Relansarea ziarelor generaliste a dominat piata presei scrise in perioada toamna-iarna 2006/2007. Confruntate cu fenomenul maturizarii pietei presei scrise românesti, cotidienele serioase au investit in continut, layout, marketing si publicitate.
Analize si investigatii politice
Editia tiparita a ziarului Ziua s-a relansat in octombrie 2006, dupa aproape un an de pregatire. Formatul broadsheet a fost pastrat, pentru a da o nota de sobrietate. Au fost schimbate capul de ziar si paginatia, astfel incât sa consolideze pozitionarea de publicatie serioasa. La nivelul continutului au fost extinse doua domenii: analize politice si investigatii. Numarul de pagini si pretul au ramas la fel. Relansarea ziarului a avut la baza un amplu sondaj de opinie, ale carui rezultate i-au incurajat pe ziaristii de la Ziua sa mentina publicatia in zona informatiilor si comentariilor politice. Cât mai departe de imaginea unui tabloid, comenteaza Sorin Rosca Stanescu, directorul Ziua. Numarul ziarelor generaliste care refuza tabloidizarea si stirile «usoare» este din ce in ce mai mic. Si in intreaga lume tirajele scad. Aceasta este zona in care noi vrem sa ne pozitionam si aici vrem sa invingem, in ciuda tendintei generale, completeaza Rosca Stanescu.
Dupa 4 luni de la relansare, conducerea ziarului crede ca s-au inregistrat deja rezultate notabile: nu a aparut o hemoragie de cititori, asa cum se poate intâmpla atunci când se fac schimbari in continutul sau grafica unui ziar; Ziua este prezenta in toate revistele presei; dezvaluirile si investigatiile politice au generat efecte puternice in societatea româneasca. In plus, editia online, relansata si ea tot in octombrie 2006, a inregistrat o crestere a numarului de accesari cu 40%. O campanie de publicitate, suficient de agresiva, sustine inca impunerea pe piata a imaginii brandului Ziua.
De la broadsheet la berliner
Cotidianul Gandul s-a relansat in noiembrie 2006, cu un nou format, cu schimbari importante de layout si cu un numar dublu de pagini, 32. Stilul ziarului nu a fost modificat, dar trecerea la formatul berliner a adus un alt font, un caracter de litera mai mare, alte culori si alte rubrici. La nivelul continutului, au aparut pagini tematice si domenii noi: auto, IT&C, investitii imobiliare, turism, traditie si istorie etc. Numarul articolelor pe teme de invatamânt si educatie a crescut destul de mult. Dorinta noastra a fost aceea de a prinde si un segment de public tânar, ca sa putem cobori media de vârsta a cititorilor, arata Adrian Ursu, redactor-sef la Gândul. Desi isi propune sa mareasca numarul cititorilor intre 18 si 30 de ani, ziarul vrea sa-si pastreze si publicul fidel. Intentia noastra a fost de a-l face un ziar complet, care sa ofere material de reflectie pentru toti cititorii, indiferent de vârsta, explica Ursu. Relansarea s-a bazat pe cercetari calitative si cantitative. Formatul modern si accesibil al ziarului il apropie de cititori, dar reuseste sa pastreze credibilitatea si sobrietatea publicatiei. Am pastrat editorialul pe pagina intâi, nu am transformat prima pagina in pagina vitrina, oferim continut si consistenta in pagina 1, am eliminat alte culori in afara de cele din reclame, toate acestea pentru a da o nota de seriozitate ziarului, explica Ursu.
Operatiunea de relansare a Gandului a adus ca beneficii, potrivit lui Adrian Ursu, o crestere a tirajului si a audientei, desi ziarul nu a investit foarte mult in campania de publicitate. Ceea ce a contat mai mult a fost faptul ca schimbarea a fost sutinuta de un continut jurnalistic care a construit el insusi imaginea marcii. In acelasi timp, noul format ne-a permis sa valorificam mai bine brandul Cristian Tudor Popescu, un adevarat vector de imagine pentru ziar, arata Ursu.
Am vazut in relansarea ziarului o posibilitate de a arata cititorilor preocuparea noastra permanenta de a le oferi un produs mai bun, comenteaza Ursu. Din noiembrie 2006, cea mai semnificativa crestere se inregistreaza la editia electronica a ziarului, care a ajuns la un milion de accesari pe luna.
Ramane un ziar sobru
Despre relansarea ziarului România Libera se vorbea inca din toamna lui 2006. Dupa venirea lui Emil Hurezeanu ca director editorial si apoi a lui Dan Turturica – redactor-sef in echipa redactionala, planul de relansare s-a pus in functiune pe 12 martie. Schimbarile au intervenit, in primul rând, la nivelul continutului. Desi vor fi abordate in continuare subiecte serioase, de investigatie, de analiza, totusi stilul de scriitura se modifica: materiale vor fi mai scurte, mai concise, cu mai multe informatii de context. Interesul cititorilor pentru subiecte soft, demonstrat de sondaje si focus group-uri, va fi satisfacut prin subiecte din zona sanatate, tehnologie, Internet, pop-culture. Articolele vor cauta sa informeze, fara a cadea in derizoriu. Importanta este ideea de poveste, explica Dan Turturica. Vom promova un anumit gen de vedete si de subiecte. Chiar si domeniile lejere pot fi tratate intr-o maniera sobra, elaborata, care sa-i intereseze pe cititorii unui ziar serios.
Layout-ul ziarului este complet schimbat – e mult mai aerisit, cu fotografii mari, cu un alt font, cu un colonaj mai dens. Doar numele ziarului ramâne scris la fel ca pâna acum. Numarul de pagini creste, dar se pastreaza formatul broadsheet, cu care cititorii sunt obisnuiti si care se potriveste mai bine cu continutul ziarului. Relansarea României libere are ca obiective cresterea vânzarilor, a audientei si a notorietatii ziarului. O campanie de publicitate va completa eforturile echipei redactionale. Pariul nostru fundamental este sa câstigam noi cititori, fara sa-i pierdem pe cei vechi, subliniaza Turturica.
À la recherche du public perdu
Campaniile de relansare a ziarelor generaliste incepute in toamna lui 2006 au la baza o cautare, dar si o cercetare/ investigare a publicului. Pe de o parte, e vorba de stoparea unei scaderi accentuate si constante a vânzarilor si audientei ziarelor, fenomen demonstrat de statisticile BRAT si de Studiul National de Audienta (SNA). Pe de alta parte, ne aflam in fata unui proces de maturizare accelerata a presei scrise din România, intrezarit si in faptul ca ziarele si-au bazat schimbarile de continut si layout pe studii de piata, pe cercetari, cantitative si calitative.
Apropierea de un public nou este un obiectiv propus de fiecare cotidian in parte. Totusi, echipele redactionale isi propun sa pastreze si publicul vechi, traditional al ziarului. Ziarele generaliste isi pun inca speranta in publicul matur, care reprezinta core target-ul lor, dar isi dau seama ca trebuie sa se orienteze cât mai mult spre tineri.
Conservarea identitatii publicatiei reprezinta una dintre marile provocari ale redactiilor, care, pentru a câstiga public, trebuie sa se orienteze spre domenii noi, dinamice si spre un stil de scriitura modern. Layout-ul, modificat esential in cele mai multe cazuri, trebuie sa pastreze cât mai mult din aspectul serios, sobru al ziarului. Teama principala este o posibila alunecare spre tabloid, fie la nivel de imagine si tehnoredactare, fie la nivel de scriitura si alegere a subiectelor. Cu toate acestea, cercetarile arata ca oamenii isi doresc si articole soft, pe lânga cele de politica, economie sau social. Impacarea celor doua zone – cea serioasa si cea lejera – se dovedeste insa destul de greu de realizat.
Redactiile isi pun speranta in editia online, relansata de obicei in acelasi timp cu cea tiparita si care inregistreaza, in majoritatea cazurilor, o crestere semnificativa de audienta.