software al Apple, Craig Federighi, a prezentat la rândul lui OS Mavericks, noua versiune a sistemului de operare pentru computerele Mac, despre care a spus că permite prelungirea duratei de funcţionare a bateriilor laptopurilor în medie cu o oră, în funcţie de model. El a spus şi că OS Mavericks “va revoluţiona preţurile”, întrucât poate fi descărcat gratuit.

    Federighi a demonstrat şi cum traseele create cu aplicaţia OS X Maps pot fi trimise către iPhone, funcţie similară cu una deja deţinută de Google de ceva timp. Directorul de software al Apple a spus însă că vrea ca sistemul Mavericks, care a fost reproiectat pentru a permite actualizări majore rapide, să ajungă în mâinile tuturor clienţilor.

     

  • Vola.ro, cea mai dinamică firmă de tehnologie din Europa Centrală

    La 33 de ani, Daniel Truică conduce vola.ro. Dacă ar vinde acum partea lui, crede că i-ar reveni cam 7-8 milioane de euro. Dar nu vrea să vândă, pentru că afacerea nu şi-a atins potenţialul şi pentru că vrea să fie pe val când piramida din turism se va răsturna, iar turismul tradiţional va fi fost depăşit de viteza din online.

    În top se mai regăsesc 5 firme româneşti. Dintre cele cinci firme, patru sunt dezvoltatori de software, respectiv TeamNet International, pe locul 17, Crys Computers, pe 26, Fortech, pe 38, Ingenio Software pe 43 şi una este furnizor de soluţii pentru mobile banking, SmartTel, aflată pe poziţia 37. În anul 2008, Vola.ro avea o cifră de afaceri de aproape 1,6 milioane de lei şi 12 angajaţi. La sfârşitul anului 2012, pentru agenţie lucrau 52 de persoane, iar cifra de afaceri era de 92,8 milioane de lei.

    Poziţiile a doua şi a treia din clasament sunt ocupate de Bitgear Wireless Design Services d.o.o. din Serbia şi compania poloneză Softhis Sp. Z.o.o., cu creşteri ale veniturilor în ultimii cinci ani de 1.872%, respectiv 1.573%. “Sectorul tehnologic se remarcă prin rate de creştere peste medie, în ciuda unui context economic încă afectat de criza globală”, spune Alina Mirea, partener audit la Deloitte România, specializată în industriile Tehnologie, Media şi Telecomunicaţii.

    Raportul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe cuprinde şi topul celor cinci cele mai mari companii de tehnologie din Europa Centrală şi top Rising Stars, care cuprinde zece companii de tehnologie în ascensiune. Şi topul celor mai mari cinci companii de tehnologie din Europa Centrală cuprinde o firmă românească, TeamNet International, aflată pe locul al treilea, după Goclever din Polonia şi Internet Shop din Cehia şi înaintea Eset din Slovacia şi a eSKY din Polonia. La categoria Rising Stars, primul loc în top zece este ocupat de firma românească de software Insoft Development & Consulting, care a avut o creştere de 2.884%, urmată de firme din Slovacia şi Polonia.

    Companiile prezente în Deloitte CE Technology Fast 50 trebuie fie să deţină o proprietate tehnologică sau intelectuală ce contribuie semnificativ la veniturile operaţionale, fie să aloce un procent semnificativ din venituri către cercetare şi dezvoltare de tehnologie.

     

  • Se caută un Banksy la feminin (GALERIE FOTO)

    Aşa au apărut lucrări semnate Bambi sau Princess Hijab la Londra sau la Paris, ori mai nou de Aiko, artistă care a colaborat cu Banksy în trecut, scrie The Independent. Creaţiile acesteia pot fi văzute la Shanghai, Londra sau Los Angeles.

    Banksy la feminin: Aiko (GALERIE FOTO)

    Un alt nume remarcat în ultima vreme este Faith47 din Africa de Sud, care şi-a început activitatea pe pereţii oraşului Cape Town din Africa de Sud.

    Banksy la feminin: Faith47 (GALERIE FOTO)

    Atât Aiko, cât şi Faith47 susţin că s-au simţit bine primite în comunitatea de artişti stradali formată în principal din bărbaţi, prima mărturisind chiar că s-a bucurat de încurajările publicului atunci când a participat la pictarea unui perete din Manhattan.

  • Cota unică şi bugetul României: cvadratura cercului vicios

    Rezultatul net ar fi un plus de venituri la buget de 8,5 mld. lei. Ideea, iniţial avansată în USL ca o variantă de lucru de premierul Victor Ponta cu scopul de a găsi bani pentru majorarea în 2014 a salariilor şi a pensiilor, pentru cofinanţarea fondurilor europene şi pentru scăderea promisă a CAS, a fost întâmpinată cu refuz de PNL, spre iritarea premierului, care i-a cerut ministrului de finanţe liberal, Daniel Chiţoiu, să vină cu alte variante de creştere a încasărilor dacă liberalii vor scăderea fiscalităţii.

    Analiştii financiari au început deja de câteva săptămâni să avertizeze că în condiţiile nerealizării veniturilor, în special din cauza ponderii mari a economiei subterane şi a scăderii investiţiilor capabile să crească absorbţia fondurilor europene, va fi greu ca statul să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 2,3% din PIB asumată cu FMI, mai ales că pârghia tradiţională folosită până acum pentru încadrarea în ţintă – reducerea continuă a investiţiilor – şi-a atins deja limitele. Guvernul urmează să facă în această săptămână a doua rectificare de buget din acest an, cu o reducere a cheltuielilor, întrucât încasările de până acum sunt mai mici cu cca 3,8 mld. lei.

    Majorarea cotei unice ar putea fi evitată dacă FMI şi CE vor accepta pentru 2014 un deficit bugetar mai mare pe seama excluderii de la calculul deficitului a sumelor alocate de stat pentru cofinanţarea programelor cu fonduri UE. Comisia Europeană discută în prezent posibilitatea de a permite această măsură pentru statele care întâmpină dificultăţi în relansarea economiei din cauza cerinţei de încadrare în pragul general de deficit de cel mult 3% din PIB. Pentru anul în curs, estimarea oficială de creştere economică este de 2,2%.

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Bascheţii care au făcut istorie (FOTO)

    Colecţia prezentată pe Sneaker Museum a americanului Rick Kosow conţine circa 1.000 de perechi de bascheţi, relatează Boston Globe. Majoritatea sunt din gama Air Jordan, creată prin colaboarea dintre Nike şi Michael Jordan, care, consideră specialiştii, reprezintă punctul de pornire al fascinaţiei publicului pentru acest tip de încălţăminte.

    Există însă colecţii şi mai mari, expuse în muzee ca ShoeZeum din Las Vegas, care promovează arta designului de pantofi sport şi permit studierea istoriei acestuia, mai ales că domeniul atrage în ultima vreme şi companii din industria luxului, cum ar fi Christian Louboutin.

  • Grecia: austeritatea loveşte din nou

    Stournaras a prezentat situaţia ca pe un noroc, amintind că “troica” creditorilor externi (FMI, CE, BCE) a cerut de fapt tăieri de de 2,5 mld. euro. Inspectorii “troicii” care negociază eliberarea următoarelor tranşe de împrumut vor veni la Atena în noiembrie.

    Conform estimărilor “troicii”, Grecia se confruntă cu un necesar de finanţare neacoperit de 10,9 mld. euro până în 2015, din care 4,4 mld. euro în 2014.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.