Blog

  • PRIMII CINCI

    • PRIMII CINCI

    Primele cinci marci din categoria bauturilor energizante (Red Bull, Burn, Power Horse, Bison Force si Shark) controleaza aproape 90% din piata de retail autohtona. Conform AC Nielsen, cele cinci marci au avut o cota volumica de 82,7% din piata si o cota valorica de 89,8%  in intervalul aprilie-mai 2004  – februarie-martie 2005.

    • SETEA DE ENERGIE

    Consumul de bauturi energizante e in permanenta crestere in Romania, dar nu va depasi 2 mil. litri in acest an, conform previziunilor companiei de cercetari Canadean. 

    Anul                  Volum                   Consumul       Crestere (%) 
                    consumat (mil. l)      per capita (l)
    2003               1,3                    0,06                    –
    2004*             1,625                 0,07                  25
    2005*             1,950                 0,08                  20 
     Datele sunt provizorii; SURSA: Canadean 

    • PE CAND ALTII…

    Tarile cu care ne sta in obicei sa ne comparam ne devanseaza consistent si la consumul de bauturi energizante. De mentionat ca in Serbia exista un alt concept de bautura energizanta, produsa local si imbuteliata in recipienti de sticla. Anul de reper ales este 2004. 

    Consumul               Consumul per
    (mil. litri)                  capita (litri)

    Croatia   0,7                0,15
    Serbia    6,4                0,6
    Ungaria  2,4                0,24

    • TOP RETAIL

    Daca pentru canalele de distributie din retail s-ar organiza un concurs cu miza „vanzatorul de energizante al anului“, benzinariile ar fi castigatoare. Tot mai multi soferii obositi isi iau cu ei la drum lung provizia de energizante.

  • INVESTITII: 0,5 mld. € valoarea estimata a investitiilor in retailul din Romania pana la sfarsitul lui 2006

    Zeci de noi magazine vor impanzi pana la finalul anului viitor zone in care n-a patruns, pana acum, „picior“ de magazin modern. Cu investitii de sute de milioane de euro, hipermarketurile incep sa patrunda si in provincie, facand cunostinta si cu Timisoara, Clujul, Constanta si Galatiul.

    Se incinge bataia pe portofelul romanului. Internationalii isi ascut armele si se intrec in investitii, deschideri de magazine si concepte noi, incercand sa valorifice cele doua atuuri pe care Romania le ofera. Primul ar fi chiar populatia: peste 20 de milioane de locuitori pentru care, pana acum vreo opt ani, marii comercianti nu s-au prea batut. Al doilea atu – si poate cel definitoriu – e legat de previziunile de crestere a puterii de cumparare intr-un viitor care se masoara acum in ani, nu in decenii.

    De aceea, 2005 si 2006 vor putea fi numiti anii retailului. Investitiile se vor masura in sute de milioane de euro, iar felia din tortul comertului romanesc se va mari pentru marii retaileri si se va micsora pentru magazinele traditionale de tip alimentara si piete deschise.

    Numai Kaufland vrea sa deschida 50 de magazine de tip hipermarket in doar cinci ani, ritm prin care va depasi orice alta retea din domeniul bunurilor de larg consum. La un calcul simplu, nemtii de la Kaufland, parte a grupului german Schwartz, ar trebui sa deschida in 2005 si 2006 nu mai putin de 20 de magazine. Primul dintre ele va fi inaugurat in cartierul Colentina din Bucuresti. Iar investitia medie va varia intre 8 si 10 milioane de euro, in functie de dimensiune si locatia magazinului. In urmatorii doi ani, retailerul ar trebui sa cheltuiasca peste 160 de milioane de euro pentru deschiderea de magazine. Iar la acestea se vor adauga alte 40 de milioane pentru dezvoltarea unui centru logistic (depozit central), care va deveni elementul cheie in operatiunile companiei germane in Romania.

    Per total, investitiile se apropie de suma de o jumatate de miliard de euro, pentru ca vor fi deschise, pe termen mediu, 50 de magazine, explica Gunter Grieb, general manager al Kaufland Romania. Reprezentatia marilor lansari nu are insa un singur actor. Kaufland se va intrece in deschideri de magazine cu un alt nou venit: Realul, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro. Pe principiul „tace si face“, Realul s-a ivit in Romania aproape nebagat de seama. Real are deja o companie infiintata in Romania – Hipermarket Romania SRL, iar din luna februarie a acestui an John Rix a preluat pozitia de country manager. Surse din piata au dezvaluit si cateva locatii: Bucuresti (Baneasa), Constanta, Timisoara, Cluj, poate chiar si Brasov. Dintre acestea, doar trei vor fi deschise in 2006, cand Real-ul va face si primul pas in Romania, tara in care planuieste sa deschida pana la 30 de hipermarketuri.

    Mai mult de-atat, fostul director general al Metro Romania, Dusan Wilms, a fost numit membru al board-ului Metro International. Wilms este cel care a reusit sa-i convinga pe strategii Metro ca Romania este un teren fertil pentru afacerile grupului. Dovada este ca fata de prima faza de expansiune – cand nemtii vizau doar 10 magazine cash & carry – Metro a ajuns deja la 21. Si mai deschide in 2005 inca trei: la Bucuresti (Baneasa), Timisoara (al doilea) si Arad. Pe de alta parte, insa, alte formate de magazine din portofoliul grupului Metro asteapta si ele sa testeze piata. 

    Desi in portofoliul Metro exista sapte formate de magazine, in afara de „modelul“ cash & cary doar Praktiker (divizia de bricolaj a grupului), mai este prezenta pe piata din Romania, cu opt magazine. Iar piata romaneasca este, pana la urma, una europeana, care nu ridica probleme de cultura la fel de mari ca cele asiatice. 

    In Vietnam, spre exemplu, Metro a aflat ca „nu are voie“ sa ambaleze fructele si legumele. Clientii, care simteau nevoia sa verifice marfa, desfaceau pachetele, banuind ca magazinul i-ar putea insela, punand numai la suprafata legume si fructe proaspete. China a oferit celor de la Metro o alta lectie. Acolo, termenul de „proaspat“ inseamna altceva decat in Europa: inseamna pur si simplu „viu“.

    Pe piata romaneasca nu sta degeaba nici Selgros, concurentul direct al Metro pe formatul cash & carry, a carui retea are acum opt magazine, dar planurile de dezvoltare prevad inca cel putin sapte. Dupa ce in martie a inaugurat magazinul din Oradea, pentru anul in curs Selgros mai are planificate doua deschideri: la Arad si la Cluj, investitia fiind de 15 milioane de euro pentru fiecare magazin. Pentru 2006, nemtilor de la Selgros le raman de luat in seama alte cateva mari orase, intre care Galati, Suceava, Craiova, Satu Mare si Bacau, chiar daca, oficial, „planurile nu au fost definite“.

    Timpul pierdut nu-i avantajeaza, insa, pe nemtii de la Real. Spre deosebire de magazinele Metro, cele Real nu vor mai profita de avantajul cel mai mare al primului sosit – lipsa concurentei. Hipermarketurile lui Metro nu vor intra pe un teren virgin, asa cum a gasit aici formatul cash & carry al grupului. Care sunt si vor fi competitorii? In afara de Kaufland, pe piata se mai lupta Carrefour si Cora. Primul care a adus in Romania conceptul de hipermarket, Carrefour, este cel care are, in prezent, cel mai mare numar de astfel de magazine: patru, dintre care trei in Bucuresti si unul la Brasov. Prin deschiderea magazinului in orasul din inima tarii, francezii au mai sarit o bariera: cea a primului hipermarket deschis in provincie. Iar ritmul de deschideri se va pastra alert, dupa cum a afirmat, in repetate randuri François Oliver, director executiv al Carrefour Romania. Din portofoliul grupului Carrefour mai sunt prezente pe piata romaneasca magazinele de bricolaj Bricostore, care are in plan deschiderea a inca doua magazine in 2005: unul la Brasov si unul la Ploiesti. Domeniul bricolajului il mai atrage si pe Baumax, un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

    La batalia pe segmentul de hipermarket, se anunta insa, proaspata, Cora, care nu are acum decat un singur magazin, in Bucuresti. Oras care il va gazdui si pe al doilea magazin Cora, care se va deschide in zona Lujerului si care va insemna finalizarea unei investitii de 45 de milioane de euro. Iar oficialii grupului au declarat ca, pentru al treilea magazin din Capitala, se afla in faza de cautare a terenului. Lucru cert e ca un hipermarket Cora va fi la indemana clujenilor din toamna lui 2006. In vizor se mai afla si alte orase, ca Brasov, Constanta si Sibiu. Sau Timisoara, unde cei de la Cora au antamat un teren, in apropiere de cele vizate de Real si Tesco, cel mai mare retailer britanic, care are deja o reprezentanta deschisa la Cluj.

    Cat priveste profitabilitatea, oficialii companiei sustin ca abia peste patru sau cinci ani vor trece pe plus. In afara de expansiune, Cora mai e preocupata si de „sora sa“, reteaua Profi. Asa ca de la 1 iulie, va intra in functiune noua centrala de achizitii, Provera Romania, care va reuni cele doua marci ale grupului Louis Delhaize prezente in Romania: Cora si Profi.

    Reteaua Profi reuneste acum 20 de magazine de tip discount, dar de la 1 iulie numarul acestora va creste, adaugandu-se Petrosaniul. Totusi, de la inceputul anului, Profi a inchis portile a doua magazine, cu toate ca a anuntat ca vrea sa deschida nu mai putin de noua, tot in 2005, cu o investitie estimata de 2,7 milioane de euro.

    Dar la meciul din divizia de supermarketuri se va aspri concurenta si prin preluarea, la sfarsitul lui martie (contra sumei de 17 milioane de euro), a retelei Artima de catre grupul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    Tranzactia este o premiera prin faptul ca este prima preluare completa (100%) a unei retele romanesti. Artima a fost construita de omul de afaceri Florentin Banu, cel care a inventat si napolitana Joe, pe care a vandut-o catre Nestlé. Artima ajunsese in momentul in care nu se mai putea dezvolta. „Preluata de Enterprise Investors, Artima va creste in continuare“, explica Banu.

    Pentru urmatorii cinci ani, telul declarat al noului management este de a-si tripla practic reteaua, de la 14 la 50 de supermarketuri. Pentru asta, investitiile necesare sunt estimate intre 17 si 34 de milioane de euro. „Costurile variaza de la magazin la magazin, intre jumatate si un milion de euro. Dar nu vom investi in «caramizi»“, spune Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors, facand referire la faptul ca strategia de dezvoltare nu vizeaza investitii masive in locatii propriu-zise.

    Tot de origine romaneasca este si retailerul Univers’all, care anunta in 2002 un ritm de deschidere a trei magazine pe an. Cei de la Univers’all s-au odihnit insa dupa ce au inaugurat doar cinci, insa au atacat recent pe segmentul de hipermarket prin deschiderea magazinului din inima Bucurestiului, langa Unirea Shopping Center, in urma unei investitii de 12 milioane de euro. La fel de brusc ca si Univers’all au iesit din letargie si francezii de la Intermarche. In preajma Craciunului, au deschis un supermarket la Giurgiu, in urma unei investitii de peste 3 milioane de euro. Grupul mai are un magazin la Ploiesti, pe care, dupa ce l-a deschis, a parut sa intre in hibernare, dar in februarie au deschis un magazin si la Targu-Jiu. Urmeaza magazinul de la Focsani, iar planurile pe termen lung cuprind chiar 25 de locatii.

    In randul noilor-veniti se va numara si grupul german Tengelmann, care, anul acesta, va deschide 15-20 de magazine in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS). Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus.

    Alti bani aruncati pe piata vin din partea austriecilor de la Billa, care au decis, la sfarsitul anului 2004, construirea a trei supermarketuri in Braila, Galati (al doilea din oras) si Sfantu-Gheorghe. Pe plan international, totusi, Billa face parte din grupul Rewe, care mai are in Romania divizia de cash & carry (Selgros) si patru magazine de tip discounter XXL Mega Discount, investitiile totale ridicandu-se la aproximativ 200 de milioane de euro. Teren de expansiune au gasit in Bucuresti si lituanienii de la VP Market, liderii retailului din regiunea baltica, care au adus, deocamdata, doar formatul magazinelor de discount, numite aici Albinute. Iar ritmul de deschidere a fost destul de vioi: primul magazin alimentar a fost deschis chiar inainte de Sarbatori. Au urmat alte doua, iar pana la sfarsitul lui ianuarie al patrulea isi deschidea portile. Campania de cuceriri a continuat, asa ca reteaua lituaniana are acum nu mai putin de opt magazine, la mai putin de jumatate de an de la deschiderea operatiunilor in Romania. Iar pana la finele anului, planurile prevad o retea cu nu mai putin de 17 magazine, dupa cum a declarat, anterior, pentru BUSINESS Magazin Dmitrijus Nikitinas, director de dezvoltare al VP Market. Numarul de magazine nu este batut in cuie – poate fi redus sau marit. Cifra nu este definitiva, dupa cum spune Nikitinas.

    „Actionarii ar putea decide sa investeasca mai mult sau mai putin, in functie de rezultatele pe care le vom avea in primele luni ale acestui an.“ Nikitinas, care a tinut sa precizeze ca VP este un jucator mic in Romania, este totusi acelasi director de dezvoltare care a castigat pentru lituanieni peste 20% din retailul leton. Desi Dmitrijus Nikitinas nu a facut nici un comentariu asupra investitiilor realizate sau planificate pentru magazinele Albinuta, cu siguranta ca suma pare modica, in comparatie cu cea alocata dezvoltarii in zona baltica: 87 de milioane de euro pentru 2005.

    Cu alte dimensiuni intervine in joc, din 2005, miniMAX Discount, care are cate un magazin la Slatina, Targoviste si Urziceni. Totusi, miniMAX pune acum accentul pe centrala de achizitii. In acest scop, a pre-inchiriat un spatiu de 14.000 mp in Mercury Logistic Park, langa Autostrada Bucuresti-Pitesti. Inchirierea este cea mai mare tranzactie de acest fel de pe piata spatiilor industriale din acest an.

    La ce-i foloseste un spatiu care este de peste doua ori mai mare decat un teren de fotbal? Depozitul va gestiona stocurile de marfa livrata de toti furnizorii, va centraliza si va coordona intreaga logistica, va pregati si va livra cantitatile exacte inspre magazinele individuale in ordinea asezarii produselor la raft. De la astfel de depozite, marfurile vor pleca de-acum nu numai spre Bucuresti, care este principala tinta de „invazie“ a marilor retaileri. Orase ca Piatra-Neamt, Alba-Iulia, Sibiu sau Satu Mare vor fi noile terenuri de joc ale retailerilor, care vor impanzi tara, pana la finalul anului viitor cu zeci de noi magazine. E greu de numarat prin cate noi magazine isi vor plimba cosurile romanii pana la sfarsitul lui 2006.

    Planurile sunt, in acest moment, doar niste planuri, dar e cert ca organizatii precum Kaufland, Real si Penny nu pot vorbi decat serios. Se mai indoieste cineva ca 2005 si 2006 vor fi anii retailului?

  • INVESTITII: 0,5 mld. € valoarea estimata a investitiilor in retailul din Romania pana la sfarsitul lui 2006

    Zeci de noi magazine vor impanzi pana la finalul anului viitor zone in care n-a patruns, pana acum, „picior“ de magazin modern. Cu investitii de sute de milioane de euro, hipermarketurile incep sa patrunda si in provincie, facand cunostinta si cu Timisoara, Clujul, Constanta si Galatiul.

    Se incinge bataia pe portofelul romanului. Internationalii isi ascut armele si se intrec in investitii, deschideri de magazine si concepte noi, incercand sa valorifice cele doua atuuri pe care Romania le ofera. Primul ar fi chiar populatia: peste 20 de milioane de locuitori pentru care, pana acum vreo opt ani, marii comercianti nu s-au prea batut. Al doilea atu – si poate cel definitoriu – e legat de previziunile de crestere a puterii de cumparare intr-un viitor care se masoara acum in ani, nu in decenii.

    De aceea, 2005 si 2006 vor putea fi numiti anii retailului. Investitiile se vor masura in sute de milioane de euro, iar felia din tortul comertului romanesc se va mari pentru marii retaileri si se va micsora pentru magazinele traditionale de tip alimentara si piete deschise.

    Numai Kaufland vrea sa deschida 50 de magazine de tip hipermarket in doar cinci ani, ritm prin care va depasi orice alta retea din domeniul bunurilor de larg consum. La un calcul simplu, nemtii de la Kaufland, parte a grupului german Schwartz, ar trebui sa deschida in 2005 si 2006 nu mai putin de 20 de magazine. Primul dintre ele va fi inaugurat in cartierul Colentina din Bucuresti. Iar investitia medie va varia intre 8 si 10 milioane de euro, in functie de dimensiune si locatia magazinului. In urmatorii doi ani, retailerul ar trebui sa cheltuiasca peste 160 de milioane de euro pentru deschiderea de magazine. Iar la acestea se vor adauga alte 40 de milioane pentru dezvoltarea unui centru logistic (depozit central), care va deveni elementul cheie in operatiunile companiei germane in Romania.

    Per total, investitiile se apropie de suma de o jumatate de miliard de euro, pentru ca vor fi deschise, pe termen mediu, 50 de magazine, explica Gunter Grieb, general manager al Kaufland Romania. Reprezentatia marilor lansari nu are insa un singur actor. Kaufland se va intrece in deschideri de magazine cu un alt nou venit: Realul, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro. Pe principiul „tace si face“, Realul s-a ivit in Romania aproape nebagat de seama. Real are deja o companie infiintata in Romania – Hipermarket Romania SRL, iar din luna februarie a acestui an John Rix a preluat pozitia de country manager. Surse din piata au dezvaluit si cateva locatii: Bucuresti (Baneasa), Constanta, Timisoara, Cluj, poate chiar si Brasov. Dintre acestea, doar trei vor fi deschise in 2006, cand Real-ul va face si primul pas in Romania, tara in care planuieste sa deschida pana la 30 de hipermarketuri.

    Mai mult de-atat, fostul director general al Metro Romania, Dusan Wilms, a fost numit membru al board-ului Metro International. Wilms este cel care a reusit sa-i convinga pe strategii Metro ca Romania este un teren fertil pentru afacerile grupului. Dovada este ca fata de prima faza de expansiune – cand nemtii vizau doar 10 magazine cash & carry – Metro a ajuns deja la 21. Si mai deschide in 2005 inca trei: la Bucuresti (Baneasa), Timisoara (al doilea) si Arad. Pe de alta parte, insa, alte formate de magazine din portofoliul grupului Metro asteapta si ele sa testeze piata. 

    Desi in portofoliul Metro exista sapte formate de magazine, in afara de „modelul“ cash & cary doar Praktiker (divizia de bricolaj a grupului), mai este prezenta pe piata din Romania, cu opt magazine. Iar piata romaneasca este, pana la urma, una europeana, care nu ridica probleme de cultura la fel de mari ca cele asiatice. 

    In Vietnam, spre exemplu, Metro a aflat ca „nu are voie“ sa ambaleze fructele si legumele. Clientii, care simteau nevoia sa verifice marfa, desfaceau pachetele, banuind ca magazinul i-ar putea insela, punand numai la suprafata legume si fructe proaspete. China a oferit celor de la Metro o alta lectie. Acolo, termenul de „proaspat“ inseamna altceva decat in Europa: inseamna pur si simplu „viu“.

    Pe piata romaneasca nu sta degeaba nici Selgros, concurentul direct al Metro pe formatul cash & carry, a carui retea are acum opt magazine, dar planurile de dezvoltare prevad inca cel putin sapte. Dupa ce in martie a inaugurat magazinul din Oradea, pentru anul in curs Selgros mai are planificate doua deschideri: la Arad si la Cluj, investitia fiind de 15 milioane de euro pentru fiecare magazin. Pentru 2006, nemtilor de la Selgros le raman de luat in seama alte cateva mari orase, intre care Galati, Suceava, Craiova, Satu Mare si Bacau, chiar daca, oficial, „planurile nu au fost definite“.

    Timpul pierdut nu-i avantajeaza, insa, pe nemtii de la Real. Spre deosebire de magazinele Metro, cele Real nu vor mai profita de avantajul cel mai mare al primului sosit – lipsa concurentei. Hipermarketurile lui Metro nu vor intra pe un teren virgin, asa cum a gasit aici formatul cash & carry al grupului. Care sunt si vor fi competitorii? In afara de Kaufland, pe piata se mai lupta Carrefour si Cora. Primul care a adus in Romania conceptul de hipermarket, Carrefour, este cel care are, in prezent, cel mai mare numar de astfel de magazine: patru, dintre care trei in Bucuresti si unul la Brasov. Prin deschiderea magazinului in orasul din inima tarii, francezii au mai sarit o bariera: cea a primului hipermarket deschis in provincie. Iar ritmul de deschideri se va pastra alert, dupa cum a afirmat, in repetate randuri François Oliver, director executiv al Carrefour Romania. Din portofoliul grupului Carrefour mai sunt prezente pe piata romaneasca magazinele de bricolaj Bricostore, care are in plan deschiderea a inca doua magazine in 2005: unul la Brasov si unul la Ploiesti. Domeniul bricolajului il mai atrage si pe Baumax, un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

    La batalia pe segmentul de hipermarket, se anunta insa, proaspata, Cora, care nu are acum decat un singur magazin, in Bucuresti. Oras care il va gazdui si pe al doilea magazin Cora, care se va deschide in zona Lujerului si care va insemna finalizarea unei investitii de 45 de milioane de euro. Iar oficialii grupului au declarat ca, pentru al treilea magazin din Capitala, se afla in faza de cautare a terenului. Lucru cert e ca un hipermarket Cora va fi la indemana clujenilor din toamna lui 2006. In vizor se mai afla si alte orase, ca Brasov, Constanta si Sibiu. Sau Timisoara, unde cei de la Cora au antamat un teren, in apropiere de cele vizate de Real si Tesco, cel mai mare retailer britanic, care are deja o reprezentanta deschisa la Cluj.

    Cat priveste profitabilitatea, oficialii companiei sustin ca abia peste patru sau cinci ani vor trece pe plus. In afara de expansiune, Cora mai e preocupata si de „sora sa“, reteaua Profi. Asa ca de la 1 iulie, va intra in functiune noua centrala de achizitii, Provera Romania, care va reuni cele doua marci ale grupului Louis Delhaize prezente in Romania: Cora si Profi.

    Reteaua Profi reuneste acum 20 de magazine de tip discount, dar de la 1 iulie numarul acestora va creste, adaugandu-se Petrosaniul. Totusi, de la inceputul anului, Profi a inchis portile a doua magazine, cu toate ca a anuntat ca vrea sa deschida nu mai putin de noua, tot in 2005, cu o investitie estimata de 2,7 milioane de euro.

    Dar la meciul din divizia de supermarketuri se va aspri concurenta si prin preluarea, la sfarsitul lui martie (contra sumei de 17 milioane de euro), a retelei Artima de catre grupul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    Tranzactia este o premiera prin faptul ca este prima preluare completa (100%) a unei retele romanesti. Artima a fost construita de omul de afaceri Florentin Banu, cel care a inventat si napolitana Joe, pe care a vandut-o catre Nestlé. Artima ajunsese in momentul in care nu se mai putea dezvolta. „Preluata de Enterprise Investors, Artima va creste in continuare“, explica Banu.

    Pentru urmatorii cinci ani, telul declarat al noului management este de a-si tripla practic reteaua, de la 14 la 50 de supermarketuri. Pentru asta, investitiile necesare sunt estimate intre 17 si 34 de milioane de euro. „Costurile variaza de la magazin la magazin, intre jumatate si un milion de euro. Dar nu vom investi in «caramizi»“, spune Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors, facand referire la faptul ca strategia de dezvoltare nu vizeaza investitii masive in locatii propriu-zise.

    Tot de origine romaneasca este si retailerul Univers’all, care anunta in 2002 un ritm de deschidere a trei magazine pe an. Cei de la Univers’all s-au odihnit insa dupa ce au inaugurat doar cinci, insa au atacat recent pe segmentul de hipermarket prin deschiderea magazinului din inima Bucurestiului, langa Unirea Shopping Center, in urma unei investitii de 12 milioane de euro. La fel de brusc ca si Univers’all au iesit din letargie si francezii de la Intermarche. In preajma Craciunului, au deschis un supermarket la Giurgiu, in urma unei investitii de peste 3 milioane de euro. Grupul mai are un magazin la Ploiesti, pe care, dupa ce l-a deschis, a parut sa intre in hibernare, dar in februarie au deschis un magazin si la Targu-Jiu. Urmeaza magazinul de la Focsani, iar planurile pe termen lung cuprind chiar 25 de locatii.

    In randul noilor-veniti se va numara si grupul german Tengelmann, care, anul acesta, va deschide 15-20 de magazine in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS). Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus.

    Alti bani aruncati pe piata vin din partea austriecilor de la Billa, care au decis, la sfarsitul anului 2004, construirea a trei supermarketuri in Braila, Galati (al doilea din oras) si Sfantu-Gheorghe. Pe plan international, totusi, Billa face parte din grupul Rewe, care mai are in Romania divizia de cash & carry (Selgros) si patru magazine de tip discounter XXL Mega Discount, investitiile totale ridicandu-se la aproximativ 200 de milioane de euro. Teren de expansiune au gasit in Bucuresti si lituanienii de la VP Market, liderii retailului din regiunea baltica, care au adus, deocamdata, doar formatul magazinelor de discount, numite aici Albinute. Iar ritmul de deschidere a fost destul de vioi: primul magazin alimentar a fost deschis chiar inainte de Sarbatori. Au urmat alte doua, iar pana la sfarsitul lui ianuarie al patrulea isi deschidea portile. Campania de cuceriri a continuat, asa ca reteaua lituaniana are acum nu mai putin de opt magazine, la mai putin de jumatate de an de la deschiderea operatiunilor in Romania. Iar pana la finele anului, planurile prevad o retea cu nu mai putin de 17 magazine, dupa cum a declarat, anterior, pentru BUSINESS Magazin Dmitrijus Nikitinas, director de dezvoltare al VP Market. Numarul de magazine nu este batut in cuie – poate fi redus sau marit. Cifra nu este definitiva, dupa cum spune Nikitinas.

    „Actionarii ar putea decide sa investeasca mai mult sau mai putin, in functie de rezultatele pe care le vom avea in primele luni ale acestui an.“ Nikitinas, care a tinut sa precizeze ca VP este un jucator mic in Romania, este totusi acelasi director de dezvoltare care a castigat pentru lituanieni peste 20% din retailul leton. Desi Dmitrijus Nikitinas nu a facut nici un comentariu asupra investitiilor realizate sau planificate pentru magazinele Albinuta, cu siguranta ca suma pare modica, in comparatie cu cea alocata dezvoltarii in zona baltica: 87 de milioane de euro pentru 2005.

    Cu alte dimensiuni intervine in joc, din 2005, miniMAX Discount, care are cate un magazin la Slatina, Targoviste si Urziceni. Totusi, miniMAX pune acum accentul pe centrala de achizitii. In acest scop, a pre-inchiriat un spatiu de 14.000 mp in Mercury Logistic Park, langa Autostrada Bucuresti-Pitesti. Inchirierea este cea mai mare tranzactie de acest fel de pe piata spatiilor industriale din acest an.

    La ce-i foloseste un spatiu care este de peste doua ori mai mare decat un teren de fotbal? Depozitul va gestiona stocurile de marfa livrata de toti furnizorii, va centraliza si va coordona intreaga logistica, va pregati si va livra cantitatile exacte inspre magazinele individuale in ordinea asezarii produselor la raft. De la astfel de depozite, marfurile vor pleca de-acum nu numai spre Bucuresti, care este principala tinta de „invazie“ a marilor retaileri. Orase ca Piatra-Neamt, Alba-Iulia, Sibiu sau Satu Mare vor fi noile terenuri de joc ale retailerilor, care vor impanzi tara, pana la finalul anului viitor cu zeci de noi magazine. E greu de numarat prin cate noi magazine isi vor plimba cosurile romanii pana la sfarsitul lui 2006.

    Planurile sunt, in acest moment, doar niste planuri, dar e cert ca organizatii precum Kaufland, Real si Penny nu pot vorbi decat serios. Se mai indoieste cineva ca 2005 si 2006 vor fi anii retailului?

  • Retailul romanesc

    • CASH&CARRY

    METRO
    Este primul retailer international care a intrat pe piata (1996). Planurile initiale vizau o retea de doar 10 magazine cash & carry, iar la finele lui 2004 reteaua ajunsese deja la 21 de locatii, din care patru in Bucuresti, cu o cifra de afaceri care a depasit 800 de milioane de euro. Totusi, se pare ca Metro vrea sa mai deschida trei magazine de tip cash & carry in 2005: Bucuresti (Baneasa), Timisoara II si Arad. Comparatia cu piata Ungariei, unde Metro are doar 13 magazine, ar putea sustine ideea ca pentru formatul cash & carry nemtii si-au cam „facut planul“. Cu atat mai mult cu cat, la finele anului trecut, Metro a pasit peste granita estica a Romaniei si a deschis un magazin in Chisinau. Singurul, deocamdata. 

    SELGROS
    A atacat piata autohtona in 2001 si detine, in prezent, opt magazine. Planurile de dezvoltare prevad inaugurarea a inca cel putin sapte. Compania este detinuta, in mod egal, de grupurile germane Rewe si Fegro Markt. In 2004, reteaua a depasit pragul de 10.000 de miliarde de lei, acesta fiind primul an in care Selgros ajunge sa realizeze un „break even“ (n.r. – echilibru intre cheltuieli si venituri), conform oficialilor Selgros.

     

    • BRICOLAJ

    PRAKTIKER
    Parte din grupul Metro, este prima marca de bricolaj care a patruns in Romania. Nu mai departe de jumatatea lui decembrie, al saptelea centru Praktiker a fost deschis la Bacau iar in mai s-a inaugurat al optulea. Inca trei isi vor deschide portile nu mai tarziu de sfarsitul lui 2005. Günter Vosskämper, directorul general al Praktiker, estimeaza ca cifra de afaceri a retelei va depasi 120 de milioane de euro, adica aproape dublu fata de 2004. 

    BRICOSTORE
    Parte din grupul Carrefour, va deschide doua magazine in 2005 – unul la Brasov si unul la Ploiesti. Astfel, retailerul francez de bricolaj, care a intrat pe piata in urma cu trei ani si are acum tot atatea magazine, isi accelereaza ritmul de expansiune.  BAUMAX: Este un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

     

    • SUPERMARKET

    BILLA: A intrat pe piata in 1999 si detine 13 magazine. Valoarea investitiei pentru un supermarket ajunge pana la aproximativ 5 milioane de euro.
    MEGA IMAGE: A deschis primul magazin in 1994 si in prezent are 16 magazine, dintre care 14 in Bucuresti. Recent, grupul Louis Delhaize a finalizat procesul de preluare a acestei retele.
    UNIVERS’ALL: Anunta in 2002 un ritm de expansiune de trei magazine pe an, dar are acum doar cinci supermarketuri si un hipermarket, deschis in Bucuresti in mai 2005. Univers’all opereaza si patru magazine de proximitate, in Constanta, sub brandul Uni’all.
    ARTIMA: Are un ritm de crestere de invidiat. In numai patru ani, reteaua a ajuns la 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp. Reteaua a avut in 2004 o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro.
    INTERMARCHE: Are trei magazine: la Giurgiu, Ploiesti si Targu-Jiu. Dar planurile pentru 2005 vizeaza inaugurarea a inca cel putin doua magazine – la Focsani si Iasi.
    LA FOURMI: Este o retea de 14 magazine de tip convenience (de vecinatate). In prezent construieste o centrala de achizitii si o fabrica pentru semipreparate.
    GIMA: Este o retea operata de turcii de la Anchor Group, care are – in Romania – patru magazine. Unul e la Iasi (Iulius Mall) si trei in Bucuresti, dintre care doua sunt in mall-urile detinute de Anchor Group (Plaza Mall si Vitan Mall). Gima vizeaza deschiderea, in 2005, a inca unui supermarket in mall-ul de la Timisoara.
    MEGA IMAGE: parte a grupului belgian Delhaize le Lion, planuiesc sa deschida 14 noi magazine.
    LA FOURMI: opereaza o retea de 10 magazine in Bucuresti si planurile de dezvoltare prevad crearea unui 

     

    • DISCOUNT

    XXL: Parte din Rewe, a deschis primul magazin in 2001, in Bucuresti. Au urmat cele de la Buzau, Sibiu si Targoviste, iar expansiunea, momentan, stagneaza.
    PROFI: Detinut de Louis Delhaize, Profi este o retea care cuprinde 19 magazine, dintre care 19 in zona de vest a tarii. Extinderea catre Muntenia a fost facuta prin Ploiesti.
    MiniMAX DISCOUNT: A inceput prin construirea unui centru de achizitii. A inaugurat, in 2005, trei magazine: la Slatina, Targoviste si Urziceni. Investitia unitara este de 750.000 de euro.
    PLUS: Nu are deocamdata nici un magazin in Romania, dar va fi operat de compania Plus Discount, parte a grupului Tengelmann. Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala urmand a atinge 200 de milioane de euro.
    ALBINUTA: Marca romaneasca pentru magazinele retailerului lituanian VP Market. Media de investitii pe magazin este in jur de 100.000 – 150.000 de euro, ceea ce ar putea insemna, la 20 de magazine in 2005, 2-3 mil. de euro.
    PENNY: vor deschide, in iunie 2005, dintr-un „foc“, nu mai putin de cinci magazine, urmate la o saptamana de alte patru.


     

    •  HIPERMARKET

    CARREFOUR
    Cu trei magazine in Bucuresti (Militari – inaugurat in 2001, Centrul Comercial Orhideea deschis in 2003 si cel din Colentina, deschis in 2004) a avut o evolutie peste estimari. Primul pas in provincie l-a facut in Brasov in octombrie 2004. De fapt, Hyparlo, principalul francizat al Carrefour si cel care detine in totalitate operatiunile de pe piata romaneasca, vrea sa deschida cam cate doua hipermarketuri Carrefour pe an pana in 2010. Mai are de lucru si in Bucuresti, unde nu are decat trei magazine, iar strategia de dezvoltare mai vizeaza inca doua. François Oliver, directorul executiv, spune ca trebuie sa fie cate un Carrefour in fiecare din cele patru puncte cardinale ale Capitalei. Adica mai raman regiunile din nord si sud. Pana la acoperirea completa a Bucurestiului, pentru Hyparlo mai ramane tara. In 2005 va fi finalizat Carrefour-ul de la Ploiesti, dar vor incepe lucrarile la cel putin doua magazine. Primul dintre acestea va fi la Constanta iar inaugurarea va avea loc in primavara anului viitor. Pe lista de prioritati mai sunt aliniate orase ca Ploiesti, Sibiu si Craiova. 

    CORA
    A inaugurat in 2003 cel mai mare hipermarket, cel de-al doilea va fi deschis tot in Bucuresti, la finalul acestui an, iar „Cora trei“ va fi inaugurat la Cluj. Asa ca investitiile totale ale Cora pe meleagurile romanesti vor ajunge la peste 115 milioane de euro inainte de incheierea lui 2006, numai prin magazinele din Bucuresti – Pantelimon (50 mil. euro), Lujerului (40 mil. euro) si Cluj (25 mil. euro). In 2004, cifra de afaceri a companiei a fost de 100 de milioane de euro, iar la finele lui 2005 incasarile se vor cifra, probabil, in jur de 130 de milioane de euro.

  • Retailul romanesc

    • CASH&CARRY

    METRO
    Este primul retailer international care a intrat pe piata (1996). Planurile initiale vizau o retea de doar 10 magazine cash & carry, iar la finele lui 2004 reteaua ajunsese deja la 21 de locatii, din care patru in Bucuresti, cu o cifra de afaceri care a depasit 800 de milioane de euro. Totusi, se pare ca Metro vrea sa mai deschida trei magazine de tip cash & carry in 2005: Bucuresti (Baneasa), Timisoara II si Arad. Comparatia cu piata Ungariei, unde Metro are doar 13 magazine, ar putea sustine ideea ca pentru formatul cash & carry nemtii si-au cam „facut planul“. Cu atat mai mult cu cat, la finele anului trecut, Metro a pasit peste granita estica a Romaniei si a deschis un magazin in Chisinau. Singurul, deocamdata. 

    SELGROS
    A atacat piata autohtona in 2001 si detine, in prezent, opt magazine. Planurile de dezvoltare prevad inaugurarea a inca cel putin sapte. Compania este detinuta, in mod egal, de grupurile germane Rewe si Fegro Markt. In 2004, reteaua a depasit pragul de 10.000 de miliarde de lei, acesta fiind primul an in care Selgros ajunge sa realizeze un „break even“ (n.r. – echilibru intre cheltuieli si venituri), conform oficialilor Selgros.

     

    • BRICOLAJ

    PRAKTIKER
    Parte din grupul Metro, este prima marca de bricolaj care a patruns in Romania. Nu mai departe de jumatatea lui decembrie, al saptelea centru Praktiker a fost deschis la Bacau iar in mai s-a inaugurat al optulea. Inca trei isi vor deschide portile nu mai tarziu de sfarsitul lui 2005. Günter Vosskämper, directorul general al Praktiker, estimeaza ca cifra de afaceri a retelei va depasi 120 de milioane de euro, adica aproape dublu fata de 2004. 

    BRICOSTORE
    Parte din grupul Carrefour, va deschide doua magazine in 2005 – unul la Brasov si unul la Ploiesti. Astfel, retailerul francez de bricolaj, care a intrat pe piata in urma cu trei ani si are acum tot atatea magazine, isi accelereaza ritmul de expansiune.  BAUMAX: Este un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

     

    • SUPERMARKET

    BILLA: A intrat pe piata in 1999 si detine 13 magazine. Valoarea investitiei pentru un supermarket ajunge pana la aproximativ 5 milioane de euro.
    MEGA IMAGE: A deschis primul magazin in 1994 si in prezent are 16 magazine, dintre care 14 in Bucuresti. Recent, grupul Louis Delhaize a finalizat procesul de preluare a acestei retele.
    UNIVERS’ALL: Anunta in 2002 un ritm de expansiune de trei magazine pe an, dar are acum doar cinci supermarketuri si un hipermarket, deschis in Bucuresti in mai 2005. Univers’all opereaza si patru magazine de proximitate, in Constanta, sub brandul Uni’all.
    ARTIMA: Are un ritm de crestere de invidiat. In numai patru ani, reteaua a ajuns la 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp. Reteaua a avut in 2004 o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro.
    INTERMARCHE: Are trei magazine: la Giurgiu, Ploiesti si Targu-Jiu. Dar planurile pentru 2005 vizeaza inaugurarea a inca cel putin doua magazine – la Focsani si Iasi.
    LA FOURMI: Este o retea de 14 magazine de tip convenience (de vecinatate). In prezent construieste o centrala de achizitii si o fabrica pentru semipreparate.
    GIMA: Este o retea operata de turcii de la Anchor Group, care are – in Romania – patru magazine. Unul e la Iasi (Iulius Mall) si trei in Bucuresti, dintre care doua sunt in mall-urile detinute de Anchor Group (Plaza Mall si Vitan Mall). Gima vizeaza deschiderea, in 2005, a inca unui supermarket in mall-ul de la Timisoara.
    MEGA IMAGE: parte a grupului belgian Delhaize le Lion, planuiesc sa deschida 14 noi magazine.
    LA FOURMI: opereaza o retea de 10 magazine in Bucuresti si planurile de dezvoltare prevad crearea unui 

     

    • DISCOUNT

    XXL: Parte din Rewe, a deschis primul magazin in 2001, in Bucuresti. Au urmat cele de la Buzau, Sibiu si Targoviste, iar expansiunea, momentan, stagneaza.
    PROFI: Detinut de Louis Delhaize, Profi este o retea care cuprinde 19 magazine, dintre care 19 in zona de vest a tarii. Extinderea catre Muntenia a fost facuta prin Ploiesti.
    MiniMAX DISCOUNT: A inceput prin construirea unui centru de achizitii. A inaugurat, in 2005, trei magazine: la Slatina, Targoviste si Urziceni. Investitia unitara este de 750.000 de euro.
    PLUS: Nu are deocamdata nici un magazin in Romania, dar va fi operat de compania Plus Discount, parte a grupului Tengelmann. Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala urmand a atinge 200 de milioane de euro.
    ALBINUTA: Marca romaneasca pentru magazinele retailerului lituanian VP Market. Media de investitii pe magazin este in jur de 100.000 – 150.000 de euro, ceea ce ar putea insemna, la 20 de magazine in 2005, 2-3 mil. de euro.
    PENNY: vor deschide, in iunie 2005, dintr-un „foc“, nu mai putin de cinci magazine, urmate la o saptamana de alte patru.


     

    •  HIPERMARKET

    CARREFOUR
    Cu trei magazine in Bucuresti (Militari – inaugurat in 2001, Centrul Comercial Orhideea deschis in 2003 si cel din Colentina, deschis in 2004) a avut o evolutie peste estimari. Primul pas in provincie l-a facut in Brasov in octombrie 2004. De fapt, Hyparlo, principalul francizat al Carrefour si cel care detine in totalitate operatiunile de pe piata romaneasca, vrea sa deschida cam cate doua hipermarketuri Carrefour pe an pana in 2010. Mai are de lucru si in Bucuresti, unde nu are decat trei magazine, iar strategia de dezvoltare mai vizeaza inca doua. François Oliver, directorul executiv, spune ca trebuie sa fie cate un Carrefour in fiecare din cele patru puncte cardinale ale Capitalei. Adica mai raman regiunile din nord si sud. Pana la acoperirea completa a Bucurestiului, pentru Hyparlo mai ramane tara. In 2005 va fi finalizat Carrefour-ul de la Ploiesti, dar vor incepe lucrarile la cel putin doua magazine. Primul dintre acestea va fi la Constanta iar inaugurarea va avea loc in primavara anului viitor. Pe lista de prioritati mai sunt aliniate orase ca Ploiesti, Sibiu si Craiova. 

    CORA
    A inaugurat in 2003 cel mai mare hipermarket, cel de-al doilea va fi deschis tot in Bucuresti, la finalul acestui an, iar „Cora trei“ va fi inaugurat la Cluj. Asa ca investitiile totale ale Cora pe meleagurile romanesti vor ajunge la peste 115 milioane de euro inainte de incheierea lui 2006, numai prin magazinele din Bucuresti – Pantelimon (50 mil. euro), Lujerului (40 mil. euro) si Cluj (25 mil. euro). In 2004, cifra de afaceri a companiei a fost de 100 de milioane de euro, iar la finele lui 2005 incasarile se vor cifra, probabil, in jur de 130 de milioane de euro.

  • INDUSTRIA CIMENTULUI: De ce plang betoanele

    Constructorii spun ca cimentul romanesc e cel mai scump din zona. Producatorii de ciment sustin contrariul si ridica an de an preturile. Drept pentru care Consiliul Concurentei i-a amendat cu 28,5 milioane de euro. E mult? E putin?

    Un constructor roman care vrea sa cumpere ciment nu are prea multe variante. Optiunea cea mai simpla este sa cumpere de la unul dintre cei trei producatori autohtoni – Lafarge, Holcim sau CarpatCement, la preturi de 70 de euro/tona care, chiar daca ar beneficia de discounturi, tot ar fi cu cateva zeci de procente mai mari decat preturile cimentului in tarile din zona. Alternativa ar fi importul de ciment de la vecini. Dar la ciment ponderea costurilor de transport in pretul produsului este semnificativa si, spun constructorii, distanta optima de la punctul de productie pana la cel in care cimentul poate fi vandut in conditii rentabile nu trebuie sa depaseasca 300 de kilometri. 

    Tocmai din acest motiv importurile de ciment, chiar daca putem spune ca in 2004 au crescut cu 50%, tot nu au acoperit mai mult de 3% din piata.  Si atunci, ultima sansa pentru constructori de a cumpara din tara ciment mai ieftin ar fi ca o noua companie sa intre pe piata. Dar sunt putine sanse ca acest lucru sa se intample repede. In primul rand, un eventual nou-venit, pentru a se putea impune, ar avea nevoie de investitii de peste 200 de milioane de euro in fabrici, suma pe care doar mari companii internationale si-ar putea-o permite. Apoi, e improbabil ca o astfel de companie ar decide in viitorul apropiat sa intre pe piata romaneasca in conditiile in care „cei trei mari“ care deja au operatiuni aici produc la jumatate din capacitatea lor pentru ca piata nu-i solicita nici macar sa lucreze la turatie maxima, cu atat mai putin sa ajunga in situatia de a nu face fata comenzilor. 

    Unul dintre cei care i-au contestat cel mai vehement pe cei trei mari producatori de ciment, Liviu Daschievici – care a condus aproape sapte ani, pana in decembrie 2004, Asociatia Romana a Antreprenorilor de Con-structii (ARACO) – crede ca cele trei mari concerne straine au cumparat fabricile de ciment in 1997 – 1998 la 5% din valoarea lor reala.

    Pentru a construi o fabrica noua, spune el, este nevoie de o investitie de 150 de dolari pe tona de capacitate. Deci pentru o capacitate de un milion de tone anual e nevoie de 150 de milioane de dolari. „Cele trei grupuri straine au cumparat fabricile din Romania cu sapte dolari tona de capacitate“, spune fostul director al ARACO.  El mai crede ca pretul de 70 de euro tona de ciment practicat in Romania este nejustificat de mare, tinand cont de pretul mic de achizitie a fabricilor, de carierele de piatra concesionate la preturi mici si de mana de lucru ieftina. „Daca ei isi permit sa vanda la export cu 25 de euro tona de ciment – si cum e greu de crezut ca exporta fara nici un profit – inseamna ca asta este pretul real. Adica 25 de euro tona de ciment“, argumenteaza Daschievici. Consiliul Concurentei s-a autosesizat in martie 2001 si a pornit o serie de investigatii asupra activitatii celor trei producatori de ciment. Investigatia a vizat „cresterea substantiala si simultana a preturilor practicate de producatorii de ciment din Romania, incepand cu data de 31.12.2000“, asa cum se sustine in Decizia 94/2005 privind sanctionarea societatilor comerciale Lafarge Romcim, Holcim Romania si CarpatCement Holding pentru incalcarea articolul 5, aliniatul 1, litera a) din Legea Concurentei nr. 21/1996.

    Cu alte cuvinte, in urma investigatiei care a durat mai mult de patru ani, Consiliul Concurentei a sanctionat, la sfarsitul saptamanii trecute, producatorii de ciment din Romania – companiile Lafarge, Holcim si CarpatCement – cu amenzi cumulate de 28,5 milioane euro pe motiv ca ar fi constituit un „cartel“ pentru stabilirea preturilor pe piata interna. Amenzile, desi substantiale sunt de peste 20 de ori mai mici decat cele aplicate de Oficiul Federal de Cartel din Germania grupurilor Lafarge si HeidelbergCement (660 de milioane de euro), „pentru ca s-au angajat intr-un comportament anticoncurential inca din anii ‘70, inclusiv in aranjamente de repartizare a pietei si contracte privind cota de piata“.

    Revenind insa la ceea ce s-a intamplat in Romania, amenda aplicata Lafarge Romcim – companie considerata de cei de la Concurenta ca initiatoare a „cartelului“ – se ridica la 377,2 miliarde de lei (6,5% din cifra de afaceri a companiei in 2004), in timp ce pentru CarpatCement sanctiunea este de 313,2 miliarde de lei (6% din vanzarile de anul trecut). Holcim a primit o amenda in valoare de 290 mld. lei, reprezentand 5,5% din cifra de afaceri din 2004.  Holcim a fost sanctionata separat si cu 1,4 milioane de euro pentru „incalcarea unei decizii a Consiliului Concurentei de autorizare conditionata a concentrarii economice realizate prin cumpararea fabricii de ciment de la Alesd“.

    In ansamblu, arata decizia Consiliului Concurentei, „dovezile arata“ ca activitatile celor trei societati din perioada 2000 – 2004 au avut ca scop si ca rezultat real restrangerea, impiedicarea si/sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca a cimentului. 

    Cert este ca in acesti patru ani preturile la ciment au crescut constant, fiind aproximativ egale la toti cei trei mari producatori. Cresterea preturilor, sustine raportul celor de la Concurenta, s-a produs „in ciuda faptului ca, datorita investitiilor in modernizarea fabricilor, costurile reale de productie erau in scadere“. Acest lucru, mai noteaza raportul citat, inseamna ca profiturile cresteau „chiar si mai repede decat preturile, indicand in mod clar comportamentul societatilor de stabilire artificiala a preturilor“. Cotelele de piata au ramas si ele foarte apropiate, diferentele dintre ele fiind de doar cateva procente. Astfel, in 2003, Lafarge avea o cota de piata de 35%, Carpatcement de 33%, Holcim – 30%, iar importurile au ajuns la 2%. Un an mai tarziu, cotele de piata au aratat cam la fel: Lafarge – 34%, Holcim – 32%, CarpatCement – 31%, in timp ce importurile au crescut la 3%.

    In plus, crede Consiliul Concurentei, in conditii normale de piata, scaderea costurilor de productie ca urmare a investitiilor in modernizarea fabricilor ar permite companiilor sa scada preturile pentru a-si majora cota de piata. „Faptul ca acest lucru nu 

    s-a intamplat in Romania poate fi explicat prin intelegerea societatilor de a mentine cote de piata egale si constituie o dovada suplimentara a lipsei concurentei in industria cimentului din Romania“, se mai sustine in raportul Consiliului Concurentei. In consecinta, cele trei firme vor fi obligate sa desfiinteze si Comitetul Cimentul din cadrul Cirom – asociatie care ii reunea – si sa transmita lunar preturile practicate in luna anterioara, pe o perioada de doi ani.

    Acuzatiile Consiliului Concurentei nu au ramas fara reactie, oficialii Lafarge Romcim si cei ai CarpatCement anuntand ca le resping si ca vor actiona in justitie la Curtea de Apel din Romania, urmand sa supuna cazul atentiei Comisiei Europene. 

    Pe de alta parte, oficialii Holcim, compania careia i-a fost aplicata cea mai mare amenda, afirma ca, desi considera motivele deciziei contestabile, nu vor contesta decizia Consiliului Concurentei. Dar pana cand instantele vor da sau nu castig de cauza cimentistilor, un lucru ramane cert: pe fondul cresterii succesive a pretului cimentului, dar si a altor materiale de constructii, pretul constructiilor a crescut trimestrial. Ultima scumpire a avut loc in toamna si a insemnat un salt cu peste 20% a tot ce s-a construit nou. 

    Ramane, de asemenea, de urmarit daca, in momentul in care producatorii de ciment vor scadea preturile, constructorii, care au aruncat tot timpul vina pe pretul cimentului, vor lasa si mai jos pretul de executie. Oricum, indiferent ce vor face, chiar daca ar putea fi banuiti ca ar forma un cartel prin care tin preturile sus, investigatiile celor de la concurenta ar trebui sa dureze ceva mai mult in cazul constructorilor. Prin regula de trei simpla, daca in cazul celor trei cimentisti analiza s-a facut in patru ani, calculati dumneavoastra cat ar trebui sa dureze investigatia in cazul celor peste 1.000 de firme de constructii din Romania.

  • INDUSTRIA CIMENTULUI: De ce plang betoanele

    Constructorii spun ca cimentul romanesc e cel mai scump din zona. Producatorii de ciment sustin contrariul si ridica an de an preturile. Drept pentru care Consiliul Concurentei i-a amendat cu 28,5 milioane de euro. E mult? E putin?

    Un constructor roman care vrea sa cumpere ciment nu are prea multe variante. Optiunea cea mai simpla este sa cumpere de la unul dintre cei trei producatori autohtoni – Lafarge, Holcim sau CarpatCement, la preturi de 70 de euro/tona care, chiar daca ar beneficia de discounturi, tot ar fi cu cateva zeci de procente mai mari decat preturile cimentului in tarile din zona. Alternativa ar fi importul de ciment de la vecini. Dar la ciment ponderea costurilor de transport in pretul produsului este semnificativa si, spun constructorii, distanta optima de la punctul de productie pana la cel in care cimentul poate fi vandut in conditii rentabile nu trebuie sa depaseasca 300 de kilometri. 

    Tocmai din acest motiv importurile de ciment, chiar daca putem spune ca in 2004 au crescut cu 50%, tot nu au acoperit mai mult de 3% din piata.  Si atunci, ultima sansa pentru constructori de a cumpara din tara ciment mai ieftin ar fi ca o noua companie sa intre pe piata. Dar sunt putine sanse ca acest lucru sa se intample repede. In primul rand, un eventual nou-venit, pentru a se putea impune, ar avea nevoie de investitii de peste 200 de milioane de euro in fabrici, suma pe care doar mari companii internationale si-ar putea-o permite. Apoi, e improbabil ca o astfel de companie ar decide in viitorul apropiat sa intre pe piata romaneasca in conditiile in care „cei trei mari“ care deja au operatiuni aici produc la jumatate din capacitatea lor pentru ca piata nu-i solicita nici macar sa lucreze la turatie maxima, cu atat mai putin sa ajunga in situatia de a nu face fata comenzilor. 

    Unul dintre cei care i-au contestat cel mai vehement pe cei trei mari producatori de ciment, Liviu Daschievici – care a condus aproape sapte ani, pana in decembrie 2004, Asociatia Romana a Antreprenorilor de Con-structii (ARACO) – crede ca cele trei mari concerne straine au cumparat fabricile de ciment in 1997 – 1998 la 5% din valoarea lor reala.

    Pentru a construi o fabrica noua, spune el, este nevoie de o investitie de 150 de dolari pe tona de capacitate. Deci pentru o capacitate de un milion de tone anual e nevoie de 150 de milioane de dolari. „Cele trei grupuri straine au cumparat fabricile din Romania cu sapte dolari tona de capacitate“, spune fostul director al ARACO.  El mai crede ca pretul de 70 de euro tona de ciment practicat in Romania este nejustificat de mare, tinand cont de pretul mic de achizitie a fabricilor, de carierele de piatra concesionate la preturi mici si de mana de lucru ieftina. „Daca ei isi permit sa vanda la export cu 25 de euro tona de ciment – si cum e greu de crezut ca exporta fara nici un profit – inseamna ca asta este pretul real. Adica 25 de euro tona de ciment“, argumenteaza Daschievici. Consiliul Concurentei s-a autosesizat in martie 2001 si a pornit o serie de investigatii asupra activitatii celor trei producatori de ciment. Investigatia a vizat „cresterea substantiala si simultana a preturilor practicate de producatorii de ciment din Romania, incepand cu data de 31.12.2000“, asa cum se sustine in Decizia 94/2005 privind sanctionarea societatilor comerciale Lafarge Romcim, Holcim Romania si CarpatCement Holding pentru incalcarea articolul 5, aliniatul 1, litera a) din Legea Concurentei nr. 21/1996.

    Cu alte cuvinte, in urma investigatiei care a durat mai mult de patru ani, Consiliul Concurentei a sanctionat, la sfarsitul saptamanii trecute, producatorii de ciment din Romania – companiile Lafarge, Holcim si CarpatCement – cu amenzi cumulate de 28,5 milioane euro pe motiv ca ar fi constituit un „cartel“ pentru stabilirea preturilor pe piata interna. Amenzile, desi substantiale sunt de peste 20 de ori mai mici decat cele aplicate de Oficiul Federal de Cartel din Germania grupurilor Lafarge si HeidelbergCement (660 de milioane de euro), „pentru ca s-au angajat intr-un comportament anticoncurential inca din anii ‘70, inclusiv in aranjamente de repartizare a pietei si contracte privind cota de piata“.

    Revenind insa la ceea ce s-a intamplat in Romania, amenda aplicata Lafarge Romcim – companie considerata de cei de la Concurenta ca initiatoare a „cartelului“ – se ridica la 377,2 miliarde de lei (6,5% din cifra de afaceri a companiei in 2004), in timp ce pentru CarpatCement sanctiunea este de 313,2 miliarde de lei (6% din vanzarile de anul trecut). Holcim a primit o amenda in valoare de 290 mld. lei, reprezentand 5,5% din cifra de afaceri din 2004.  Holcim a fost sanctionata separat si cu 1,4 milioane de euro pentru „incalcarea unei decizii a Consiliului Concurentei de autorizare conditionata a concentrarii economice realizate prin cumpararea fabricii de ciment de la Alesd“.

    In ansamblu, arata decizia Consiliului Concurentei, „dovezile arata“ ca activitatile celor trei societati din perioada 2000 – 2004 au avut ca scop si ca rezultat real restrangerea, impiedicarea si/sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca a cimentului. 

    Cert este ca in acesti patru ani preturile la ciment au crescut constant, fiind aproximativ egale la toti cei trei mari producatori. Cresterea preturilor, sustine raportul celor de la Concurenta, s-a produs „in ciuda faptului ca, datorita investitiilor in modernizarea fabricilor, costurile reale de productie erau in scadere“. Acest lucru, mai noteaza raportul citat, inseamna ca profiturile cresteau „chiar si mai repede decat preturile, indicand in mod clar comportamentul societatilor de stabilire artificiala a preturilor“. Cotelele de piata au ramas si ele foarte apropiate, diferentele dintre ele fiind de doar cateva procente. Astfel, in 2003, Lafarge avea o cota de piata de 35%, Carpatcement de 33%, Holcim – 30%, iar importurile au ajuns la 2%. Un an mai tarziu, cotele de piata au aratat cam la fel: Lafarge – 34%, Holcim – 32%, CarpatCement – 31%, in timp ce importurile au crescut la 3%.

    In plus, crede Consiliul Concurentei, in conditii normale de piata, scaderea costurilor de productie ca urmare a investitiilor in modernizarea fabricilor ar permite companiilor sa scada preturile pentru a-si majora cota de piata. „Faptul ca acest lucru nu 

    s-a intamplat in Romania poate fi explicat prin intelegerea societatilor de a mentine cote de piata egale si constituie o dovada suplimentara a lipsei concurentei in industria cimentului din Romania“, se mai sustine in raportul Consiliului Concurentei. In consecinta, cele trei firme vor fi obligate sa desfiinteze si Comitetul Cimentul din cadrul Cirom – asociatie care ii reunea – si sa transmita lunar preturile practicate in luna anterioara, pe o perioada de doi ani.

    Acuzatiile Consiliului Concurentei nu au ramas fara reactie, oficialii Lafarge Romcim si cei ai CarpatCement anuntand ca le resping si ca vor actiona in justitie la Curtea de Apel din Romania, urmand sa supuna cazul atentiei Comisiei Europene. 

    Pe de alta parte, oficialii Holcim, compania careia i-a fost aplicata cea mai mare amenda, afirma ca, desi considera motivele deciziei contestabile, nu vor contesta decizia Consiliului Concurentei. Dar pana cand instantele vor da sau nu castig de cauza cimentistilor, un lucru ramane cert: pe fondul cresterii succesive a pretului cimentului, dar si a altor materiale de constructii, pretul constructiilor a crescut trimestrial. Ultima scumpire a avut loc in toamna si a insemnat un salt cu peste 20% a tot ce s-a construit nou. 

    Ramane, de asemenea, de urmarit daca, in momentul in care producatorii de ciment vor scadea preturile, constructorii, care au aruncat tot timpul vina pe pretul cimentului, vor lasa si mai jos pretul de executie. Oricum, indiferent ce vor face, chiar daca ar putea fi banuiti ca ar forma un cartel prin care tin preturile sus, investigatiile celor de la concurenta ar trebui sa dureze ceva mai mult in cazul constructorilor. Prin regula de trei simpla, daca in cazul celor trei cimentisti analiza s-a facut in patru ani, calculati dumneavoastra cat ar trebui sa dureze investigatia in cazul celor peste 1.000 de firme de constructii din Romania.

  • Ce spun cimentistii

    Consiliul Concurentei spune ca „echipa de investigatie a demonstrat ca in perioada 2000-2004, Lafarge, Holcim si CarpatCement au actionat concertat pentru stabilirea unui cartel de fixare si impunere a preturilor la ciment“.

    REACTIA LAFARGE: „Lafarge Romcim respinge cu tarie acuzatiile formulate impotriva sa. Lafarge Romcim a hotarat sa intenteze imediat actiune impotriva acestei decizii in fata instantei competente din Romania si sa o supuna atentiei Comisiei Europene.“

    REACTIA CARPATCEMENT: „Suntem extrem de surprinsi de continutul deciziei Consiliului Concurentei privind existenta unui pretins cartel pe piata romaneasca a cimentului. Consideram ca decizia se indeparteaza de la practica si legislatia comunitara, afectand astfel credibilitatea sa ca institutie ce ar trebui sa actioneze in limitele stabilite de lege pentru a garanta un climat concurential normal.“

    REACTIA HOLCIM: „Desi motivele care au determinat impunerea amenzii sunt contestabile atat din punct de vedere economic, cat si juridic, Holcim (Romania) SA nu va contesta decizia Consiliului Concurentei. Holcim actioneaza in stricta conformitate cu normele de concurenta.“

  • Ce spun cimentistii

    Consiliul Concurentei spune ca „echipa de investigatie a demonstrat ca in perioada 2000-2004, Lafarge, Holcim si CarpatCement au actionat concertat pentru stabilirea unui cartel de fixare si impunere a preturilor la ciment“.

    REACTIA LAFARGE: „Lafarge Romcim respinge cu tarie acuzatiile formulate impotriva sa. Lafarge Romcim a hotarat sa intenteze imediat actiune impotriva acestei decizii in fata instantei competente din Romania si sa o supuna atentiei Comisiei Europene.“

    REACTIA CARPATCEMENT: „Suntem extrem de surprinsi de continutul deciziei Consiliului Concurentei privind existenta unui pretins cartel pe piata romaneasca a cimentului. Consideram ca decizia se indeparteaza de la practica si legislatia comunitara, afectand astfel credibilitatea sa ca institutie ce ar trebui sa actioneze in limitele stabilite de lege pentru a garanta un climat concurential normal.“

    REACTIA HOLCIM: „Desi motivele care au determinat impunerea amenzii sunt contestabile atat din punct de vedere economic, cat si juridic, Holcim (Romania) SA nu va contesta decizia Consiliului Concurentei. Holcim actioneaza in stricta conformitate cu normele de concurenta.“

  • CINE SUNT CEI TREI MARI

    Cimentul e o buna afacere in Romania. Fiecare dintre cei trei mari producatori si-a crescut, anul trecut, vanzarile cu peste 23%

    • COMPANIE: Holcim
      IN ROMANIA DIN: 1997
      TARA DE PROVENIENTA: Elvetia
      FABRICI IN ROMANIA: Turda, Alesd, Campulung
      CIFRA AFACERI 2003: 100 mil. euro
      CIFRA AFACERI 2004: 130 mil. euro
      CRESTERE 2004/2003: 30%
    • COMPANIE: CarpatCement
      IN ROMANIA DIN: 1998
      TARA DE PROVENIENTA: Germania
      FABRICI IN ROMANIA: Bicaz, Deva, Fieni
      CIFRA AFACERI 2003: 96 mil. euro
      CIFRA AFACERI 2004: 125 mil. euro
      CRESTERE 2004/2003: 30%
    • COMPANIE: Lafarge
      IN ROMANIA DIN: 1997
      TARA DE PROVENIENTA: Franta
      FABRICI IN ROMANIA: Medgidia, Hoghiz, Tg. Jiu
      CIFRA AFACERI 2003: 117 mil. euro
      CIFRA AFACERI 2004: 145 mil. euro
      CRESTERE 2004/2003: 23,5%