BusinessMagazin

Blog

  • O nouă rută aeriană din Oradea: Lot, compania de stat a Poloniei, va zbura de patru ori pe săptămână de la Oradea la Varşovia

    LOT Polish Airlines, compania aeriană deţinută de statul polonez, va efectua începând din 3 iunie patru zboruri săptămânale pe ruta Oradea-Varşovia, capitala Poloniei, şi retur în zilele de luni, miercuri, vineri şi sâmbătă, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean Bihor.

    Cursele vor fi operate cu aeronave de tip Embraer E 70 (76 de locuri), E 75 (82 sau 86 de locuri), E 90 (106 locuri) şi E 95 (112 sau 118 locuri). Preţurile biletelor sunt stabilite de compania aeriană, iar în cazul în care operarea curselor nu va fi profitabilă, Consiliul Judeţean Bihor va compensa cheltuielile cu serviciile aeriene şi cheltuielile aferente operaţiunilor pe aeroporturile din Oradea (OMR) şi Varşovia (WAW).

    ’’Cursa către Varşovia creează legături puternice între Oradea şi restul lumii şi deschide oportunităţi importante pentru comunitatea locală. În primul rând, bihorenii vor avea o conexiune foarte bună cu vestul Europei, America şi Asia. Vor fi dezvoltate, de asemenea, schimburi de afaceri, turism şi cultură între Oradea şi Varşovia, şi nu numai’’, a declarat Călin Gal, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Noua rută către Oradea marchează a treia destinaţie pentru LOT Polish Airlines în România, după Bucureşti şi Cluj-Napoca. Locuitorii judeţului Bihor şi ai regiunii vor avea asigurată conexiunea nu doar cu Varşovia, ci şi cu alte aeroporturi din Polonia, vestul Europei, America şi alte destinaţii, potrivit reprezentanţilor companiei LOT Polish Airlines. În 2022, LOT a avut venituri de 1,9 miliarde de euro şi un profit net de 220 milioane euro.

  • Consiliul Investitorilor Străini: Percepţia investitorilor asupra României este moderat-optimistă. Incertitudinile legislative rămân principala provocare pentru mediul de afaceri

    Peste 70% dintre investitorii care au răspuns celei mai recente ediţii a Business Sentiment Index (BSI) efectuat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) spun că principala provocare cu care se confruntă mediul de afaceri o reprezintă neclarităţile şi incertitudinile legislative.

    Analiza surprinde totuşi o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, moderat-optimistă, asupra mediului economic din România ca urmare a mesajelor transmise de Guvern cu privire la limitarea pentru o perioadă determinată a noului impozit pe cifra de afaceri, asigurarea că în anul 2024 nu vor fi introduse taxe noi, dar şi că autorităţile vor lucra îndeaproape şi transparent cu sectorul privat pentru setarea principiilor reformei fiscale.

    În ceea ce priveşte apetitul pentru investiţii, 42% dintre companii spun că au în vedere majorarea capitalului pentru investiţii în perioada următoare şi 40% afirmă că îşi vor menţine nivelul investiţiilor constant faţă de ultimele 12 luni.

    Raportat la aşteptările de creştere a afacerilor, 60% dintre respondenţi prognozează o evoluţie pozitivă pentru anul viitor. Totodată, mai mult de jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere a veniturilor în următoarele 12 luni.

    Cu toate acestea, investitorii sunt mai precauţi cu privire la costuri, aproape 60% dintre respondenţi nu intenţionează să angajeze persoane noi, iar 67% au în vedere reducerea cheltuielilor în perioada următoare.

    În ceea ce priveşte competitivitatea României, investitorii consideră că România este necompetitivă din punct de vedere al transparenţei şi al coerenţei aplicării politicilor (64%), al sarcinii fiscale (57%), al reglementărilor împovărătoare (51%) şi infrastructurii (42%). Cu toate acestea, atractivitatea proiectelor din România în comparaţie cu locaţiile similare a crescut de la ultima ediţie a BSI (53% faţă de 34% în octombrie 2023), dar mai mult de o treime (35%) dintre respondenţi consideră România mai puţin atractivă decât locaţiile similare.

    Având în vedere că 2024 este un an electoral pentru multe ţări din întreaga lume, inclusiv România, aproximativ 70% dintre respondenţi consideră că alegerile le vor afecta afacerile şi că există ameninţări comune care ţin de potenţialele schimbări ale politicii şi legislaţiei guvernamentale, cu accent pe aspectele fiscale şi de impozitare.

    În acest context, investitorii subliniază că este important ca România să păstreze o abordare strategică pentru sustenabilitatea bugetului de stat, cu o perspectivă prudentă în ceea ce priveşte cheltuielile administraţiei publice.

    “Principalele oportunităţi de care România poate beneficia în perioada următoare constau în atragerea de noi investiţii, transformarea digitală şi proiecte în domeniul energiei”, spun reprezentanţii FIC.

    Cifra de afaceri a companiilor membre FIC (115 companii) a reprezentat în anul 2022 aproximativ 25% din PIB nominal. Tot în anul respectiv, investiţiile companiilor FIC au fost peste 10 miliarde lei, reprezentând 25% din cheltuielile de capital conform execuţiei bugetului consolidat.

     

  • Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi. Acordul face parte din planul meticulos definit de CEO-ul Satya Nadella de a domina acest spaţiu cu rate de creştere explozive

    Gigantul american Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi, cel mai recent mare pariu al său pe această tehnologie, care subliniază întărirea relaţiilor dintre SUA şi Emiratele Arabe Unite, scrie Financial Times.

    Acordul oferă Microsoft o participaţie minoritară în G42, iar vicepreşedintele şi preşedintele Brad Smith va avea un loc în consiliul de administraţie. Acordul vine după ce G42 a rupt legăturile cu furnizorii chinezi de hardware, care au făcut obiectul unui control din partea autorităţilor americane.

    Investiţia va consolida poziţia Abu Dhabi ca un centru de inteligenţă artificială şi este un semn al ambiţiilor în domeniul tehnologiei al emiratului bogat în petrol. De asemenea, aceasta arată cum Golful, considerat de multă vreme de mulţi din Silicon Valley drept o sursă uşoară de finanţare, este considerat din ce în ce mai mult un partener credibil în domeniul tehnologiei.

    “Având în vedere importanţa tehnologiei şi cât de importantă este pentru cele două ţări şi pentru cele două guverne, am făcut acest prim pas în strânsă colaborare cu guvernele Emiratelor Arabe Unite şi al Statelor Unite”, a declarat Smith.

    Întrebat dacă acordul cu Microsoft a fost un premiu pentru tăierea legăturilor cu China, directorul executiv al G42, Peng Xiao, a declarat “M-aş concentra pe decizia noastră de a forma acest parteneriat cu Microsoft pentru a ne dezvolta cu adevărat capacităţile la scară global”.

    Acordul a necesitat negocieri cu administraţia Biden, pe fondul îngrijorării autorităţilor americane cu privire la legăturile G42 cu China.

    Ca parte a acordului, G42 va folosi platforma de cloud computing Azure a Microsoft “ca bază pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor de inteligenţă artificială pe care le oferim tuturor clienţilor noştri”, a declarat Xiao.

    Smith a precizat că firmele plănuiesc să se asocieze într-o etapă ulterioară pentru construirea de centre de date în alte ţări.

    De asemenea, ele vor susţine un fond de 1 miliard de dolari pentru dezvoltatorii de inteligenţă artificială.

    Samer Abu-Ltaif, vicepreşedinte corporativ al Microsoft şi preşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, a adăugat: “Investiţia noastră în G42 este o dovadă a peisajului tehnologic înfloritor şi dinamic din EAU şi din întreaga regiune. Acest parteneriat strategic este bine poziţionat pentru a oferi oportunităţi pentru clienţii şi partenerii noştri, pentru a accelera inovarea şi pentru a alimenta creşterea economică. Împreună cu G42, vom introduce tehnologii de ultimă generaţie care vor permite ţărilor şi pieţelor să avanseze în agendele lor digitale prin valorificarea puterii cloud-ului şi a inteligenţei artificiale.”

    Microsoft, cu sediul în Seattle, este principalul partener al OpenAI, şi a investit 13 miliarde de dolari în start-up, o mare parte din această sumă sub formă de credite pentru cloud-ul Microsoft. Microsoft se poziţionează în centrul unui boom al inteligenţei artificiale după lansarea chatbot-ului ChatGPT al OpenAI în noiembrie 2022.

    Satya Nadella, directorul executiv al Microsoft, consideră că dominaţia AI este esenţială pentru a devansa rivalii şi o modalitate de a acapara o parte din poziţia dominantă a rivalului Google în domeniul căutărilor.
    Nadella a încercat să acapareze piaţa prin investiţii masive. Luna trecută, Microsoft a încheiat un acord de 650 de milioane de dolari pentru a angaja fondatorii şi zeci de cercetători şi ingineri de la Inflection, un start-up în domeniul inteligenţei artificiale.

  • Care este ţara europeană care îmbătrâneşte cel mai repede din lume. Anul trecut a stabilit un record negativ, având cele mai puţine naşteri din istorie, de la momentul în care se fac statistici de acest fel

    Italia este ţara vest-europeană care îmbătrâneşte cel mai rapid, iar anul trecut a stabilit un record demografic trist. Numărul de naşteri a fost cel mai scăzut de când se ţine socoteala lor. 2023 este al 11-lea an consecutiv de declin al acestui indicator. La 11 decese s-au născut doar şase copii. Însorita Italie este în criză demografică. Experţii au denumit tendinţa „tsunami argintiu”. Însă există o regiune care sfidează acest curent potrivnic.

     

    Într-o clădire a primăriei din inima oraşului alpin Bolzano, Stefano Baldo se opreşte din lucru. Este pauza de alăptat. Zona din jurul Bolzano are o reţea substanţială de sprijin familial oferit de guvern. Aceasta înseamnă o rată constantă a natalităţii într-o ţară care se confruntă cu scădere demografică, scrie The New York Times. Baldo este înscris în această reţea. „Este evident că nu eu alăptez”, a explicat domnul Baldo, un administrator de transporturi în vârstă de 38 de ani, din biroul său decorat cu poze cu soţia şi cei şase copii.

    Dar când unul dintre părinţi stă acasă cu un nou-născut, celălalt are dreptul, prin lege, să-şi ia timp liber şi să ia copiii de la grădiniţă sau de la şcoală. Soţia lui Baldo este acasă cu bebeluşul.  „Este foarte convenabil aşa.” Casele pline de copii devin din ce în ce mai mult istorie în Italia, unde premierul Giorgia Meloni, precum şi Papa Francisc, au avertizat că italienii sunt în pericol de dispariţie ca naţie. Dar provincia Alto Adige-Tirolul de Sud şi capitala sa, Bolzano, mai mult decât oriunde în altă parte a ţării, sfidează tendinţa şi par pentru Italia un univers paralel al procreării, cu rata natalităţii menţinându-se constantă de-a lungul deceniilor.

    Motivul, spun experţii, este că guvernul provincial a dezvoltat de-a lungul timpului o reţea solidă de beneficii pentru familie, depăşind cu mult bonusurile pentru bebeluşi pe care le oferă guvernul central. Părinţii beneficiază de reduceri la grădiniţe, la produse pentru bebeluşi, alimente, îngrijire medicală, facturi la energie, transport, activităţi după şcoală şi tabere de vară. Provincia suplimentează alocaţiile naţionale pentru copii cu sute de euro mai mult per copil şi se laudă cu programe de îngrijire a celor mici, inclusiv unul care le permite educatorilor să-şi transforme apartamentele în creşe mici.

    Toate acestea, spun experţii, ajută femeile să-şi continue lucrul, ceea ce este vital pentru economie. Ca şi în Franţa şi în unele ţări scandinave, aceasta arată, de asemenea, că o politică prin care se oferă servicii de îngrijire pe timp de zi la preţuri accesibile are puterea de a îndepărta Italia de prăpastia demografică spre care se îndreaptă pe măsură ce rata natalităţii scade.„Dacă nu investim bani în familii, nu există viitor pentru niciunul dintre noi”, spune Waltraud Deeg, fost membru al consiliului provincial şi arhitect al unora dintre politicile familiale din Bolzano. „Familia este un proiect pe termen lung, aşa că politicile trebuie să fie şi ele pe termen lung.”

    Această abordare nu numai că distinge zona din jurul Bolzano, ci iese în evidenţă în Italia prin alte moduri importante, care pot face exemplul său greu de reprodus.

    Pentru o bună parte din istoria sa, zona Alto Adige a aparţinut diverselor imperii ale Austriei, care au numit-o Tirolul de Sud, până când Italia a anexat-o la începutul anilor 1900. Îşi păstrează o măsură de independenţă în ceea ce priveşte taxele şi deciziile financiare şi, din punct de vedere cultural, poate fi percepută ca o altă lume, cumva mai austriacă decât restul Italiei. Majoritatea locuitorilor încă vorbesc germană şi sunt mai dispuşi să facă mâncare din pâine prăjită decât să-şi umple castronul cu paste. Zona are, de asemenea, cel mai mare venit pe rezident din Italia, potrivit ISTAT, agenţia de statistică a ţării.

    Cardul Family +, disponibil tuturor familiilor cu trei sau mai mulţi copii, le-a dat dreptul la reduceri de 20%  la multe achiziţii şi servicii din oraş şi era legat de supermarketul local Despar pentru reduceri suplimentare. Doamna Balzamá a spus că de reduceri a beneficiat şi la transportul public.

    Ieşit din biroul său, domnul Baldo trece pe lângă o coroană albastră care marchează sosirea primului nepot al unui coleg de muncă şi iese din clădire printr-un hol plin cu pliante care fac reclamă la ghiozdanele „Bun venit, bebe” pline cu sfaturi pentru noii părinţi şi cărţi ilustrate.

    Se urcă în dubiţa sa şi goneşte spre grădiniţă de unde-şi ia fiii de 4 şi 5 ani. „Oh, îi vrei pe amândoi?” glumeşte profesoara de la preşcolară. „Lasă-mă să ascund unul sub şorţ”.

    Băieţii îşi pun ghiozdanele „Bun venit, bebe” marca Bolzano şi traversează strada împreună cu tatăl lor pentru a-şi lua frăţiorul de la o creşă pentru copii mai mici. Cei patru trec  apoi strada spre apartamentul lor cu chirie reglementată de autorităţi, unde soţia domnului Baldo, Tiziana Balzamá, în vârstă de 39 de ani, îi întâmpină cu un copil în braţe.

    Experţii spun că angajamentul financiar susţinut şi de încredere al provinciei faţă de familii contează mai mult decât bonusurile pe termen scurt pentru copii pe care guvernele naţionale instabile ale Italiei le-au favorizat de zeci de ani.

    „Diferenţa este că acolo avem o investiţie constantă, de-a lungul anilor, spre deosebire de majoritatea politicilor naţionale care sunt vremelnice”, a spus Agnese Vitali, demograf la Universitatea din Trento. „Nimeni nu intenţionează să aibă copii pe baza unor politici vremelnice.” Familia Baldo spune că sprijinul provincial înseamnă totul pentru ei. Ca un aluat de prăjitură care creşte la căldură, Ruben, în vârstă de 2 ani, a cântat o melodie pentru copii, în timp ce fraţii săi Beniamino, 5 ani, şi Gioele, 4 ani, şi-au etalat legumele din plastic din bucătăria lor de joacă. Părinţii lor stau aşezaţi lângă o casă de marcat de jucărie explicând că, la fel ca oricare părinte din provincie, au primit 200 de euro pe lună pentru fiecare dintre copiii lor până la împlinirea a 3 ani. Ajutorului bănesc i se adaugă cecul lunar de 1.900 de euro pe care l-au primit de la guvernul naţional pentru copiii lor.

    Cardul Family +, disponibil tuturor familiilor cu trei sau mai mulţi copii, le-a  dat dreptul la reduceri de 20%  la multe achiziţii şi servicii din oraş şi era legat de supermarketul local Despar pentru reduceri suplimentare. Doamna Balzamá a spus că de reduceri a beneficiat şi la transportul public.

    Când au fost introduse subvenţiile pentru familii în anii 1980, provincia a importat din Germania de Est şi ideea sistemului de îngrijire Tagesmutter, adică o persoană are grijă de copii contra cost în propria locuinţă. Italienii numesc acest sistem Casa Bimbo. În cadrul lui, provincia certifică, înregistrează şi sprijină profesorii locali care îşi transformă casele în creşe. Este ceva deosebit de popular în zonele rurale.

    „Ei au pariat pe o reţea larg răspândită de microcreşe”, a explicat Mariangela Franch, profesor de economie la Universitatea din Trento.

    Când au fost introduse subvenţiile pentru familii în anii 1980, provincia a importat din Germania de Est şi ideea sistemului de îngrijire Tagesmutter, adică o persoană are grijă de copii contra cost în propria locuinţă. Italienii numesc acest sistem Casa Bimbo. În cadrul lui, provincia certifică, înregistrează şi sprijină profesorii locali care îşi transformă casele în creşe. Este ceva deosebit de popular în zonele rurale.

    Doamna Balzamá, care a fost profesoară înainte de a naşte primul  copil, a spus că a luat în considerare un curs de un an pentru a deveni Tagesmutter, dar a concluzionat că deocamdată are mai mult sens financiar să rămână acasă.

    „A fost alegerea mea să spun că voi face o pauză până să mă întorc la muncă”, a spus ea.

    Pentru mamele care doresc să se întoarcă la muncă – cum ar fi sora ei, asistentă medicală cu patru copii  – doamna Balzamá crede că provincia oferă şi grădiniţe publice mai ieftine.

    Unii experţi spun că atitudinea provinciei faţă de prestaţiile familiale îşi are rădăcinile în dorinţa unei culturi minoritare dintr-o zonă disputată istoric de a menţine vie o identitate puternică, încurajând oamenii să aibă mai mulţi copii. Acest factor cultural devine mai clar atunci când ne uităm peste gard către Trentino, cealaltă parte – şi mai italiană cultural – a regiunii mai mari.

    Trentino a investit, de asemenea, foarte mult în îngrijirea copiilor – o strategie care precede şi, în unele cazuri, o depăşeşte pe cea a provinciei vecine. Cu toate acestea, rata natalităţii a scăzut la 1,36 de copii per femeie, mult mai mică decât cea din Alto Adige-Tirolul de Sud şi mult mai aproape de media naţională îngrijorătoare.

    „Cultura locală joacă, de asemenea, un rol important”, a spus Alessandro Rosina, un proeminent demograf italian. „Şi asta este greu de exportat.”

    Domnul Baldo, care nu vorbeşte germană, spune că este la fel de italian ca oricare. El a povestit că credinţa sa catolică şi afecţiunea pentru haosul familiilor mari – soţia sa are şapte fraţi şi surori – au motivat cuplul să aibă copii, o decizie permisă de politicile provinciale.

    Capul familiei are o dubiţă albă. Dar a comandat una nouă, cu nouă locuri. Orice maşină mai mare ar necesita un permis special. Acum este cu duba şi îşi plimbă copiii. Le face cu mâna pensionarilor voluntari cu veste verzi fluorescente care alcătuiesc ceea ce provincia numeşte „bunicii poliţişti rutieri”. Pe lângă faptul că supraveghează trecerea, explică el, aceştia însoţesc copiii la şcoală dimineaţa într-un program numit „autobuzul cu picioare”.

    Băieţii mai mari ai domnului Baldo – Raffaele, 10 ani, şi Elia, 8 – se îngrămădesc în dubă pentru a ajunge cu toţii acasă. Bunica lor, Renata Canali, în vârstă de 71 de ani, a trecut pe acolo şi i-a cerut norei să-i dea nepotul. „Ciao, ciao, ciao”, i-a spus ea copilului, Giona, de doar 6 luni. „Eşti la fel de frumos ca soarele.” Unii dintre băieţi au desenat sau au dansat, în timp ce ceilalţi s-au pregătit pentru cină, au făcut duş sau s-au antrenat la fotbal.

    „Mulţi dintre prietenii noştri au unul sau doi copii pentru că vor să-şi trăiască viaţa. Dar aici, dacă vor, au ajutor”, a spus doamna Balzamà. „Avem un prieten la Roma care are patru copii. Ei plătesc mult pentru ajutor.”   

  • Femeile singure mănâncă mai mult şi mai prost. Cum le îndeamnă creierul spre alegeri nesănătoase

    Studiul, publicat în revista JAMA, a monitorizat obiceiurile alimentare ale femeilor singure şi a descoperit o tendinţă semnificativă de a alege alimente bogate în zahăr şi de a pierde controlul asupra consumului de alimente de confort, relatează Washington Post.

    Oamenii de ştiinţă au dorit să observe căile cerebrale asociate cu singurătatea şi comportamentul alimentar necontrolat. Se ştie că obezitatea este strâns legată de depresie şi anxietate şi că mâncatul “emoţional” şi “de confort” este considerat un mecanism prin care mulţi oameni încearcă să facă faţă singurătăţii.

    Cercetătorii au intervievat 93 de femei cu privire la sentimentele lor de singurătate şi izolare şi le-au împărţit în două grupuri în funcţie de răspunsuri. Femeile care au raportat niveluri mai ridicate de izolare socială au avut tendinţa de a avea o masă grasă mai mare, o dietă de calitate mai slabă, un apetit mai mare, mâncau compulsiv, dar aveau şi niveluri mai ridicate de anxietate şi depresie.

    Imaginile RMN au dezvăluit că, în timp ce se uitau la imagini cu alimente dulci şi sărate, femeile care se percepeau ca fiind singure prezentau o activare mai accentuată în regiunile creierului asociate cu dorinţa crescută de a consuma alimente dulci şi o activare mai scăzută în regiunea creierului responsabilă de autocontrolul alimentar.

    “Aceste rezultate sunt interesante pentru că aduc dovezi a ceea ce intuiam”, a declarat Arpana Gupta, autorul principal al studiului: “Când oamenii sunt singuri, ceea ce simt are un impact mai mare: ei subestimează ceea ce mănâncă, în special dorinţa de a consuma alimente nesănătoase. Foamea emoţională împinge spre alimente de obicei dulci şi <compensatorii>, care activează mecanismul <stimul-rutină-recompensă> care implică creierul. Se creează conexiuni neuronale specifice care fac ca acest comportament să devină automat şi repetitiv în timp”.

  • Iohannis a semnat cererile de urmărire penală a lui Petre Roman şi a lui Gelu Voican Voiculescu

    „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis ministrului justiţiei, doamna Alina-Ştefania Gorghiu, cererile de urmărire penală astfel cum au fost solicitate, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, faţă de un fost prim-ministru al Guvernului României şi faţă de un fost viceprim-ministru al Guvernului României, în temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce îi vizează pe domnul Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, şi pe domnul Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României”, potrivit unui comunicat de presă.

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, au fost transmise ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a domnului Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii şi cererea de urmărire penală a domnului Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.

    Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.

  • În timp ce lumea occidentală vrea ca austriecii să iasă din Rusia, Raiffeisen anunţă prin mesaje publicitare că angajează mii de oameni şi că vrea să crească pe piaţa rusă

    Raiffeisen Bank International din Austria a postat recent zeci de anunţuri de angajare pentru locuri de muncă în Rusia, indicând o serie de planuri ambiţioase de a se dezvolta în această ţară, în aparentă contradicţie cu promisiunea sa oficială de a ieşi de pe piaţa rusă, raportează Financial Times.

    FT a găsit ofertele printre cele peste 2.400 de anunţuri de angajare postate în Rusia de creditorul austriac începând din decembrie, dintre care aproape 1.500 sunt pentru posturi de management al vânzărilor şi servicii pentru clienţi.

    Într-unul dintre anunţurile de angajare, publicat de unitatea băncii pentru întreprinderi mijlocii din Rusia, se arată că „obiectivele cheie ale acesteia sunt o extindere multiplă a bazei de clienţi activi şi o creştere stabilă a veniturilor cu două cifre”.

    Raiffeisen „caută un manager care să atragă clienţi”, se arată într-o altă ofertă, din partea diviziei care se adresează întreprinderilor mici din Rusia. O alta notează că firma „îşi extinde în mod activ baza de clienţi corporativi” pentru serviciile de salarizare.

    Anunţurile par să contrazică declaraţiile repetate ale Raiffeisen potrivit cărora aceasta intenţionează să îşi reducă şi să îşi vândă afacerile din Rusia, după decizia preşedintelui Vladimir Putin de a lansa o invazie la scară largă în Ucraina în februarie 2022. După doi ani, banca este creditorul occidental cu cele mai mari operaţiuni în Rusia. Ea se află în atenţia oficialilor de la Departamentul Trezoreriei SUA şi a fost supusă presiunilor Băncii Centrale Europene pentru a se retrage de pe teritoriul Kremlinului.

    După ce a fost contactată de jurnaliştii Financial Times, Raiffeisen a declarat că descoperirile l-au determinat pe directorul general Johann Strobl să ordone o anchetă imediată.

    Potrivit unui raport transmis lui Strobl de către consiliul de administraţie al filialei ruse a băncii, reclamele au fost publicate folosind informaţii standard despre bancă şi ambiţiile acesteia în Rusia, care, în mod eronat, nu au fost actualizate după începerea invaziei din Ucraina. 

    Raiffeisen a precizat într-o declaraţie: „Reducerea afacerii din Rusia va continua în 2024. Raiffeisen a continuat să lucreze la o potenţială tranzacţie, o vânzare sau un spin-off, care ar duce la deconsolidarea Raiffeisenbank Rusia din grup”.

    „Anunţurile [publicitare] nu reflectă măsurile luate de RBI pentru a-şi reduce activitatea din Rusia şi nici nu corespund planurilor viitoare pentru activitatea din Rusia”, a adăugat acesta.

  • Cum motivează Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, nevoia de a demola clădirea Colegiului Naţional Grigore Moisil pentru a construi un campus nou

    Valoarea totală a proiectului pentru noul campus este de 219,9 mil. lei, potrivit hotărârii de aprobare a depunerii proiectului publicată pe site-ul primăriei de sector. @ Deşi primarul Ciprian Ciucu afirmă că este mai costisitor să reabilitezi o şcoală decât să demolezi una veche şi construieşti de la zero, în sectorul 6, până acum, au fost reabilitate 13 şcoli şi licee, alte nouă unităţi de învăţământ sunt în lucru acum şi urmează să intre în reabilitare şi consolidare alte 13.

    Primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunţat la finalul anului trecut că se va construi un campus şcolar pentru învăţământul preuniversitar în locul clădirii Colegiului Naţional Grigore Moisil din sectorul 6 al Capitalei.

    Întrebat de ZF de ce a luat această decizie şi nu a ales să reabiliteze şi să consolideze clădirea colegiului, aşa cum a procedat cu alte unităţi de învăţământ din sector, acesta a răspuns că este mai avantajos, din punctul de vedere al costului, să demoleze şi să construiască de la zero.

    „În cazul Colegiului Naţional Grigore Moisil, este mai avantajos să demolăm şi să reconstruim, decât că consolidăm. Costurile sunt mai reduse în cazul demolării şi construirii de la zero. Pentru a atinge aceleaşi standarde de calitate şi de eficientizare energetică, preţul pe metru pătrat este cu 40% mai mare la consolidare faţă de construirea de la zero”, a transmis Ciprian Ciucu într-un răspuns la o solicitare ZF.

    ZF a trimis către toate primăriile de sector o serie de întrebări legate de şcolile cu risc seismic. În răspunsurile primite, biroul de presă al Primăriei Sectorului 6 a amintit şi despre toate celelalte şcoli pe care primarul a ales să le reabiliteze şi să le consolideze.

    Deşi consolidarea unei unităţi de învăţământ, din spusele lui Ciprian Ciucu, este mai costisitoare decât demolarea şi construirea uneia noi, jumătate dintre cele 67 de şcoli şi grădiniţe din sector sunt sau urmează să fie reabilitate şi consolidate, potrivit primăriei.

    „Până acum, au fost reabilitate 13 şcoli şi licee, dintre care cinci au fost şi consolidate. În acest moment, sunt în lucru alte nouă unităţi de învăţământ – dintre care şase trec şi prin consolidare. Urmează să intre în reabilitare şi consolidare alte 13. Consolidarea se face la toate clădirile încadrate în clasele II şi III de risc seismic”, a transmis primăria.

    Proiectul care vizează construirea noului campus în locul clădirii Colegiului Naţional Grigore Moisil a fost aprobat anul acesta, pe 20 februarie, în cadrul apelului din Programul Regional Bucureşti-Ilfov 2021-2027.

    Valoarea sa totală este de 219,9 mil. lei, potrivit hotărârii de aprobare a depunerii proiectului publicată pe site-ul primăriei de sector. Primăria va veni, însă, şi cu o contribuţie proprie de 20% din valoarea eligibilă a proiectului, care se va ridica la suma de de 43,9 mil. lei, se arată în acelaşi document.

    Odată cu noul campus care va fi construit în locul clădirii Colegiului Naţional Grigore Moisil, potrivit primăriei, se va dubla capacitatea şcolii, iar elevii vor învăţa într-un singur schimb. În prezent, elevii de gimnaziu şi liceu ai colegiului învaţă în două schimburi, potrivit orarului publicat pe site-ul şcolii.

    Faţă de cele 32 de săli de clasă existente, detaliază primăria în răspunsul transmis, noua clădire va dispune de nouă laboratoare, un amfiteatru interior cu capacitate de 140 persoane, o sală multifuncţională cu capacitatea de 145 persoane, bibliotecă şi sală de conferinţe. Viitorul campus va avea un cabinet medical şi unul stomatologic, precum şi un cabinet de psihoterapie şi,  în plus, va exista o sală de sport interioară, dar şi un teren de sport şi un amfiteatru în aer liber.

     

     

     

  • Resursa care sparge toate recordurile. Analiştii se aşteaptă ca preţul să atingă 3.000 de dolari pentru nici 30 de grame

    Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

    Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

    „Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.

    Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.

    Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

    O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

    Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

    Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

    Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

    Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

    Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

    Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.

     

  • X ar putea începe să taxeze noii utilizatori pentru a posta, spune Elon Musk

    Răspunzând unui cont care a postat despre posibilele schimbări, şeful Tesla şi Space X a declarat că taxarea noilor utilizatori pentru a posta, a da like şi a răspunde este “singura modalitate” de a opri conturile false sau robotizate de pe platformă.

    Anul trecut, X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, a lansat un program pilot în Noua Zeelandă şi în Filipine, prin care noii utilizatori trebuiau să plătească un abonament de un dolar pe an pentru a avea acces la funcţii cheie, notează PA Media.

    Comentariile lui Musk sugerează că acest proces va fi acum introdus pe scară mai largă.

    “Din nefericire, o taxă mică pentru accesul noilor utilizatori la reacţii este singura modalitate de a reduce atacul necruţător al roboţilor”, a spus el.

    Într-un alt răspuns la un alt cont care a pus sub semnul întrebării această abordare, Musk a spus că taxa ar putea fi în vigoare doar pentru primele trei luni după ce un nou utilizator se alătură platformei.

    Miliardarul a declarat că eradicarea conturilor false şi a celor de tip bot a fost o prioritate cheie pentru el atunci când a preluat platforma, la sfârşitul anului 2022. Cu toate acestea, mulţi utilizatori au raportat de atunci că au observat o creştere a conţinutului spam, în parte din cauza reducerilor substanţiale de personal efectuate de Musk, inclusiv a echipei de moderare a conţinutului firmei.