BusinessMagazin

Blog

  • Povestea unui tânăr care a decis să nu mai lucreze pentru o corporaţie şi să îşi înceapă propria afacere. Acum el face peste 1 milion de lei cu afacerea lui

    Un tânăr plin de entuziasm îşi părăseşte jobul sigur dintr-o corporaţie şi îşi face curaj să deschidă un business propriu: o cafenea. Este rezumatul parcursului lui Ionuţ Isache, care, în urmă cu şase ani, a ales să pună pasiunea pentru licoarea preparată din cele mai ispititoare şi aromate boabe într-un loc pe frontispiciul căruia stă scris Black Habit.

    Cred că ce a contat foarte mult pentru mine, încă de la început, a fost că am crezut enorm de mult în visul meu, l-am conturat în cele mai mici detalii şi l-am făcut să prindă viaţă. După doi ani de lucru într-o altă cafenea, am realizat că vreau un loc doar al meu. Iar după multe opţiuni şi imaginaţie, am ajuns la un ideal: Black Habit”, povesteşte Ionuţ Isache. De la un job în transport şi logistică a trecut la un altul, într-o cafenea, unde a învăţat foarte mult din ceea ce ştie astăzi despre această lume.

    Când s-a decis că vrea o cafenea a lui, a pus la bătaie o investiţie de aproximativ 60.000 de euro pentru aparatură, mobilier şi amenajarea spaţiului ales, undeva aproape de Piaţa Victoriei, după care încă cel puţin pe atât a fost investit în cei şase ani de funcţionare. „Chiar şi în prezent continuă dezvoltarea cafenelei, cu introducerea unui meniu nou de pizza, pentru care am alocat un buget de 25.000 de euro. Investiţia cea mai de preţ este însă cea făcută în echipă, în cursuri pentru dezvoltarea atât profesională, cât şi personală a oamenilor, în timpul alocat celor nou-veniţi, de exemplu. Apreciez foarte mult echipa mea, astfel că multe resurse se îndreaptă şi către ea.”

    Rămânând în sfera cifrelor, Black Habit a ajuns în 2023 la o cifră de afaceri de peste 1,3 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de anul precedent, în timp ce echipa a crescut de la şase, la şapte angajaţi. „Ne concentrăm, de la începutul lunii august, pe un nou proiect: vom avea şi pizza în meniul nostru. A fost feedbackul clienţilor şi noi l-am perceput exact ca pe ceva ce ne lipsea. Pe lângă brunch-ul deja cunoscut, voiam să adăugăm încă un element meniului nostru. Avem foarte mulţi clienţi şi în intervalul 13:00-17:00, deci acum îi putem primi şi cu o pizza delicioasă.” Nu a fost un proiect simplu, mărturiseşte Ionuţ Isache, deoarece sunt multe detalii pe care un client final nu le cunoaşte, însă antreprenorul, împreună cu echipa, muncesc zi şi noapte pentru cele mai mici detalii.

    Au fost cursuri de urmat, căutări pentru cele mai bune ingrediente, calcule pentru costuri versus preţ de vânzare şi mult mai multe. Dar au izbândit în cele din urmă. „Comunitatea noastră este extrem de diversă: avem clienţi care vin de mult timp în fiecare dimineaţă înainte de serviciu la noi. Sunt «corporatiştii» care apreciază o cafea bună şi e deja în ritualul lor zilnic. Apoi avem micii antreprenori care se bucură să ajute un alt mic antreprenor, adică pe noi. De asemenea, avem echipe întregi care organizează mici întâlniri de genul team building la noi la locaţie. Aşadar, clienţii sunt diverşi şi suntem tare recunoscători pentru fiecare dintre ei.”

    Cafeaua şi brunch-ul sunt preparate în localul Black Habit de pe Calea Griviţei, numărul 77, iar clienţii le pot consuma acolo sau în regim takeaway. Pizza este şi ea făcută în acelaşi loc, unde este pregătit tot timpul blatul cu o zi înainte, lăsat la maturat între 24 şi 72 ore, după care este bun pentru pregătit pizza cu el. Pizza se poate servi pe terasa cafenelei sau în regim takeaway, urmând să fie disponibilă şi pe platformele de food delivery. A fost uşor drumul până aici? Deloc, spune Ionuţ Isache, dar extrem de frumos. „Imaginaţi-vă o balanţă, pe care pui alternativ câte puţin, cât să o ţii în echilibru.

    Uneori, balanţa înclină către cele mai tari experienţe, iar alteori către cele mai mari dificultăţi. Provocările cele mai mari sunt în zona de autorizaţii sau toată partea legală a unui business. Apoi aş menţiona raportul de cheltuieli în comparaţie cu ce putem oferi noi. Şi aici e tare greu să nu dezamăgim clienţii cu niciun preţ.” Lecţia cea mai valoroasă în cei şase ani de când a fondat şi dezvoltă Black Habit este că, indiferent ce planuri ai ca antreprenor, totul este posibil. E nevoie de o doză mare de curaj, implicare peste măsură şi de o organizare foarte bună a bugetului. 

    Cafeaua şi brunch-ul sunt preparate în localul Black Habit de pe Calea Griviţei, numărul 77, iar clienţii le pot consuma acolo sau în regim takeaway. Pizza este şi ea făcută în acelaşi loc.

    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Jassyro – cafenea de specialitate (Iaşi)

    Fondatori: Silviu Coman şi soţia sa

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Controlling Akademie – firmă de consultanţă în domeniul financiar (Bucureşti)

    Fondator: Emanuel Toma

    Cifră de afaceri estimată: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Rapsodia – laborator de cofetărie (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina Văcărelu şi Constantin Nicolae

    Investiţii: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 180.000 de euro

    Prezenţă: în Bucureşti şi împrejurimi

    Akabel Media – agenţie de publicitate concentrată pe segmentul digital (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Zvenigorodschi

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 100.000 de euro

    Afumătura.ro – restaurant (Bucureşti)

    Fondator: Marius Gheorghe

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în zona Pantelimon din Bucureşti, în apropiere de Mega Mall

    MicroPrahova – producător de microplante (Poiana Câmpina)

    Fondator: Vlad Creţu

    Investiţii: 30.000 de euro

    Prezenţă: în restaurante şi cu un magazin fizic în Poiana Câmpina, jud. Prahova

    Cabana 365 – unitate de cazare (jud. Braşov)

    Fondator: Dumitru Marin

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată: 220.000 de euro

    Prezenţă: în judeţul Braşov, în apropiere de Bran

    La Motoare – punct gastronomic local (jud. Buzău)

    Fondator: Răzvan Lavric

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Prezenţă: sat Haleş, jud. Buzău

    Work’s Coffee – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondator: Răzvan Ene

    Investiţii: 55.000-58.000 de euro

    Prezenţă: în zona Aviatorilor din Bucureşti

    Diedra – atelier de obiecte ilustrate (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Zaharia

    Cifră de afaceri: peste 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Prezenţă: online şi la târguri

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Familia Oros din Maramureş a ajuns la afaceri de 15,5 mil. euro cu producătorul de mobilier Laguna Euromob

    Compania Laguna Euromob din comuna Vadu Izei, Maramureş, fondată în 1994 de Mircea Adrian Oros, ce produce mobilă, a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 76,8 mil. lei (15,5 mil. euro), în scădere cu 3,3% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 79,4 mil. lei (16,1 mil. euro), conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Laguna Euromob a realizat anul trecut un profit net de aproximativ 14,8 mil. lei (3 mil. euro), mai mic cu 2,9% faţă de anul precedent, când producătorul de mobilier a obţinut un câştig net de 15,3 mil. lei (3,1 mil. euro), potrivit datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 153 de angajaţi.

    Laguna Euromob produce tapiţerii şi mobilă, canapele, colţare în fabrica din Maramureş şi vinde doar pe piaţa locală, în magazinele deţinute în toată ţara sub brandul Laguna. Produsele companiei sunt comercializate în peste 50 de magazine proprii şi partenere, potrivit site-ului Laguma Euromob. Familia Oros mai deţine şi compania Laguna Serv, producător de canapele, colţare, fotolii, scaune, care a avut în 2023 o cifră de afaceri de 58,9 mil. lei, un profit net de 10,3 mil. lei şi un număr mediu de 191 de angajaţi, potrivit datelor publice. Astfel, afaceri totale ale celor două companii au ajuns în 2023 la 135,7 mil. lei (peste 27 mil. euro), conform calculelor ZF.

    România a exportat în 2022 mobilă în valoare de 2,6 miliarde de euro, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, arată datele de la Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Astfel, exporturile au continuat să crească în valoare, singurul an din ultimii zece în care livrările peste hotare au făcut un pas în spate fiind 2020, atunci când pandemia a dat economiile lumii peste cap şi a ţinut închise magazinele de mobilă şi consumatorii departe de acestea. În plus, multe fabrici au fost închise în această perioadă din cauza lipsei de comenzi iar unele au fost nevoite să concedieze oameni şi să-şi restrângă activitatea.

    Principala ţară de export este Germania, acolo unde fabricile locale au trimis mobilă în valoare de peste 440 de milioane de euro. Vestul Europei reprezintă principala zonă de destinaţie a produselor de mobilier care trec graniţa României, astfel că în top se mai află şi Franţa, dar şi Italia. Acestea sunt urmate în clasament de Cehia şi Olanda. De altfel, produsele vândute pe aceste cinci pieţe reprezintă jumătate din valoarea produselor de mobilier trimise peste hotare de România.

    Cei mai mari exportatori de mobilă sunt şi cei mai mari producători. Astfel, conform ultimelor date în clasamentul celor mai mari exportatori se află Aramis Invest, Ecolor, PGS Sofa&Co, Italsofa, Taparo sau Ada Fabrica de Mobilă. Fabricile româneşti sunt importanţi furnizori şi pentru retaileri precum IKEA sau JYSK, în special pentru magazinele din Europa.

     

  • Afaceri de la Zero. Constantin Militaru a dezvoltat un concept de case modulare, pornind de la dorinţa unui prieten. Următorul pas este expansiunea

    ♦ Constantin Militaru a instalat o astfel de casă în localitatea Cernica de lângă Bucureşti, cu scopul de a servi drept showroom. Este ridicată acolo deja de câţiva ani, iar el spune că nu se vede nicio modificare în aspectul sau rezistenţa ei.

    Pentru Constantin Militaru, sursa de inspiraţie pentru businessul pe care l-a fondat a fost o discuţie în 2020 cu un amic care îşi propusese să-şi instaleze în grădină o casă modulară. Prieteni fiind, a încercat să-l ajute şi s-a implicat în realizarea unei astfel de construcţii, ale cărei piese să poată fi transportate cu o maşină obişnuită şi o mică remorcă, idee care s-a concretizat cu succes. De aici, s-a născut ideea de business.

    „Pentru că a ieşit interesantă şi uşor de asamblat, m-am gândit să dezvolt asta. Mai departe, am vrut să înţeleg ce înseamnă această activitate. Mi-am dorit să fie ceva eficient, rapid şi uşor de montat, aşa că nu trebuie să fii tâmplar sau zidar ca s-o ridici. Structura se montează în două-trei zile, apoi urmează detaliile. Eu am nevoie de o lună ca s-o fabric“, a povestit Constantin Militaru, fondatorul brandului de case modulare Asacasa, la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Ideea iniţială din centrul businessului a fost de a construi case de vacanţă care se pot asambla, dar ulterior a transformat conceptul şi a ajuns să facă inclusiv case pentru locuit permanent.

    „Materialul pe care îl folosim este lemnul tehnic, pentru care mentenanţa este aproape de zero, nu se modifică în timp. Casele de genul acesta sunt foarte răspândite în Vest.“ Componentele prefabricate sunt transportate şi asamblate direct pe terenul clientului, în două-patru săptămâni în funcţie de mărimea şi complexitatea casei. Montajul poate fi realizat de echipe specializate sau poate fi lăsat în sarcina clientului, dacă el îşi doreşte. Constantin Militaru, cu experienţă de profesor de informatică, a instalat o astfel de casă în localitatea Cernica de lângă Bucureşti, cu scopul de a servi drept showroom. Este ridicată acolo deja de câţiva ani, iar el spune că nu se vede nicio modificare în aspectul sau rezistenţa ei.

    „Este o casă uşoară, pentru că am înlocuit lemnul masiv cu cel tehnic, dar este şi foarte rezistentă. Preţul porneşte de la 10.000 de euro şi diferă în funcţie de caracteristicile care se pot adăuga, precum tipul de termoizolaţie.“

    Businessul Asacasa, a cărui activitate se desfăşoară într-o fabrică din Bucureşti, este la început, Constantin Militaru propunându-şi, în primă fază, să testeze ideea şi să vadă dacă acest concept este validat de piaţă. Acum urmează extinderea.

    „Ne gândim la două direcţii ñ să ne extindem fabrica sau să ne putem deplasa cu o unitate mobilă astfel încât să putem produce casele şi în alte locuri, în afara Capitalei.“

    Pentru construcţiile Asacasa nu există limită în ceea ce priveşte suprafaţa. Mai mult, dacă un client îşi doreşte, casa poate avea şi etaj. Avantajul este că, fiind o construcţie modulară, se poate transforma, se poate extinde sau restrânge în funcţie de necesităţi, ataşând sau eliminând module.

    „O casă trebuie să asigure un volum izolat de mediul exterior, ca o carcasă, ca o cochilie de melc, iar interiorul să poată fi compartimentat şi recompartimentat dinamic în funcţie de necesităţi“, este de părere Constantin Militaru.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

    Preţul unei construcţii Asacasa porneşte de la 10.000 de euro şi diferă în funcţie de caracteristicile care se pot adăuga, precum tipul de termoizolaţie.


     

     

  • Numire surpriză: Mihai Tănase, 38 de ani, este noul director de marketing al mărcii Dacia în România şi Republica Moldova

    ♦ Managerul român revine în ţară după un an şi jumătate petrecut în Franţa.

    Mihai Tănase, în vârstă de 38 de ani, este de la 1 septembrie 2024 noul director de marketing al mărcii Dacia în România şi Republica Moldova. El îi va raporta direct lui Mihai Bordeanu, director general Automobile Dacia.

    Absolvent al Copenhagen Business Academy, cu o diplomă în Design Multimedia şi Comunicare, Mihai Tănase şi-a început cariera în domeniul auto în cadrul BMW Group România, unde a ocupat funcţia de online strategy manager.

    În 2016 s-a alăturat echipei Renault Commercial Roumanie, în calitate de Head of Digital & CRM pentru mărcile Dacia şi Renault. În octombrie 2020 a fost promovat Marketing Digital VN & AS Senior Manager la nivel de cluster South Eastern Europe (România, Bulgaria şi Republica Moldova).

    De la 1 martie 2023 până la 31 august 2024 a fost expat în Franţa, ocupând funcţia de Sales Performance & Launching Manager Dacia.

    Nicolas Leitienne, fostul director de marketing cluster South Eastern Europe, este acum director de marketing pentru piaţa germană, potrivit paginii sale de Linkedin. Anterior el venea în România în 2020, înlocuindu-l pe Daniel Filip, care în acel an fusese promovat drept director general pentru Renault Ucraina, funcţie pe care o deţine şi în prezent.


     

     

  • Americanii de la Alchemy cumpară start-up-ul românesc Bware Labs şi păstrează biroul din România, unde vor să dubleze numărul de angajaţi în următorii doi ani şi să ajungă la 90 -100 oameni

    Start-up-ul românesc Bware Labs, fondat în decembrie 2020, care a creat o platformă pentru infrastructura API descentralizată, anunţă achiziţia de către compania americană Alchemy, cu sediul în Silicon Valley, care îşi propune să devină următorul AWS al industriei blockchain, au transmis reprezentanţii celor două companii printr-un comunicat. Platforma Alchemy e folosită de peste 70% dintre cele mai mari companii de blockchain din toată lumea.

    „(…) Bware Labs va fi achiziţionat de Alchemy. Alchemy este lider în spaţiul infrastructurii Web3, oferind API-uri de clasă mondială, kituri de dezvoltare software şi unelte care fac mai uşoară construirea aplicaţiilor descentralizate pentru dezvoltatori. (…) Alăturarea forţelor ne permite să continuăm să construim produse extraordinare pentru dezvoltatori şi să beneficiem în acelaşi timp de distribuţia Alchemy care operează un business similar cu al nostru, dar la o scară mult mai mare. Considerăm această achiziţie ca fiind un moment important pentru Bware şi pentru dezvoltatorii din întreaga lume”, au transmis reprezentanţii start-up-ului românesc.

    Bware Labs deţine un birou în Bucureşti şi înregistrează un număr de 45 de angajaţi. Potrivit reprezentanţilor Bware, compania Alchemy va continua să investească în biroul din România, iar pe lângă faptul că va păstra echipa, are în plan să crească numărul de angajaţi până la 90-100 de oameni în următorii doi ani.

    Platforma Alchemy a atras finanţări totale de 563,9 milioane de dolari, valoarea ultimei runde de finanţare fiind de 10,2 miliarde de dolari. Compania americană are 160 de angajaţi. 

     

  • Cum arată salariile din şcolile private: o educatoare câştigă între 4.000 şi 5.500 de lei, iar un profesor de ciclu gimnazial sau liceal poate ajunge la venituri de până la 9.000 de lei

    ♦ Salariul unui învăţător debutant din mediul privat este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, iar pentru cei care au cel puţin cinci ani de experienţă acesta depăşeşte 5.000 de lei ♦ Un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei, în funcţie de vechime, dar şi de specializarea pe care o are.

    Salariile angajaţilor din învăţământul privat variază între 4.000 şi 9.000 de lei pe lună, arată o analiză realizată de platforma de recrutare online eJobs.

    Astfel, un educator care lucrează într-o grădiniţă privată din Bucureşti câştigă între 4.000 şi 5.000 de lei pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.500 şi 4.000 de lei.

    Un asistent medical pentru o grădiniţă privată câştigă, în medie, 3.500 de lei net în fiecare lună, în timp ce un psiholog poate avea un salariu de 4.000 de lei. Plafoanele salariale variază în funcţie de experienţa pe care o au candidaţii şi de certificările profesionale obţinute. Cele mai mari salarii sunt în Bucureşti, în oraşele mai mici nivelul fiind cu aproximativ 25% mai mic decât în Capitală.

    În cazul şcolilor private, pragurile salariale diferă în funcţie de ciclul de învăţământ. Astfel, potrivit Salario, comparatorul salarial al eJobs, dacă salariul unui învăţător debutant este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, pentru cei care au cel puţin 5 ani de experienţă depăşeşte 5.000 de lei. Un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei, în funcţie de vechime, dar şi de specializarea pe care o are.

    „Deşi vorbim despre joburi care se adresează atât candidaţilor entry level, cât şi celor cu experienţă, angajatorii au o serie de cerinţe destul de specifice, precum studii universitare absolvite sau în curs de absolvire, studii psihopedagogice absolvite, dar şi o serie de soft skills ne­cesare atunci când lucrezi cu copiii, precum empatie, bune abilităţi de comunicare cu copiii şi cu părinţii şi răbdare”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

    Cei mai mulţi angajatori caută în această perioadă candidaţi pentru poziţiile de educator, învăţător, profesor de limbi străine sau asistent medical. Numărul mare de grădiniţe, şcoli private, instituţii de tip before & after school care s-au deschis în ultimii ani generează anual peste 7.000 de locuri de muncă şi 350.000 de aplicări.

    „În oraşele mari, s-a format şi o piaţă competitivă pentru acest domeniu, inclusiv din punct de vedere salarial, în condiţiile în care sunt tot mai multe instituţii de acest tip, dar nu şi suficienţi candidaţi eligibili. Este, totodată, un domeniu în care retenţia de personal este esenţială şi, pentru asta, angajatorii sunt atenţi la pachetele pe care le oferă candidaţilor. Spre exemplu, numărul de zile de concediu poate ajunge şi la 40 pe an, acesta fiind un beneficiu extra care se adaugă altora precum bonuri de masă ori cursuri de formare şi certificare profesională”, spune Roxana Drăghici.

  • Cine ţine în mână destinele educaţiei superioare în România: Rectorii marilor universităţi din România au mandate lungi şi CV-uri şi mai lungi, dar şcolile lor, cu două excepţii, nu reuşesc nici măcar să ajungă în top 1.000 de universităţi din lume

    ♦ Rectorii universităţilor cunoscute din România şi-au menţinut poziţiile de-a lungul anilor, dar învăţământul superior a evoluat mult prea puţin faţă de aşteptările pieţei ♦ Universităţile româneşti nu prea au profesori invitaţi să predea în străinătate, iar vizitatorii străini aici sunt o raritate ♦ Nu este de mirare că „exodul creierelor” a luat proporţiile unei hemoragii ♦ Doar două universităţi româneşti se află între primele 1.000 de universităţi din lume în clasamentul global al QS World University Rankings 2025 ♦ Top global universities: Universitatea Babeş-Bolyai (loc 781-790) şi Universitatea din Bucureşti (loc 801-850).

    Rectorii universităţilor noas­tre nu au studii de lungă durată sau doctorate susţi­nute în universităţi occi­den­tale de prestigiu. Participă rar la viaţa publică şi nu-i vedem implicaţi în largi dezbateri cum li se întâmplă colegilor lor din ţările occidentale. Articolele lor publicate ici-colo prin reviste obscure (profesorii universitari sunt obligaţi să publice articole în reviste de specialitate) nu stârnesc curiozităţi (poate cu excepţia lui Daniel David de la UBB), cu atât mai puţin fac vâlvă.

    Ei se laudă însă cu cariere lungi, descrise în CV-uri lungi în care apar chiar şi neînsemnatele participări la seminarii de câteva zile în vreo instituţie de învăţământ străină. Dar nu par a fi conectaţi la dezbaterile de azi din mediul academic străin. Sunt figuri endemice – au terminat facultatea, au progresat în acelaşi loc, nu merg niciunde pentru că nu sunt invitaţi, dar iată-i rectori.

     De ei şi de şcolile lor, publicul larg mai aude abia când izbucneşte câte un scandal de hărţuire cum se întâmplă acum la SNSPA sau la Arhitectură. În contextul scandalurilor recente din SNSPA, întrebări despre cât de bine pot să-şi ţină în frâu universităţile cadrele didactice şi cât de mult sunt dispuse să ia măsuri concrete pentru a-i înlătura din cariera didactică pe profesorii care nu numai că nu aduc un plus şcolii, ci chiar îi ating prestigiul, atât cât este el.

    Remus Pricopie, rectorul SNSPA, este cunoscut mai degrabă în peisajul politic din România decât în cel academic. El ocupă poziţia de rector al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din 2012 şi a fost reales recent, la finalul anului 2023.

    Pe lângă cariera academică, Remus Pricopie a avut o prezenţă în administraţia publică, cel mai notabil fiind mandatul său ca ministru al educaţiei între 2012 şi 2014, în guvernul condus de Victor Ponta. Mandatul său a fost marcat de controverse, inclusiv disputele privind reformele din educaţie, care au fost criticate de unii pentru lipsa de coerenţă.

    Pricopie şi-a început parcursul academic cu o licenţă în fizică şi chimie la Universitatea din Bucureşti, un domeniu pe care l-a abandonat rapid în favoarea unor masterate în studii europene şi politici internaţionale la Université de Liège şi în comunicaţii şi relaţii publice la SNSPA. Deşi a urmat şi cursuri de scurtă durată în Austria şi SUA, acestea par mai degrabă adăugiri de CV decât formări cu impact real.

    Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti din 2012, pare să fi acumulat funcţii şi diplome cu o viteză care ridică întrebări despre profunzimea pre­gătirii sale. Costoiu este absolvent al Uni­versităţii Politehnice din Bucureşti, spe­cializarea inginerie economică. În perioada 2002-2003 a urmat cursurile Colegiului Na­ţional de Apărare (pepinieră de politicieni şi de cadre în serviciile secrete), iar în anul 2011 a absolvit cursurile de „managementul organiza­ţiilor” din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Costoiu a început ca inginer în indus­trie şi a ajuns rapid la roluri de conducere în Ministerul Educaţiei. Mandatul său de rector se apropie de un deceniu. Este însă rector fără doctorat. I se permite pentru că în Politehnică nu este profesor universitar, ci doar cadru didactic asociat.

    Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti din 2019, este un exemplu tipic al carierei academice construită „local”: un amestec de diplome şi funcţii care, deşi impresionează prin diversitate, nu par să fi condus la inovaţii remarcabile în cadrul instituţiei. Cu licenţe în inginerie mecanică şi sociologie, cariera lui Preda a oscilat între cercetarea academică şi rolurile consultative pentru organizaţii internaţionale. A urcat treptat în ierarhia universitară până la poziţia de rector, dar nu ştim încă dacă el a generat schimbări notabile pentru Universitatea din Bucureşti.

    Daniel David, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca din 2020, este un psiholog cu recunoaştere internaţională dar, chiar şi cu un al doilea mandat de rector obţinut la început de an, impactul său asupra universităţii nu este clar acum. David a obţinut diplome în psihoterapie la Albert Ellis Institute din New York şi a deţinut funcţii de conducere în cercetare fiind probabil unul din puţinii profesori români citaţi în revistele de specialitate.

    Marilen Pirtea conduce Universitatea de Vest din Timişoara din 2012, fiind una dintre cele mai longevive figuri rectorale din România. Licenţiat în finanţe-bănci şi cu un doctorat în finanţe, ambele obţinute la UVT, Pirtea reprezintă un exemplu clasic de academician format şi promovat în aceeaşi instituţie. După absolvire, a urcat treptat în ierarhia universitară, de la preparator la profesor universitar, fără a aduce schimbări majore în structura sau direcţia strategică a universităţii. Notorietatea lui a devenit naţională după ce jurnalista Emilia Şercan a probat că lucrările sale „ştiinţifice” sunt rodul vulgar al plagiatului. Cu toate acestea el a rămas în funcţie având proptele politice.

     

    Cum arată CV-urile rectorilor celor mai mari universităţi din România

    Marian Preda, rector, Universitatea din Bucureşti:

    ► Este rector al Universităţii din Bucureşti din 2019;

    ► Doctor în sociologie, Universitatea Bucureşti;

    ► Licenţiat în inginerie mecanică, Universitatea Politehnică din Bucureşti;

    ► Licenţiat în sociologie, Universitatea din Bucureşti;

    ► Expert, UNDP, UNICEF şi Banca Mondială;

    ► Consultant, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii;

    ► Prodecan, decan, Facultatea de sociologie, Univ. Bucureşti;

    ► Preşedintele Senatului Universităţii din Bucureşti.

    Daniel David, rector, Universitatea Babeş-Bolyai

    ► În funcţie din 2020, a fost reales pentru un mandat în perioada 2024 – 2029;

    ► Membru corespondent al Academiei Române;

    ► Doctor în psihologie, Universitatea Babeş-Bolyai;

    ► Licenţiat în psihologie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca;

    ► Diplomă de supervizor/formator în psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală, Albert Ellis Institute, New York, SUA;

    ► Director cercetare, Institutul Albert Ellis, New York, SUA.

    Mihnea Costoiu, rector, Universitatea Politehnică din Bucureşti

    ► În funcţie din 2012;

    ► Este singurul rector fără doctorat din România (legea nu-l obligă pentru că nu are titlu de profesor universitar);

    ► Licenţiat în inginerie economică, Universitatea Politehnică din Bucureşti;

    ► Studii postuniversitare în securitate naţională, Colegiul Naţional de Apărare;

    ► Are certificare de participare la programe de studiu la Oxford, Harvard, L’Universite Paris – Sorbonne;

    ► Şi-a început cariera pe poziţia de inginer/şef seriviciu marketing la Mecanică Fină SA;

    ► A fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

    Liviu George Maha, rector, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

    ► În funcţie de 2024;

    ► Licenţiat în ştiinţe economice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi;

    ► Doctor în ştiinţe economice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi;

    ► Studii postdoctorale, Academia Română;

    ► Este cadru universitar din anul 1999 şi până în prezent;

    ► A lucrat în mediul privat în paralel, în perioada 2000 –  2012.

    Marilen Pirtea, rector, Universitatea de Vest din Timişoara

    ► În funcţie din 2012;

    ► Licenţiat în finanţe – bănci, Universitatea de Vest din Timişoara;

    ► Doctorat în finanţe, Universitatea de Vest din Timişoara;

    ► Are diverse cursuri în diplomaţie la Institutul Diplomatic Român;

    ► După absolvirea facultăţii şi-a continuat activitatea în cadrul Universităţii de Vest ca preparator (1997–2000), asistent (2000–2002), lector (2002–2005), conferenţiar (2005–2008) şi profesor (din 2008).

    Remus Pricopie, rector, SNSPA

    ► În funcţie din 2012, a fost reales la final de 2023;

    ► Doctor în ştiinţe politice, SNSPA;

    ► Licenţiat în fizică şi chimie, Universitatea din Bucureşti;

    ► Masterat în studii europene şi politici internaţionale Université de Liège;

    ► Are trecute în CV diverse cursuri de câteva zile, o lună, la universităţi din Austria şi SUA.

    ► A fost ministru al educaţiei în perioada 2012 – 2014.

    Nicolae Istudor, rector, ASE Bucureşti

    ► În funcţie din 2016;

    ► Licenţiat în discipline economice şi discipline de specialitate în domeniul agroalimentar, ASE Bucureşti;

    ► Doctor în economie, ASE Bucureşti;

    ► Şi-a început cariera în 1993, la ASE Bucureşti, pe poziţia de preparator universitar.

    ► A fost pe rând asistent universitar, lector, director al departamentului social, conferenţiar, profesor universitar doctor şi prorector la ASE înainte de a prelua funcţia de rector al universităţii.

    ► A fost director general şi secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

  • România primeşte 200 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii pentru modernizarea sistemului de distribuţie al energiei electrice

    România tocmai a primit o aprobarea pentru o finanţare de 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii, conform unui anunţ făcut de Mihai Precup, membru în Consiliul de Administraţie al BEI. Banii vor fi utilizaţi pentru modernizarea reţelei de distribuţie a energiei electrice.

    “În drumul său spre independenţa energetică, România are o nevoie uriaşă de investiţii în reţelele de energie electrică, motiv pentru care, din calitatea mea de membru în Boardul Directorilor al Băncii Europene de Investiţii, sunt bucuros să anunţ că am aprobat la BEI o finanţare în valoare de 200 de milioane de euro pentru ţara noastră,” a declarat Mihai Precup, care a specificat faptul că instituţia financiară cofinanţează un proiect ce va beneficia de fonduri europene şi de resurse proprii ale beneficiarului.

    Valoarea  investiţiei este de 629 de milioane de euro, din care Banca Europeană de Investiţii finanţează 200 de milioane de euro, restul de bani fiind 295 de milioane de euro din fonduri europene, iar 134 de milioane din surse proprii.

    “România mai face astfel un pas către a-şi atinge scopul de a avea o reţea de energie electrică modernă, solidă şi eficientă, pentru a deveni, astfel, o ţară independentă energetic şi un factor de stabilitate în regiune,” a mai declarat Mihai Precup.

    Operaţiunea BEI în favoarea României, se referă în principal la consolidarea şi renovarea staţiilor, substaţiilor şi liniilor aeriene ale României pentru a extinde capacităţile de distribuţie a energiei electrice ale reţelei sale, pentru a facilita absorbţia şi distribuţia energiei electrice din instalaţiile de generare din surse regenerabile şi pentru a reduce autoconsumul şi include elemente din proiectul Carmen 1.

    Proiectul Carmen, o subcomponentă mai mică a operaţiunii totale (aproximativ 10-15% din investiţiile totale ale operaţiunii), este un Proiect de Interes Comun (PCI), deoarece este un proiect regional transnaţional al UE care implică reţele de electricitate şi din Bulgaria şi Ungaria. Obiectivul său cheie este extinderea conexiunilor din surse regenerabile la reţele şi îmbunătăţirea interconexiunii dintre reţelele de transport şi distribuţie din România, Bulgaria şi Ungaria.

  • Acţiunile Nvidia, unde mii de români au acţiuni de pe platformele externe, continuă să scadă, deşi veniturile s-au dublat. „Ritmul de creştere al veniturilor a fost mai lent faţă de ultimele trimestre”

    Acţiunile Nvidia au scăzut cu 4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de joi, în ciuda faptului că veniturile companiei s-au dublat în al doilea trimestru al acestui an, scrie FT.

    Scăderea de pe bursă a şters 100 de miliarde de dolari din capitalizarea Nvidia. Cu toate acestea, acţiunile au companiei au crescut în acest an cu 140% alimentate de boom-ul AI.

    Veniturile Nvidia au fost de 30 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi peste aşteptările analiştilor care prognozau venituri în valoare de 28,7 miliarde de dolari.

    „Ritmul de creştere al veniturilor a fost mai lent faţă de ultimele trimestre. Nu a fost acea creştere masivă pe care Nvidia obişnuia să o raporteze”, a explicat  Henry Allen, strateg la Deutsche Bank.

  • Park Properties a vândut integral apartamentele din primele două blocuri din SunLake Residence, situat pe malul lacului Fundeni, şi pregăteşte demararea lucrărilor la o clădire de 18 etaje

    Park Properties, dezvoltatorul SunLake Residence, situat pe malul lacului Fundeni din Capitală, a finalizat vânzarea tuturor apartamentelor din cele două blocuri de 12 etaje ale ansamblului rezidenţial şi pregăteşte demararea lucrărilor viitoarei structuri, o clădire de 18 etaje.

    Dezvoltatorul a antecontractat toate apartamentele din fazele 1 şi 2 ale proiectului şi a încasat avansuri de peste 10 milioane de euro din timpul construcţiei. Lucrările au început în martie 2022.

    „Datorită poziţionării sale într-o zonă cu unicitate şi livrat la un preţ accesibil, chiar în proximitatea lacului Fundeni, ansamblul SunLake Residence a reuşit să menţină un ritm altert de vânzări chiar şi în perioada dobânzilor mărite la credite ipotecare. Am fost surprinşi de cererea foarte mare pentru apartamentele de două şi trei camere şi de dorinţa foarte mare a bucureştenilor de a face un upgrade de la apartamentele din blocurile vechi în cele noi”, a declarat Alexandru Mănăilă, acţionar şi managing partner al SunLake Residence.

    Proiectul rezidenţial SunLake Residence este compus din două blocuri de 12 etaje şi un bloc de 18 etaje, cu un total de 308 apartamente, peste 350 de locuri de parcare, un parc privat şi promenada pe malul lacului. Valoarea de piaţă a complexului rezidenţial depăşeşte 40 milioane de euro şi are o suprafaţă de peste 40.000 mp.

    „La ora actuală blocul A este integral finalizat şi blocul B este în proporţie de 95% finalizat. Se lucrează la ultimele finisaje interioare în blocul B, la amenajările peisagistice şi amenajarea terenului din jurul blocurilor, montarea panourilor solare şi fotovoltaice şi a componentelor de siguranţă la incendiu din complex. Am fost extrem de plăcut surprinşi de antecontractarea integrală a tuturor apartamentelor în primele două blocuri de 12 etaje (blocurile A şi B), urmând să ne focusăm atenţia pe vânzarea penthouse-urilor duplex din blocul B şi ulterior a apartamentelor din blocul C”, a completat Alexandru Mănăilă.

    Grupul Park Properties are în plan realizarea a peste 1.000 de apartamente în următorii ani şi accesarea unor surse noi de capital. Grupul a achiziţionat mai multe terenuri pe malul lacului în Pipera, Baloteşti şi alte locaţii, unde intenţionează să continue să dezvolte ansambluri de apartamente şi vile.

    Dezvoltatorul a realizat până în prezent 10 blocuri în Bucureşti