BusinessMagazin

Blog

  • #SHARPclassics 2024 – concertele în care artiştii renunţă la frac

    #SHARPclassics este seria spectacolelor ce îmbină muzica clasică, jazz-ul şi sunetele electronice, într-un mix captivant de tradiţie şi inovaţie. Evenimentele vor avea loc între 23 şi 28 septembrie în spaţii neconvenţionale din Bucureşti, precum Combinatul Fondului Plastic, Amfiteatrul TNB, Teatrul Recul şi Deschis Gastrobar.

    Sub iniţiativa pianistului Daniel Ciobanu, nu mai puţin de 22 de artişti români şi internaţionali vor oferi publicului o serie de concerte care transformă spaţiile urbane în scene vibrante. De la reinterpretările îndrăzneţe ale muzicii lui Beethoven, la combinaţii inedite de jazz mediteranean şi folclor românesc, #SHARPclassics promite o experienţă sonoră unică. Mai mult, pe lângă socializarea deja caracteristică, fiecare concert va fi urmat de un performance conceput special pentru fiecare spaţiu şi tematică în parte.

    PROGRAM:

    • JazzMosphere. 23 septembrie, Combinatul Fondului Plastic: Protagonistul serii, pianistul Guy Mintus, lasă jazzul mediteranean să-şi deschidă corzile sălbatice într-o îmbrăţişare palpitantă cu muzica clasică şi îşi dezleagă nodurile în hora cu folclorul românesc.

    Artişti: Guy Mintus – pian şi voce, Jonathan Rosen – tobe şi Oren Hardy – contrabas. Invitaţi: Corina Sîrghi – voce, Andrei Maxim – caval şi alte instrumente tradiţionale, Bogdan Ciobanu – djembe.

    • ???????. ?? ??????????, ??????? ?????????: Două legende ale muzicii clasice experimentale sunt gata să ofere publicului o experienţă sonoră intensă şi personală, pornind de la muzica clasică şi „derapând” spectaculos în jazz şi improvizaţii libere pe moment. Seara se încheie pe terasa Gastrobar cu un mix eclectic ce include R&B, Neo-Soul, Jazz şi Hip-Hop, curatoriat de Andrei Maxim.

    Artişti: Petras Geniušas – pian, Liudas Mockūnas – saxofon, Andrei Maxim – hybrid DJ set

    • ????????. ?? ??????????, ??????? ?????: Protagonistul serii este talentatul pianist de muzică clasică Giorgi Gigashvili, care aduce în Bucureşti un proiect de muzică electronică extrem de intim numit “Tsduneba” (tentaţie), ce îmbină tradiţiile georgiene cu inflexiuni de jazz şi muzică electronică. Cei trei artişti georgieni vor oferi ascultătorilor o călătorie personală ce explorează noi orizonturi ale creativităţii şi expresiei artistice.

    Artişti: Giorgi Gigashvili – pian, Nini Nutsubidze – voce şi Nikala Zubiashvili – sintetizator.

    • ????????. ?? ??????????, ??????????? ???: Un spectacolul ca un cocktail exploziv de arte, ce îmbină muzica cu dansul şi teatrul. Şapte interpreţi de dans contemporan vor fi acompaniaţi de pianistul Daniel Ciobanu, care aduce în prim plan lucrări cunoscute din repertoriul clasic pentru pian, alături de compoziţii originale, într-un concept inspirat de cercurile infernului din poemul lui Dante Aligheri.

    Artişti: Daniel Ciobanu, acompaniat de interpreţii de dans contemporan Andreea Vălean, Sergiu Diţă, George Pleşca, Sofia Sitaru, Teodora Tudose, Daniel Stănciucu şi Anca Stoica.

    • ???????. ?? ??????????, ?????????? ???????? ???????: Vertigo este locul unde arta devine o experienţă multisenzorială, care schimbă perspectiva asupra recitalului clasic de pian. Protagonistul serii, cunoscut ca un veritabil „enfant terrible” al scenelor internaţionale, pregăteşte un sejur muzical deliric, pornind de la “Tablourile într-o expoziţie” compuse de Modest Mussorgsky.

    Artist: Daniel Ciobanu.

    „#SHARPclassics, concertele unde <<artiştii de muzică clasică renunţă la frac>> înseamnă mai mult decât o schimbare de garderobă – este un manifest subtil al unei generaţii care refuză să rămână încorsetată de convenţiile vechi. Dacă înainte găseam muzica clasică doar la Filarmonică, îmbrăcaţi în ţinută de gală, scaune tapiţate şi o atmosferă solemnă, acum o putem trăi în spaţii intime, neconvenţionale, fără rigiditatea de altădată. Ceea ce ne dorim prin aceste spectacole sunt experienţe autentice care rezonează cu lumea de azi, unde muzica cultă devine un fenomen viu si actual, nu o relicvă”, spune Daniel Ciobanu, iniţiatorul #SHARPclassics

    Bilete pot fi achiziţionate online şi sunt disponibile atât pentru fiecare concert în parte, cât şi pentru accesul general la toate cele patru spectacole: https://www.bilet.ro/evenimente?categorie=SHARPclassics

  • Care este şi cum arată cel mai bun hotel din lume, în 2024 – FOTO

    Hotelul Capella Bangkok a fost declarat cel mai bun hotel din lume în 2024. Acesta a fost primul pe lista evenimentului „Cele mai bune 50 de hoteluri din lume”. Clasamentul a fost stabilit în urma unui vot la care au participat specialişti în domeniu din întreaga lume.

    Rezultatele votului au fost anunţate marţi la Londra. 600 de jurnalişti de călătorie, hotelieri şi specialişti în domeniul călătoriilor au votat şi au întocmit clasamentul, potrivit CNBC.

    Hotelul Capella Bangkok a câştigat urcând 10 locuri, după ce în 2023 a fost pe poziţia 11. Hotelul are cinci restaurante, inclusiv un restaurant cu o stea Michelin, un „sanctuar spa” numit Auriga şi şapte vile cu piscine private pe malul râului.

    Pe locurile doi şi trei s-au poziţionat hotelurile Passalacqua, din Como, Italia, şi Rosewood din Hong Kong. Topul 10 mai cuprinde hotelurile Cheval Blanc (Paris, Franţa), The Upper House (Hong Kong), Raffles (Singapore), Aman Tokyo (Japonia), Soneva Fushi (Maldive), Atlantis The Royal (Dubai, Emiratele Arabe Unite) şi Nihi Sumba (Indonezia)

    Lista din 2024 cuprinde 50 de hoteluri din zeci de destinaţii de pe şase continente. Asia are cele mai multe hoteluri de pe listă (19), fiind urmată de Europa cu 13, America de Nord cu nouă, Africa şi Oceania cu patru fiecare şi America de Sud cu un singur hotel.

    Cele mai bune hoteluri de pe fiecare continent sunt în Asia – Capella Bangkok (nr. 1), în Europa — Passalacqua (nr. 2), în America de Nord — Chablé Yucatan (nr. 16), în America de Sud Rosewood Sao Paulo (nr. 24), în Oceania — Calile (nr. 25) şi în Africa – Muntele Nelson (nr. 28)

    Pentru călătorii care caută un city-break, Bangkok reprezintă destinaţia urbană de top având pe listă patru hoteluri. Urmează Londra şi Paris, cu câte trei hoteluri şi Hong Kong, Tokyo, Singapore şi New York, cu câte două.

  • Construcţia de locuinţe accelerează în SUA: În luna august a fost începută construcţia a 1,35 de milioane de case, în creştere cu 9,6% faţă de luna iulie

    Construcţiile noi de case în SUA au accelerat în august mult peste aşteptările analiştilor, datorită impulsului din zona caselor unifamiliale, scrie FT.

    Astfel, creşterea a fost de 9,6% faţă de luna iulie, ajungând la cifra de 1,35 de milioane de noi case, a anunţat Departamentul Comerţului din SUA. Aşteptările analiştilor au fost de 1,35 de milioane de noi case.

    Motorul creşterii a fost reprezentat de construcţia de noi case în zona unifamilială, semn că cererea rămâne ridicată în ciuda ratelor mari.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Roxana Mânzatu, felicitări! Şi un proiect pentru tine: Directiva Top 100 Ocupaţii Critice şi un acord în Uniunea Europeană pentru dezvoltarea de angajaţi calificaţi şi specializaţi pentru aceste ocupaţii

    Roxana Mânzatu a fost numita VP al Comisiei Europene cu portofoliul pentru Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie. În engleza People, Skills and Preparedness. Constatarea că titlurile în cele doua limbi par a spune fiecare altceva este mai puţin importantă, ceea ce contează este că se pare că are pe mana 235 miliarde Euro, din spusele politicienilor români care sunt la guvernare. Ceilalţi politicieni români care sunt la guvernare spun ca este cel mai slab portofoliu pe care l-a avut Romania in uniune.

    Singura criză din Uniunea Europeană care trebuie să preocupe este penuria de forţa de muncă pentru ocupaţiile din industrie şi servicii. Problemele din industriile de mâncare, chimie, energie şi apărare sau din serviciile medicale şi HORECA sunt rezultatul unui deficit cronicizat de resursa umana calificată şi specializată. Lipsesc circa 20-30 de milioane de angajaţi calificaţi şi specializaţi pentru  punctele fierbinţi ale PIB-ului comunitar.

    Deficitul european de resursă umană a facilitat o migrare disproporţionată de personal calificat şi specializat de la est la vest. Am asistat şi încă asistăm la un fenomen epic şi pervers de ”furt de angajaţi” cauzat de lipsa de convergenţă între regiunile bogate şi cele sărace ale Uniunii Europene. Nimeni nu a văzut lucrurile în acest fel, însă angajaţii formaţi pe bani publici din estul mai sărac al Europei sunt atraşi pe salarii mai mari de statele mai bogate din vestul continentului. Nu se poate termina bine. Datorită lipsei de forţa de munca statele din est vor produce tot mai puţin devenind tot mai sărace şi dependente. Statele din vest vor trebui sa dea salarii tot mai mari asta însemnând costuri şi preţuri mai mari şi lipsa de competitivitate faţă de ţările industrializate din afara comunităţii.

    Deficitul de braţe de munca în Uniunea Europeană devine periculos, tarile membre sunt obligate să ia măsuri excepţionale pe cont propriu, cum au făcut Ungaria şi, mai recent, Grecia.

    Ni se dau asigurări că tehnologia, digitalizarea, inteligenţa artificială şi roboţii vor lua locul muncii umane, dar se pare că orizontul este tot mai îndepărtat şi că impactul va fi mai degrabă asupra profesiilor intelectuale, vor dispărea facultăţi din aceasta cauză şi nu, de exemplu, şcolile de profesii.

    Ni se spune ca muncitorii asiatici vor prelua muncile fizice grele, dar până şi pe aceştia se întrec să şi-i fure ţările uniunii Iar muncitorii asiatici oricum nu au calificarea şi specializarea cerută de industria şi serviciile cu deficit.

    Nu exista o soluţie la deficitul de forţă de muncă, problemele se vor agrava şi vor adânci decalajele dintre ţările Uniunii Europene. Industria şi serviciile vor fi extrem de afectate. Iar costurile vor continua să crească reflectându-se în preţurile pe care toţi trebuie să le plătim.

    Iată o misiune pentru Roxana Mânzatu, noul VP al comisiei. Sa iniţieze un proiect de directiva care să cartografieze Top 100 Ocupaţii Critice din industrie şi servicii pentru care nu exista (încă) soluţii tehnologice. Directiva să consfinţească   un acord de cooperare între ţările Uniunii Europene pentru formare sau reconversie pentru a rezolva criza forţei de muncă. Acordul să prevadă ca ţările îşi vor dezvolta propria resursa umana calificată şi specializată fără a mai continua să-şi fure angajaţii din Top 100 Ocupaţii Critice.

    În absenta unor soluţii logice şi aliniate de la vest la est  penuria de braţe de muncă din industrie şi servicii va deveni tot mai gravă. Opţiuni de genul aducerii de milioane de asiatici, săptămânii mai lungi de munca sau creşterii vârstei de pensionare nu vor face decât să genereze perturbări sociale şi economice masive.

  • Consiliul Judeţean Timiş a lansat licitaţia pentru demolarea stadionului ’’Dan Păltinişanu’’, lucrări estimate la 23,7 mil. lei

    Consiliul Judeţean Timiş a lansat în sistemul de achiziţii publice procedura de licitaţie în vederea desemnării firmei care se va ocupa de demolarea stadionului ’’Dan Păltinişanu’’, lucrările fiind estimate la 23,7 mil. lei (aproximativ 4,8 mil. euro), TVA inclus, având ca sursă de finanţare bugetul propriu. Termenul de depunere a ofertelor este de 30 septembrie 2024, potrivit unui comunicat de presă transmis de CJ Timiş.

    Proiectul include demolarea clădirilor care au fost folosite drept birouri, vestiare, tribune şi case de bilete. Vor fi dezafectate instalaţia de nocturnă, copertina şi tunelul de acces spre teren, împrejmuirea exterioară şi se va igienizarea întregul perimetru în aşteptarea ridicării viitorului stadion.

    Guvernul României a aprobat în luna aprilie a acestui an indicatorii tehnico-economici pentru construirea unei arene de 165 milioane de euro la Timişoara, pe locul în care se află stadionul Dan Păltinişanu din oraş. Stadionul va avea o capacitate de 30.000 de locuri. Mare parte din investiţie va fi asigurată de Ministerul Devoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii, însă va contribui financiar şi Consiliul Judeţean Timiş. După finalizarea lucrărilor, stadionul se va încadra la categoria 4 UEFA.

  • Întorsătură de situaţie: Amenda de 1,5 miliarde de euro primită de Google pentru abuz de poziţie dominantă este anulată de o instanţă europeană. „Suntem fericiţi că instanţa a recunoscut erorile în decizia iniţială şi a anulat amenda”

    Google a câştigat apelul în instanţă împotriva unei amenzi de 1,5 miliarde de euro primită de la Comisia Europeană, scrie FT.

    Instanţa a acceptat concluziile Comisiei Europene, explicând că Google a abuzat de poziţia dominantă pentru a bloca advertiserii independenţi, însă a decis să anuleze amenda aplicată.

    Când a declanşat ancheta împotriva gigantului american în 2019, Margrethe Vestager, comisarul european pentru competiţie, a explicat că motorul de căutare Google a aplicat măsuri anti-concurenţiale în perioada 2006-2016. Aceasta a justificat amenda de 1,5 miliarde de euro, explicând că încălcarea legislaţiei europene a fost „serioasă şi susţinută”.

    „Suntem fericiţi că instanţa a recunoscut erorile în decizia iniţială şi a anulat amenda. Vom studia cu atenţie întreaga hotărâre”, a transmis Google.

  • Moşteanu: Klaus Iohannis, e timpul să te pensionezi. Ai făcut prea mult rău României

    „PNL şi PSD pregătesc o lege specială pentru Klaus Iohannis. Vor să prelungească cariera politică a preşedintelui, care i-a trădat de atâtea ori pe români. După două mandate în care Klaus Iohannis a fost cel mai absent preşedinte din istoria României, PNL, cu mâna PSD, îi mai dă o şansă. Îi pregătesc lui Iohannis un loc în Parlament. Sunt patru legi electorale pe circuit la Senat, iar ei vor să depună un amendament la una dintre legi care să îi permită lui Klaus Iohannis să candideze, deşi este în continuare preşedintele ţării”, arată Ionuţ Moşteanu.

    USR anunţă că va folosi toate mijloacele legale pentru a bloca în Parlament demersul PSD-PNL.

    Potrivit unor surse politice, liberalii vor modificarea legii, pe modelul lui Ion Iliescu, în 2004, pentru a-i permite şefulului statului să poată candida din partea unui partid dacă se află în ultimele trei luni ale mandatului.

    În spaţiul public a apărut scenariul potrivit căruia Klaus Iohannis ar urma să participe la alegerile parlamentare, vizând postul de preşedinte al Senatului. Administraţia Prezidenţială a precizat că şeful statului îşi va finaliza mandatul la termen.

  • Meta ar putea primi o amendă uriaşă din partea UE. Acuzaţiile care i se aduc

    Meta se confruntă din nou cu riscul unei amenzi substanţiale din partea Comisiei Europene, care pregăteşte concluziile privind legătura dintre serviciul Marketplace şi platforma Facebook, conform unui raport al Financial Times, citat de Engadged.

    Ancheta iniţiată din 2019 investighează dacă Meta a folosit Facebook pentru a submina concurenţa pe piaţa de anunţuri online.

    Dacă va fi găsită vinovată, Meta ar putea fi obligată să plătească până la 10% din venitul său global anual, ceea ce ar putea ajunge la 13,5 miliarde de dolari, având în vedere că veniturile globale au atins 135 de miliarde de dolari anul trecut. Totuşi, amenda ar putea fi mai mică, iar Meta va face, aproape sigur, apel.

    Margrethe Vestager, fostă comisară pentru concurenţă, a spus că Meta ar fi impus condiţii comerciale nedrepte şi ar fi utilizat datele concurenţilor, ceea ce ar putea fi ilegal conform legislaţiei europene.

    Investigaţia se desfăşoară într-un moment de tranziţie pentru Comisia Europeană, când Teresa Ribera o înlocuieşte pe Vestager, aflată la conducerea politicilor de concurenţă timp de un deceniu.

  • România rămâne campioană la inflaţie în UE. În august, România a avut o inflaţie de peste 5%, faţă de media UE de numai 2,4%

    România continuă să afişeze cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, după ce în luna august rata anuală a ajuns la 5,3%, la mare distanţă faţă de media de 2,4% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate miercuri de Biroul european de Statistică Eurostat.

    De altfel, România conduce pentru a şasea lună la rând în clasamentul ţărilor cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.

    Potrivit Eurostat, în luna august, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,3%), Belgia (4,3%) şi Polonia (4%), în timp ce la polul opus s-au aflat Lituania, Letonia, Irlanda, Slovenia şi Finlanda, care au înregistrat cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei, cu valori cuprinse între 0,8% şi 1,1%.

    Comparativ cu iulie 2024, inflaţia anuală a scăzut în douăzeci de state membre, a rămas stabilă în unul şi a crescut în şase.

    Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 2,4% în august 2024, în scădere de la 2,8% în iulie, şi de la 5,9% în august 2023.

    (Sursa: Eurostat)

    Potrivit Institutului National de Statistică, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflatiei a fost 5,3% în luna august, iar comparativ cu luna iulie creşterile de pret au avut o medie de 0,28%.

    În luna august, inflaţia pe zona de servicii a fost de 8,6%, chiar peste cea din iulie, de 8,5%. Astfel că, din inflaţia anuală totală din august 2024, inflaţia alimentară a însemnat 4,2%, cea nealimentară 4,3% iar inflaţia serviciilor a fost dublă şi faţă de inflaţia alimentară şi faţă de cea nealimentară.

    BNR a revizuit, în ultimul raport asupra inflaţiei, din august 2024, de la 4,9 la 4%, prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2024, dar, deocamdată, aceasta se menţine la peste 5%. Pentru sfârşitul anului viitor, BNR anticipează o inflaţie de 3,4%.


     

     

  • Cu deficitul bugetar în aer, Marcel Ciolacu, premierul României, anunţă o rectificare bugetară „bazată pe un plus de venituri”

    Marcel Ciolacu, premierul României, a anunţat o rectificare bugetară „bazată pe un plus de venituri”. Deficitul bugetar este în aer după derapajul puternic la cheltuielile publice. Nu este clar însă în ce sens este pozitivă rectificarea bugetară, în condiţiile în care cheltuielile cresc cu peste 20%, când ar fi trebuit să crească cu sub 10%, conform proiectului de buget.

    „Facem şi o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susţin investiţii în 4 domenii esenţiale: Sănătate, Educaţie, Transporturi şi Dezvoltare Regională. Dezvoltarea ţării prin investiţii mari în autostrăzi, şcoli şi spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creştere economică importantă în următorii ani. Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiţii, nu pe risipă prin achiziţii inutile”, a spus premierul Marcel Ciolacu, într-o declaraţie de presă la începutul şedinţei de guvern.

    Realitatea din execuţia bugetară arată astfel: cheltuielile de personal, adică cu salariile bugetarilor, ar fi trebuit să crească cu 9% în 2024, dar la şapte luni din an cresc cu 24%. Cu bunuri şi servicii creşterea de cheltuieli trebuia să fie de 5%, dar cheltuielile cresc acum cu 25%. La pensii situaţia este similară.

    Este drept că şi investiţiile publice, invocate frecvent de Marcel Ciolacu ca motiv pentru deficitul bugetar, au crescut peste programare: sunt aproape duble la şapte luni din an şi creşterea bugetată era de sub 10%. Cu toate acestea, cheltuielile guvernului cu investiţiile, în afară de fonduri UE care oricum nu generează deficit bugetar, au fost de 33 mld. lei la şapte luni din an. Spre comparaţie, deficitul bugetar a fost de 71 mld. lei  în aceeaşi perioadă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 92 mld. lei, cu pensiile de 129 mld. lei, iar cu bunuri şi servicii guvernul a cheltuit 53 mld. lei. Chiar şi cu creşterea de aproape 100% a cheltuielilor de la buget cu investiţiile, suma cheltuită pentru dezvoltare este mai aproape de suma cheltuită pe dobânzi – 22 mld. lei, decât pe cheltuielile curente, cum sunt salariile şi pensiile.

    O rectificare bugetară pozitivă, aşa cum urmează să facă guvernul, presupune o mai mare alocare de bani faţă de buget. Or, această creştere a alocărilor nu se face din venituri, când deficitul bugetar este de 71 mld. lei, ci tocmai din acest deficit, care va creşte. Pentru că orice cheltuială suplimentară la buget merge direct în împrumuturi.

    Veniturile au crescut, este drept, şi ele mai mult decât programarea: veniturile ar fi trebuit să crească cu 13%, dar au crescut, la şapte luni din an, cu 15%. Dar creşterea este infimă faţă de avântul cheltuielilor de 23%, faţă de 10%, cât trebuia să fie.

    În consecinţă, la şapte luni din an, este clar că deficitul bugetar este într-un derapaj major, în cea mai mare parte din cauza evoluţiei cheltuielilor bugetare, în special cele grele: salarii şi pensii.

    În 17 decembrie 2023, ZF scria, despre proiectul de buget pe 2024: „Guvernul este iar optimist la alcătuirea bugetului din 2024. Veniturile ar creşte cu 13%, iar cheltuielile mai puţin, cu 10%.” Analiştii financiari consultaţi de ZF, mediul de business şi Consiliul Fiscal au spus încă de la creionarea bugetului: veniturile sunt supraestimate şi cheltuielile sunt subestimate.

    Iată că, la şapte luni din an, cifrele confirmă. Cu toate acestea, guvernul Ciolacu se pregăteşte să facă o rectificare bugetară pozitivă, „bazată pe creşterea de venituri”.