BusinessMagazin

Blog

  • Meciul titanilor

    La Sun Microsystems, unde a fost director pentru tehnologie (chief technology officer – CTO), Schmidt a asistat la modul cum presedintele companiei, Scott G. McNealy, s-a ridicat impotriva Microsoft si cum i-a catalogat pe conducatorii acestui grup, Steven A. Ballmer si Bill Gates, drept „Ballmer si Butthead“. Ulterior, in timpul celor patru ani petrecuti ca director executiv la Novell, Schmidt spunea adesea ca ar fi o prostie din partea oricarui rival sa incerce sa concureze „cu gigantul“, pentru ca n-ar face decat sa zgandare mania Microsoft.

    Apoi, cu sase ani in urma, Schmidt a prins postul de director executiv la Google si astazi se afla la conducerea unuia dintre cei mai inventivi si spectaculosi jucatori din industria computerelor, liderul de necontestat in cautarile pe internet si in publicitatea online. Cu resursele sale extinse si ochiul atent la noile piete, Google a inceput sa ofere produse online care lovesc chiar in inima puterii financiare a Microsoft: aplicatii de editare de text si de grafice.   

    Infruntarea in plina desfasurare dintre Google si Microsoft promite sa fie o inclestare de poveste in lumea afacerilor. Are sanse sa contureze viitorul ambelor companii si sa dea seama de modul cum consumatorii si corporatiile lucreaza, achizitioneaza, comunica si cum isi organizeaza viata in mediul digital. Google vede toate acestea intamplandu-se pe serverele sale la distanta din centre de date indepartate, accesibile de pe internet prin intermediul unui manunchi de dispozitive cu si fara fir – o structura cunoscuta sub numele de „cloud computing“. Microsoft vede si el un viitor al internetului, dar unul al carui centru de greutate ramane strans legat de software-ul pentru calculatoare personale dezvoltat de companie. Si de aici conflictul intre cele doua abordari.

    Dar intr-un interviu prelungit, acordat la campusul Google din Mountain View, California, Schmidt urmeaza obiceiurile din trecut. Isi ascunde strategiile. Cand vorbeste cu modestie despre o miscare pe care majoritatea industriei o vede ca pe un asalt al Google impotriva Microsoft, Schmidt face tot posibilul sa spuna ca de fapt e cu totul altceva.    

    Nu, spune el, nu s-a gandit nimeni la inlaturarea Microsoft anul trecut, atunci cand Google a introdus un pachet de aplicatii software online numit Google Apps, care include servicii de e-mail, mesagerie instant, calendare, procesare de cuvinte si tabele. Toate sunt versiuni mai simple ale programelor costisitoare care alcatuiesc profitabilul pachet Office al celor de la Microsoft, iar Google le ofera gratuit consumatorilor. Cu toate acestea, spune Schmidt, Google Apps nu sunt altceva decat un pas natural in efortul Google de a oferi mai multe capacitati de procesare utilizatorilor de internet. „Pentru majoritatea oamenilor“, spune el, „computerele sunt complicate si imprevizibile“, datorita defectiunilor si asaltului virusurilor. Daca Google poate oferi pe internet servicii proprii unui calculator, atunci „aceasta va fi o imbunatatire vizibila in vietile oamenilor“, spune el.  

    Ca sa explice, Schmidt se duce catre o plansa. Deseneaza un dreptunghi si insira o lista cu lucrurile care se pot face in „cloud“-ul („norul“ de legaturi) cu centrul pe internet. Apoi, Schmidt adauga ca lista se extinde pe masura ce conexiunile la internet devin tot mai rapide si software-ul de internet se imbunatateste. Intr-o sectiune a dreptunghiului, cam 10%, el hasureaza ce nu se poate face cu ajutorul Google Apps, precum procesarea de grafice elaborate. Asadar, in filozofia Google, 90% din lucrul cu calculatorul se va face in cele din urma cu ajutorul acelui „nor“? „Din punctul nostru de vedere, da“, spune Schmidt. „E un raport 90 la 10“. Inauntrul norului se afla „aproape tot ce ai de facut intr-o companie, aproape tot ceea ce face un angajat calificat“.

    Schmidt crede, evident, ca auspiciile istoriei si ale tehnologiei sunt in favoarea Google. Microsoft insa, bineinteles, nu are de gand sa stea degeaba si sa se uite. Compania a cheltuit miliarde de dolari incercand sa ajunga din urma Google in serviciile de cautare si de publicitate online, pana acum fara succes. Si companiile se lupta in promisiuni, in noi si noi terenuri – hartile online, fisierele video online sau software-ul pentru telefoane mobile. „Principiul de baza al Google este sa incerce sa schimbe toate regulile din lumea software-ului“, spune David B. Yoffie, profesor la Harvard Business School. Daca Google va reusi, spune Yoffie, „o mare parte din valoarea pe care Microsoft o furnizeaza astazi poate deveni caduca“.

    La Microsoft, remarcele lui Schmidt sunt percepute ca strigate de lupta. Microsoft traieste din software-ul traditional instalat pe calculatoarele personale, iar directorii companiei considera o fantezie perspectiva ca 90% din utilizarea calculatorului sa se faca prin intermediul internetului. „Este, bineinteles, total fals, luand in calcul unde se afla piata astazi si incotro se indreapta“, spune Jeff Raikes, presedinte al diviziei de business a Microsoft, care include produsele Office. Pentru Raikes, provocarea Google este un atac la Microsoft care este si prost coordonat, si arogant. „Accentul este pus pe propriul interes competitiv, pe incercarea de a submina Microsoft, in loc sa fie pus pe ce-si doresc clientii sa poata face“, spune el.

  • Prea multa ciocolata

    Elvetienii consuma anual peste 11 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, situandu-se pe locul al doilea in lume, dupa britanici, in materie de apetit pentru acest produs. Ciocolatierii incearca sa-i atraga cu noi sortimente, dar au ceva de lucru daca vor sa-si convinga consumatorii, deoarece majoritatea prefera inca traditionala ciocolata cu lapte.

    Producatorii de ciocolata din Zürich, paradisul iubitorilor acestui desert, unde magazinele de specialitate umplu locul printre sediile unor mari banci ca UBS sau Credit Suisse ori alaturi de magazinele Chanel sau Cartier, incearca sa inoveze retetele, introducand ingrediente ca ardeiul iute sau sofranul. Se organizeaza si degustari, ca la vinuri, sau propuneri sofisticate – acum mai mult ca niciodata se cauta ciocolata cu origine simpla, adica aceea preparata din cacao provenita dintr-o singura regiune, iar fabricantii incearca sa indrepte consumatorii spre varietatile de ciocolata amaruie, considerata mai pura si mai sanatoasa. Strategia pe care se pedaleaza cel mai mult se bazeaza pe insistenta asupra rolului benefic al ciocolatei asupra sanatatii, dupa ce o multime de descoperiri recente in acest sens au aratat ca ea este la fel de benefica pentru inima ca vinul rosu.

    O alta problema de rezolvat pentru comercianti este de a asigura disponibilitatea ciocolatei in cat mai multe locuri, de la magazine la automate, ca aliment solid sau ca bautura, pentru a „pacali“ astfel saturatia pietei. „Poti chiar si sa oferi ciocolata, nu pe gratis, dar mult mai ieftin, numai ca nici asta nu va putea creste cantitatea pe care o consuma elvetienii“, spune Franz Urs Schmid, seful Chocosuisse, asociatia producatorilor de ciocolata din tara cantoanelor. Numai ca si scaderea de pret e improbabila: in lunile urmatoare, spune Schmid, sunt de asteptat scumpiri, pentru ca pretul laptelui praf, unul din ingredientele de baza, s-a dublat in ultimul an.

  • Povestea unei legende

    In 1994, Pelé il declara „Cel mai bun fotbalist al World Cup“, tot in acelasi an Johan Cruyff il numea „Cel mai bun decar din Europa“, iar revista World Soccer il situa pe locul 4 in topul celor mai buni fotbalisti din lume. Asa a ramas Gheorghe Hagi in istoria fotbalului mondial. DVD-ul „Hagi, Volumul I, Nationala“ prezinta retrospectiva unei cariere de exceptie si este primul din colectia „Hagi“, care va include 3 DVD-uri. Volumul I surprinde emotia, bucuriile, succesele si implinirea unui om care a reusit sa transforme fotbalul intr-un spectacol, fermecand mii de fani din intreaga lume. Atat volumul I, cat si urmatoarele DVD-uri din colectie reprezinta primul proiect caritabil initiat de Fundatia Gheorghe Hagi, banii stransi urmand a fi folositi in diverse campanii umanitare.

  • Aggiornamento la Roma

    Galeria Gagosian, deschisa de catre milionarul american Larry Gagosian, considerat cel mai influent distribuitor de arta din lume, se afla pe aceeasi strada cu muzeul de arta contemporana al orasului, inchis de patru ani de zile pentru renovare. Milionarul american mai detine galerii de arta la Londra, New York si in Beverly Hills, iar Roma l-a atras, dupa cum marturiseste, pentru ca este „gigantul adormit“ al artei moderne. Demersul lui Gagosian a fost salutat inclusiv de administratia muzeelor de arta din Roma, seful acesteia, Claudio Strinati, fiind de parere ca orasul expune un numar mare de opere renascentiste si clasice si tinde, in mod gresit, sa lase arta contemporana sa fie expusa doar la Milano, Venetia si Torino. Galeria Gagosian, la a carei deschidere au participat celebritati din lumea artei, a filmului si a modei, va fi condusa de catre Pepi Marchetti Franchi, un director cu experienta, care a lucrat anterior la Muzeul Guggenheim din New York.

  • Cercetatorii americani lovesc din nou

    Desi au mai existat studii care sa arate ca femeile sunt atrase de statutul social al barbatilor, precum si de puterea si situatia materiala a acestora, aspectul fizic al potentialilor parteneri fiind mai putin important, studiul recent, care a luat in calcul 20.000 de barbati americani si date istorice inca de la inceputul secolului trecut, arata ca atunci cand „oferta“ de barbati scade, cum e cazul dupa un razboi, femeile sunt dispuse sa-si mai reduca standardele. In caz contrar, ele devin mai selective cu partenerii alesi pentru maritis, iar sansele de casatorie ale barbatilor cu stare materiala mai proasta se reduc drastic. Studiul confirma o ipoteza avansata cu ceva timp in urma cu privire la comportamentul barbatilor in functie de numarul de femei disponibile. Ipoteza era ca barbatii devin mai fideli nevestelor si sunt mai interesati de cresterea copiilor cand „oferta“ de femei este mai redusa decat atunci cand au la dispozitie o gama larga de potentiale partenere.

  • Trenul fara nas

    Atractiile vizate includ un bar deschis pe tot timpul noptii, cu muzica pop si rock la un volum considerabil pentru cei care vor sa danseze. Vagoanele din apropierea barului vor fi transformate in sali discret iluminate, iar pasagerii vor fi incurajati sa-si schimbe locul si sa intre in vorba cu ceilalti calatori. Pasagerii vor mai beneficia si de serviciile unui DJ si vor putea participa la concursuri de interpretare vocala sau instrumentala, cei mai bun interpreti urmand sa fie filmati si clipurile sa fie difuzate pe site-ul SNCF. Proiectul este derulat de catre divizia iDTGV, responsabila cu modernizarea imaginii companiei. Noul serviciu, numit iDnight si pus la punct in urma unor studii care au aratat ca tinerii sunt dispusi sa calatoreasca pe timp de noapte cata vreme nu platesc prea mult si se pot distra, va fi introdus pe rutele Paris-Biarritz, Paris-Montpellier si Paris-Nisa din primavara viitoare.

  • Turismul in 2008

    Poate turismul sa-si mentina ritmul de crestere din 2007, de 15%?
    Anul 2008 va fi dominat de o consolidare a produselor turistice lansate in 2007 (croaziera, chartere noi, hoteluri noi pe litoral) si va aduce o crestere, insa nu atat de mare ca in 2007, considera presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, Dragos Anastasiu: „O crestere de 10% si mentinerea avantajului creat in 2007, in special in ceea ce priveste litoralul si vacantele externe, sunt un obiectiv de care vom fi foarte multumiti“.

    Care va fi destinatia anului?
    „Cel mai mare numar de pasageri va alege si in acest an Turcia“, spune Ciprian Enea, consultant la besttourism.ro. „In 2007 s-a inregistrat o crestere de 20% a cererii
    pentru Turcia, iar pentru 2008 estimam o crestere tot de 20-25%, ceea ce va face Turcia cea mai cautata destinatie externa“, spune Enea. Ca numar de pasageri, Turcia ar putea fi egalata doar de Bulgaria, acestea fiind la randul lor urmate de Grecia si Spania. O evolutie buna vor avea si vacantele exotice,
    in tari precum Republica Dominicana, Brazilia si Mexic.
    Cati straini vor veni in România?
    „Speram ca numarul turistilor straini care isi petrec vacanta sau o parte a ei in Romania sa se mentina la acelasi nivel cu 2007 si sa nu scada“, spune Dragos Anastasiu, presedinte al ANAT. Acesta considera insa ca va fi greu de atins nivelul din 2007, an in care Sibiul, capitala culturala, o serie de concerte si alte evenimente au atras turistii.

    Cat se va mai dezvolta piata low-cost?
    Actualul lider (Blue Air) are in spate doi concurenti care isi doresc aceasta pozitie: Wizz Air si easyJet. De asemenea, este asteptata intrarea Ryanair, precum si a unor operatori zonali (est-europeni). Cresterea pe segmentul low-cost va fi de cel putin 60% (in 2007 a crescut cu 100%), dupa cum spun oficialii Blue Air si Wizz Air, in timp ce vanzarile curselor de linie vor creste cu 9%, conform estimarilor IATA. Asadar, pentru 2008, numarul pasagerilor de curse low-cost ar putea ajunge la peste 2,4-2,5 milioane, pe cand al companiilor de linie ar putea ajunge la 4 milioane.

    Urmeaza si alte preluari dupa vanzarea agentiei Happy Tour?
    „Cu siguranta ca dupa toti acesti ani de crestere va urma o consolidare a pietei“, este de parere Sorin Ionescu, director al firmei de consultanta FiveStar Hospitality. Acesta considera ca piata nu va mai genera imediat inca o astfel de tranzactie, dar se asteapta ca in acest an sa aiba loc mai multe fuziuni intre agentii de turism complementare, care sa creeze impreuna grupuri mai puternice.

  • In ce directie vireaza 2008?

    Va putea continua ritmul accelerat de crestere si in 2008?
    Piata auto va inregistra pentru prima data in ultimii ani o crestere cu doar o cifra sau cel mult 10%. „Nu va depasi pragul de 400.000 de unitati“, a spus Brent Valmar, vicepresedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). „Pentru 2008 imi pastrez prudenta, si estimez o crestere a pietei de aproximativ 5-7%“, considera Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia. In 2007, vanzarile totale au depasit nivelul de 350.000 de autovehicule, in crestere cu 20% fata de 2006.

    Ce noi modele vor iesi din fabricile romanesti?
    Dupa o pauza de aproape doi ani, in 2008 Dacia va lansa cea de-a treia versiune de Logan din segmentul autoturismelor, si anume versiunea cu cinci usi anuntata la Salonul Auto de la Frankfurt – Renault Sandero, model hatchback asamblat in Brazilia si Romania. Cat priveste Automobile Craiova, daca decizia Comisiei Europene fata de privatizarea cu Ford va fi favorabila, abia inceputul anului 2009 ar putea aduce primul model iesit de pe liniile de productie ale fabricii de la Craiova.

    Cat se vor mai putea extinde retelele de dealeri?
    Pentru a mentine ritmul de crestere al vanzarilor de automobile, retelele curente de dealeri vor inregistra o crestere importanta a punctelor de vanzare in urmatorul an. „In orasele importante numarul de dealeri se va dubla, in comparatie cu nivelul existent. Daca in prezent exista cate un dealer pentru o marca, in viitor vor fi doua. De asemenea, retelele se vor extinde si in orasele mai importante dintr-un judet, nu numai in resedinta acestuia“, a subliniat Brent Valmar, vicepresedintele APIA.

    Care va fi cea mai bine vanduta marca de import?
    „Renault va ramane in continuare cea mai bine vanduta marca de import“, sustine Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia. Renault este prima marca de import care in 2007 a depasit pragul de 30.000 de masini comercializate intr-un an. Pentru comparatie, Skoda, a doua marca de import ca vanzari, vanduse mai mult de 23.000 de unitati dupa primele 11 luni ale anului trecut.

  • 2008, tulbure pentru presa

    Cum va arata piata de publishing?
    Cosmina Noaghea, director publishing al PubliMedia: „Piata de publishing in 2008 probabil ca va fi si mai aglomerata decat in acest an, cel putin pe segmentul revistelor glossy pentru femei si al revistelor specializate, iar publicatiile existente vor investi tot mai mult in marketing. Competitia pentru cititori tot mai selectivi va creste si se vor dezvolta mult editiile online ale publicatiilor, ca o incercare de compensare a numarului de cititori pierduti in print si pentru a obtine o audienta totala mai mare“. 

    Ce vor face editiile print ale ziarelor/revistelor pentru a rezista concurentei new media?
    Claudiu Serban, director general adjunct al Ringier: „Ca in orice piata complexa, cum este cazul pietei media, nu exista retete general valabile. In mod cert, promotiile puternice ajuta, cel putin pe termen scurt, dar exista si un revers al medaliei, care ar trebui probabil analizat cu mai multa prudenta de catre noi toti“.

    Cat de mult va mai scadea consumul de televiziune in 2008?
    Anca Budinschi, director executiv al Pro TV: „Intr-un fel reiese ca pana acum televiziunea a stat linistita pentru ca era internetul fragil. Nu este asa, concurenta intre televiziuni ne-a tinut mereu in priza. Eu privesc internetul ca pe un mijloc de promovare. In fond, este la indemana oricui sa-si lanseze propriile site-uri unde sa-si regaseasca publicul, daca acesta pleaca din TV. Marea problema a statiilor mari nu este new media, ci tot televiziunea, statiile mici. Publicul s-a impartit intre mai multe canale“.

    Ce vor aduce Campionatul European de fotbal si Olimpiada in piata de publicitate?
    Carmen Chipuc, managing director al Starcom: „Pentru ca echipa Romaniei s-a calificat la un turneu final, va starni o emotie nationala in jurul Europenelor. Ambele evenimente vor aduce investitii importante. Campionatul European din Austria si Elvetia va fi avantajat fata de Olimpiada din Beijing, prin faptul ca se va disputa in prime time dupa ora Romaniei, atragand astfel o audienta mult mai mare“.

    Va fi 2008 un an al achizitiilor si fuziunilor?
    Carmen Chipuc, managing director al Starcom: „Este foarte probabil ca anumiti jucatori, cum ar fi Antena 1, sa devina tinte de achizitie pentru trusturi internationale care doresc sa opereze tv intr-o piata atractiva cum e Romania. Cred ca va fi un an al achizitiilor, si nu doar in tv, ci si in presa scrisa si pe internet. Probabil ca mai multe reviste si ziare, plus zeci de site-uri din top 100 vor fi cumparate de trusturi straine si romanesti“. Manuela Necula, head of country al Ogilvy Group Romania, adauga ca aceste miscari vor fi completate si de demersurile marilor grupuri internationale de a-si creste actionariatul in operatiunile locale.

  • Ce se intampla cu comertul in 2008?

    Ce nume noi intra pe piata in 2008?
    Deja anuntate, intr-o masura mai mult sau mai putin oficiala sunt intrarile pe piata ale retailerilor de tip discount Aldi si Lidl, a turcilor de la Tekzen pe segmentul de bricolaj si a francezilor de la Decathlon, ce vor inaugura primul magazin de articole sportive de mari dimensiuni.

    Cand vom ajunge la saturatia pietei?
    Comerciantii nu se asteapta ca acest lucru sa se intample mai devreme de 3-5 ani sau chiar mai mult, in functie de segmentul pe care activeaza. Daca pe segmentul supermarketurilor faza consolidarii a inceput, pentru celelalte formate – cash & carry, hipermarket, discount, bricolaj – va mai dura cativa ani. Desi nu a dorit sa comenteze informatiile conform carora Carrefour este interesat sa preia reteaua Plus din Romania, Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania, a precizat ca este „deschis la orice oportunitate din piata“ si considera ca pe piata e loc pentru „cateva sute de supermarketuri Carrefour“.

    Cat mai rezista romanii din bricolaj  presiunii internationalilor?
    Bricolajul este singurul segment din domeniul comertului modern in care romanii au dezvoltat afaceri ce rivalizeaza cu retelele internationale. Atat Ambient, cat si Dedeman sunt curtati de investitori, dar se mentin pe pozitii. Daca reusesc sa-si securizeze pozitia la nivel national si regional (dupa exemplul Romstal sau al Arabesque), ar putea sa ramana in continuare, cel putin vreme de cativa ani, independenti.

    Unde vor fi cresterile cele mai mari in domeniul bunurilor de larg consum?
    Cea mai mare crestere o vor inregistra, si in 2008, lactatele, pe fondul redirectionarii cumparatorilor din pietele deschise (unde taranii nu-si mai pot vinde produsele) spre canalele comertului civilizat. Pe un trend ascendent vor continua insa si vedetele lui 2007: alcoolicele (plus 30%), berea (plus 20%), bauturile racoritoare (plus 15%).

    Unde se situeaza Romania pe harta expansiunii retelelor de retail?
    Felicia Vasiu, Head of Timisoara Branch, Cushman & Wakefield Activ Consulting: „Majoritatea brandurilor internationale sunt interesate de extindere pe piata din Romania, fie direct, fie prin francize. O parte au rezervat deja spatii in centrele comerciale care se vor deschide in urmatorii doi ani, o alta parte studiaza posibilitatea de inchiriere de spatii comerciale“. Desi in Romania au acum operatiuni doar 5% dintre retailerii internationali, in ce priveste preferintele de expansiune ale retailerilor, capitala Romaniei ocupa locul 7, arata International Retailer’s Survey, cercetare realizata de Cushman & Wakefield.