BusinessMagazin

Blog

  • Fitness pentru cotidian

    Pe masura ce concurenta de pe piata s-a intensificat, consumatorii nu se mai multumesc cu produse si servicii de serie, ci pretind ca totul sa fie realizat la comanda, special ajustat dupa nevoile proprii. Aceeasi tendinta se remarca si in cazul fitness-ului. Amatorii de sport au descoperit ca nu are niciun farmec sa se antreneze la sala pe cont propriu si au cerut tot mai mult ajutorul antrenorului personal. Iar noua descoperire a celor care ofera consiliere in materie de exercitii fizice este fitness-ul functional, adica un program de exercitii care pregateste corpul sa functioneze mai bine si in afara salii de sport. Gregory Jones (45 de ani) este managerul unui club de noapte din New York, iar slujba sa presupune foarte multa miscare. Ridica lazi intregi de sticle pe care apoi le aranjeaza pe rafturi si mai nou a ajuns sa se ocupe si de decoratiuni.

    In timpul vacantei de iarna s-a urcat pe o scara de 4 metri si a agatat decoratiunile de Craciun de tavanul casei. Jones spune ca forma fizica il ajuta sa faca fata unei zile incarcate si pentru a se mentine in forma este abonat la sala Chelsea Piers Sports Complex din New York, unde orele de fitness se desfasoara dupa o metoda noua. Abordarea se numeste fitness functional si este considerata de American College of Sports Medicine si American Council on Exercise unul dintre cele mai importante trenduri in materie de fitness din acest an.
    “Mi-am imbunatatit puterea, rezistenta si echilibrul”, spune el. Iar echilibrul recent dobandit l-a ajutat si in practicarea sportului sau favorit, snowboardingul. Rezultatele nu se datoreaza numai exercitiilor intense din sala de sport. In opinia sa, motivul principal este ca antrenorii s-au concentrat asupra exercitiilor care il pot ajuta in viata de zi cu zi, fie ca se afla la locul de munca sau pe snowboard.

    Specialistii sustin ca cel care practica fitness functional poate functiona mai bine si in afara salii de sport. Asa traditionalele ridicari de greutati sau alergarea pe banda au fost inlocuite de metode noi care reusesc sa imbunatateasca forta, coordonarea, echilibrul si rezistenta clientilor. De exemplu o tanara mama poate lucra anumiti muschi ai spatelui care o pot ajuta sa ridice si sa-si poarte copilul in brate cu mai putin efort. O persoana care calatoreste foarte mult isi poate imbunatati sprintul ca sa poata prinde avionul chiar si atunci cand se afla in intarziere. Exercitiile clasice inca functioneaza, dar antrenorii spun ca este indicat sa supui corpul la provocari la care trebuie sa faci fata in viata de zi cu zi. “In sala de sport se tot discuta despre izolarea muschilor, dar de fapt in viata reala tot corpul trebuie sa functioneze in acelasi timp”, sustine Jan Griscom, antrenor la Chelsea Piers, care lucreaza si cu Jones.

    Fitness-ul functional presupune ca aproape toti muschii corpului sa fie inclusi in program, cu activitati multiple care combina miscarile in partea superioara a corpului cu cele din partea inferioara.
    In plus, fitness-ul functional lucreaza cu mai multe tipuri de echipament, inclusiv benzi, mingi medicinale sau orice obiect intalnit in viata reala precum scarile sau recipientele cu apa. Cindy Eichenholz, 43 de ani din Dallas, spune ca fitness-ul functional a ajutat-o sa isi capete energia pentru a putea tine pasul cu cei trei copii, dar sa isi mentina nivelul in sporturile preferate, tenisul si golful. Programul sau s-a concentrat asupra imbunatatirii timpului de reactie. Exerseaza adesea sprinturile, iar pauzele dintre exercitii sunt scurte pentru a mentine ritmul cardiac la un nivel ridicat. Acest lucru i-a imbunatatit viteza si rezistenta. In plus, face exercitii pentru spate care o ajuta la loviturile de crosa si exercitii de balans pe un singur picior.

  • Renasterea si masa de calcat

    Pentru Richard Smith, Campaign Director in cadrul Gripen International, calatoriile la business class sunt de departe cele mai frecvente din agenda. Spre deosebire de calatoriile de placere, cand scopul deplasarii sunt afacerile, majoritatea turistilor apreciaza cu totul alte facilitati la un hotel, fata de momentele de relaxare cand cauta un spa, o locatie mai aproape de plaja sau, dupa caz, de partia de schi.
    Business class inseamna, asadar, pentru oficialul Gripen, pe de o parte, zborul si, pe de alta parte, hotelul in care este cazat. “Hotelul inseamna ‘acasa’ pentru un business traveler”, spune Smith. “Am o parere aparte despre ranking-ul hotelurilor, in general, si asta vine din experientelor lungilor calatorii de afaceri pe care le-am facut. In opinia mea, (si trebuie sa mentionez ca toti colegii mei se tin de glume pe tema aceasta), hotelurile ar trebui evaluate in functie de fierul de calcat din dotare… daca au o masa de calcat, cu atat mai bine – in functie de masa de calcat din dotare! Imi place sa imi calc singur camasile, dar de cate ori le calcam acasa si le impachetam, ajungeam cu ele la destinatie la fel de sifonate ca inainte, asa ca am decis sa le iau sifonate si sa le calc la destinatie. Este evident deci motivul pentru care tin foarte mult la instrumentele de calcat”, povesteste Smith. El explica ca tinuta si eticheta este foarte importanta pentru un om de afaceri, deci pentru el conteaza detaliile care il ajuta sa aiba o prezenta business in timpul unui voiaj.

    Un alt indicator important in “notarea” unui hotel este, dupa parerea lui Smith, gradul de “pregatire” al camerei. “Unui prieten i s-a intamplat sa fie condus in camera si acolo a descoperit ca cineva tocmai dormise in pat. A cerut, bineinteles, o noua camera, iar majordomul i-a raspuns candid: ‘nicio problema, domnule!’. Spre uimirea clientului, in loc sa il conduca catre o alta camera, majordomul si-a suflecat manecile si a inceput sa faca patul.”
    Richard Smith crede ca diversi oameni isi pot califica in mod diferit experientele in hotelurile lumii, in functie de preferintele fiecaruia: cat este de bun un mic dejun, cat sunt de confortabile paturile, cat de pufoase sunt pernele, viteza si accesul la Internet, amabilitatea personalului, oferta barului din lobby si asa mai departe. “Totusi, raman la parerea mea ca hotelurile ar trebui sa primeasca drept calificative ‘mesele de calcat’ si nu stelele”, spune Smith cu amuzament.

    Smith spune ca cele mai bune hoteluri, care sa indeplineasca toate criteriile la capitolul calitate, de la celebra masa de calcat pana la serviciile personalului, le-a intalnit in calatoriile sale in Asia. “Imi plac si hotelurile mici, care nu apartin unor lanturi internationale si care se gasesc cel mai des in Europa. Este vorba despre genul acela de hotel in care personalul iti retine numele si ti se adreseaza ca atare”, spune Smith. Intr-un top ad-hoc al hotelurilor de pe continente, in functie de diverse criterii, Richard Smith isi aminteste ca cel mai prietenos personal l-a intalnit in hotelurile din Australia. Din vasta sa experinta de business traveler, Richard Smith alege cu greu un hotel preferat. “Cele mai confortabile perne le-am intalnit chiar in hotelul Marriott din Bucuresti, cea mai interesanta experienta a fost poate cea din luna de miere, intr-un hotel din Maldive, unde serviciile erau exceptionale.

    Aveam acolo chiar si conexiune iPod. Totusi, cel mai bun hotel business in care am fost cazat vreodata este un hotel din America de Sud. Este vorba despre Renaissance Hotel din Sao Paulo, Brazillia”, spune Smith. Hotelul ofera oaspetilor sai 445 de camere, dintre care 57 de apartamente de lux si este localizat in districtul financiar din Sao Paulo, printre restaurantele exclusiviste si gradinile luxoase ale centrului financiar brazilian.
    Camerele sunt dotate cu aer conditionat, ceas desteptator, conexiune la Internet, si conditii speciale pentru dormit: saltele si pilote cu puf, lenjerii din bumbac. “Mentionez aerul conditionat, pentru ca este foarte important pentru un hotel. Marea Britanie, de exemplu, desi are unele dintre cele mai scumpe spatii de cazare, are si reputatia unora dintre cele mai neobisnuite hoteluri din acest punct de vedere. Aparent, pentru britanici, conceptul de aer conditionat este atat de nou, incat nu a patruns inca in hoteluri”, explica Smith. “Daca vine cumva un val de caldura si esti cazat intr-un hotel mai vechi, trebuie sa fii pregatit sa intri intr-un fel de sauna in loc de camera de dormit, deoarece camerele pur si simplu nu sunt dotate cu aparate de aer condtionat.”

    La Renaissance exista si camere dotate cu semineu, cu bucatarii complet utilate, iar tacamurile sunt de argint, bai cu jacuzzi propriu, cada de baie, dar si dus in aceeasi incapere. In materie de relaxare, pe langa deja traditionalele sali de fitness, sauna sau terenuri de sport, hotelul brazilian ofera acces la spa, dispune de facilitati de golf, jet schi sau sailing. De asemenea, toate camerele au in dotarea standard masa de calcat si fierul de calcat.

  • Genti XS

    “Gentile mari inca se poarta”, a decretat Vogue-ul britanic in februarie, dovada ca majoritatea designerilor au pastrat in colectia de genti din acest sezon modele supradimensionate. Pe de alta parte, adevarata eleganta vine in dimensiuni mici, dupa cum o dovedeste defilarea pe podium a casei de moda Bottega Veneta ce a prezentat ca trend pentru 2007, printre alte tinute, si o rochie de casmir dreapta, tocuri inalte si poseta mica din piele de crocodil.
    Anul acesta, unul dintre cele mai apreciate modele de la Bottega este geanta de mana petite, Colibri (circa 3.000 de euro) Shopper-bags (gentile mari in care se poate indesa orice) au fost anul trecut un accesoriu popular, foarte practice pentru femeile ocupate care doreau sa poarte cu ele documentele pentru munca, echipamentul pentru sala de gimnastica si, eventual, o alta pereche de pantofi pentru a iesi in oras seara.
    Pe de alta parte insa, amatorii de genti supradimensionate ar putea avea nevoie de exercitii Pilates pentru a-si calma durerile de spate. In plus se poate intampla sa lovesti pe cineva sau sa spargi un obiect nepretuit, daca nu esti atent, cand iti porti cu dezinvoltura geanta Downtown, noul model de la YSL, sau Coco Cabas de la Chanel (favorita lui Kate Moss si una dintre cele mai apreciate shopper bags). Astfel, cu noua marime de pe umar posesorii ingreunati anul trecut de genti gigant pot rasufla “usurati”.
    Specialistii in evolutia trendurilor in modelele de genti spun ca aceasta trecere de la supradimensionat la “petite” se datoreaza si schimbarii liniilor vestimentare impuse de creatori pentru anul acesta. Volumul s-a mutat de la mijloc (jeansi si pantaloni cu talie joasa) spre partea superioara a corpului (s-a ridicat talia pantalonilor, iar manecile sunt bufante).
    O geanta mai mica echilibreaza proportiile si nu influenteaza silueta, in plus va arata mult mai bine cu tocurile inalte care se poarta acum mai mult ca niciodata. Harvey Nichols si Selfridges, retailerii britanici de moda, au deja in vitrine modelul de geanta petite al lui Marc Jacobs, The Little Stam (numita astfel dupa supermodelul canadian Jessica Stam, una dintre muzele designerului), care costa aproximativ 1.300 de euro.
    Si vitrina casei de moda Prada de pe Bond Street din Londra pare intesata de genti intrate la apa, din satin sau nylon in toate culorile sau gentile plic in stilul celor pe care le purtau tinerele cool prin anii ’70.

    Se pare ca tendinta este chiar ca designerii sa reduca dimensiunile modelelor gigant care au facut furori anul trecut. Hermes a creat recent o versiune mini a modelului sau Kelly (geanta inspirata de Grace Kelly), iar pentru sezonul primavara-vara casa de moda a realizat modelul Kelly Flat cu barete detasabile (aproximativ 7.000 de euro). Chloe a creat miniversiunea gentii Paddington, disponibila si in piele de culoare metalizata (1.300 de euro). Si casa Yves Saint Laurent, al carei model Muse a fost geanta hit a anului trecut, si-a redefinit tiparele pentru a crea la randul sau o mini geanta, versiunea mai mica a modelului Downtown. Kylie Minogue deja poseda un astfel de model minion, care a fost realizat din piele de piton, imprimeu de leopard sau piele de culoare metalica.
    In trend au revenit si baretele din lant auriu. Astfel, Louis Vuitton a accesorizat cu un lant auriu geanta de umar brodata, Monogram Dentelle (1.300 de euro). Insa simbolul posetelor elegante a ramas modelul Chanel 2.55. Geanta, lansata initial in anul 1950, a fost foarte populara in anii ’80, iar acum a revenit la moda alaturi de alte embleme ale anilor ’80 ca balerinii si colantii.
    Chanel 2.55 se gaseste si in culori de bleumarin, argintiu sau auriu, desi culoarea neagra (2.500 de euro) a ramas preferata pentru a intregi look-ul pop art groove in mare voga anul acesta.

  • Direct pe locul intai

    Compania alimentara greceasca Vivartia a achizitionat cel mai mare producator de lapte din Bulgaria, United Milk Company (UMC). Pentru pachetul de 99,99% din actiuni, suma achitata catre Doverie Obedinen Holding si fondul grecesc de venture capital Global Finance si a fost de 18,7 mil. euro.

     

    Global Finance a cumparat UMC in 2003 prin intermediul Black Sea Fund. A urmat o perioada de restructurare, modernizare si de largire a gamei de produse. Astfel, UMC a devenit intre timp si al doilea producator de iaurturi din tara. Vanzarile totale in 2006 au fost de 17,5 mil. euro, in timp ce profitul operational a ajuns la 1 milion de euro. Vivartia mai este prezenta pe piata din Bulgaria prin marca de lapte Delta, croissantul 7 Days si restaurantele cu servire rapida Goody’s.

  • Continental s-a intarit pe segmentul low-cost

    Grupul german Continental a achizitionat 51% din actiunile producatorului slovac de anvelope Matador. Pretul tranzactiei nu a fost dat publicitatii, dar ziarele germane care au scris anterior despre posibila preluare a pachetului majoritar al companiei slovace avansau cifra de 150 mil. euro.

     

    Manfred Wennemer (foto), directorul executiv al Continental AG, citat de agentia de presa Reuters, spune ca prin preluarea Matador grupul german va putea sa lupte mai eficient impotriva concurentei low-cost. Firma intentioneaza sa integreze Matador in portofoliul de branduri al Continental si sa investeasca in cresterea capacitatii anuale de productie de la 5,5 la 7 milioane de anvelope pentru automobile. Grupul german vrea sa-si imbunatateasca astfel pozitia pe care o detine in Europa Centrala si de Est, dar si in Rusia, Ucraina sau in alte state ex-sovietice. Anul trecut vanzarile inregistrate de divizia de anvelope a grupului Matador au fost de 430 mil. euro.

  • STATISTICILE BM

    • Afacerile cumulate ale firmelor romanesti reprezinta putin peste un miliard de euro din totalul celor peste 20 de miliarde de euro, cat grupeaza companiile pentru care lucreaza cei 100 de tineri manageri inclusi in anuarul BUSINESS Magazin.
    • Unul din sapte manageri lucreaza pentru o firma romaneasca, restul pentru multinationale sau firme straine.
    • Cei mai tineri din cei 100 de tineri manageri, cu o medie de varsta de 30 de ani, lucreaza  in IT.
    • Doi din trei tineri manageri sunt casatoriti, desi media de varsta este de putin peste 34 de ani.
    • Peste jumatate din tinerii manageri lucreaza in alt domeniu decat cel pentru care s-au pregatit in timpul facultatii.
    • Un sfert dintre manageri (25) sunt femei.

  • Ce patesc piratii

    Supus la presiuni mari din exterior, presedintele rus Vladimir Putin a semnat amendamentele la Codul penal rusesc prin care sunt marite pedepsele impotriva pirateriei.

     

    Astfel, pedeapsa maxima cu inchisoarea pentru utilizatorii de filme, muzica, programe soft sau de alte produse fara respectarea drepturilor de proprietate intelectuala a fost marita de la cinci la sase ani. In plus, si valoarea maxima a amenzii pe care o vor suporta a fost dublata, la 20.000 $. Ei nu vor mai putea beneficia nici de amnistiile care ii scapau relativ repede de executarea pedepselor. O alta masura este tratarea incalcarii drepturilor intelectuale drept o categorie separata de infractiuni. Sunt astfel sperante ca politistii vor include pirateria pe lista lor de prioritati.

  • MIHAIL ION

    – Companie: Raiffeisen Asset Management

    – Functie: Presedinte si CEO

    – Varsta: 31 de ani

    – Active administrate: 100 de milioane de lei (30 de milioane de euro)

     

    In mai putin de un an de la lansarea produselor, compania pe care o conduce a ajuns al treilea jucator pe piata fondurilor mutuale, cu o cota de 14%. Crede ca in cativa ani compania pe care o conduce va ajunge sa administreze active de peste 100 de milioane de euro. Crede ca si peste 10 ani se va regasi in mediul financiar, care ii place, i se potriveste si unde se simte bine. Din septembrie 1997, Mihail Ion este lector universitar la Academia de Studii Economice din Bucuresti, facultatea pe care a terminat-o.

     

    Tineri: „Cea mai mare parte dintre tinerii care si-au inceput cariera profesionala in mediul privat isi dezvolta in cele mai multe cazuri o mentalitate americana cu privire la munca si timpul petrecut la birou, caracterizata de o atitudine  «live to work» si mai putin de una «work to live»“.

     

    Succes: „Atributele unui manager de succes sunt legate de pregatirea profesionala, ca o conditie necesara, dar nu si suficienta. Elementele-cheie ar fi abilitatile manageriale, o buna intelegere a mediului intern si extern al companiei, identificarea punctelor tari si slabe, viziunea strategica, abilitatea de a privi in viitor si a valorifica avantajele comparative“.

     

    Planuri de antreprenoriat: „Cred ca deschiderea unei afaceri proprii se afla printre perspectivele si ambitiile multor oameni care si-au demonstrat lor si celorlalti ca sunt capabili sa realizeze performanta administrand afacerile propriilor angajatori“.

  • NISTE BAIETI DE AUR

    Le-am spune „baietii de aur“, prin analogie cu vestitii „golden boys“ ai americanilor, junii de pe Wall Street inzestrati cu darul regelui Midas, care transforma in aur tot ce atingea. Numai ca nu-s deloc niste baieti – e vorba de 100 de tineri domni si doamne, inclusi de BUSINESS Magazin in a doua editie a catalogului sau de tineri manageri -, iar aurul lor e simbolic – cele 20 de miliarde de euro, cat inseamna afacerile cumulate ale companiilor pentru care lucreaza.

     

    Patru dintre cei mai tineri 100 de manageri romani: Tudor Dragomir Niculescu, Septimiu Postelnicu, Mihail Ion si Vlad Seitan. Adica Intreprinzatorul, Finantistul, Investitorul si Dezvoltatorul, pilonii unei societati capitaliste; s-a nimerit sa fie asa, adica sa le putem atribui cate o eticheta proprie, pentru ca in momentul in care i-am ales pentru coperta revistei, criteriul de baza a fost varsta. Asa cum varsta a fost principalul criteriu, alaturi de un numar de reusite personale si profesionale, pentru ceilalti 96 de tineri care, impreuna cu Niculescu, Postelnicu, Ion si Seitan, sunt eroii celui de-al doilea catalog anual „100 tineri manageri de top“, intocmit de BUSINESS Magazin si care va aparea saptamana viitoare.

     

    Cei 100 de manageri ai anului 2007 ocupa pozitii fruntase in cadrul unor companii care insumeaza o cifra de afaceri de peste 20 de miliarde de euro, valoarea neincluzand bancile si firmele de real estate, care ar mai adauga alte peste 30 de miliarde de euro in active si proiecte imobiliare. Mai mult de jumatate din cei 100 de tineri (limita de varsta stabilita de catalogul BUSINESS Magazin este de 40 de ani) ocupa functii de manager general, CEO sau managing partner si unul din sapte isi conduce propria companie.

     

    Inainte de orice, ar trebui sa ne declaram optimismul, pentru ca am descoperit cu usurinta inca un numar de candidati din care i-am selectat pe cei 100 de tineri manageri inclusi in a doua editie a anuarului – , altii decat cei din editia de anul trecut. Premisele se mentin imbucuratoare si pentru viitor, adica o noua suta se pregateste sa intre in catalogul din 2008, iar daca facem comparatie cu felul cum a fost realizata editia din 2006, sunt toate sansele ca dificultatea de alegere a celor mai buni si mai reprezentativi tineri manageri sa creasca, din simplul motiv ca numarul celor buni si reprezentativi nu face decat sa urce. Si aceasta inseamna ca putem recunoaste cu certitudine acesti ani drept momentul schimbului de generatii din businessul romanesc.

     

    Companiile – si vorbim aici de zona sanatoasa a mediului de afaceri – au dovedit, in Romania, ca sunt mai rapide, mai adaptabile si mai rezistente decat restul societatii; o dovada este chiar modul in care au lucrat in ultima perioada, ignorand crizele si disputele aproape permanente din mediul politic. Marile companii de stat nu mai cantaresc astazi ceea ce erau in urma cu zece ani, nu mai sunt de actualitate fenomene de genul blocajului financiar sau al inflatiei galopante, iar multe din figurile publice ale afacerilor de acum zece sau chiar cinci ani au fost uitate in favoarea unora noi, nepatate de scandaluri si nescolite in mediul economic dinainte de 1989.

     

    Asa incat schimbarea de generatii in business este evidenta. Tinerii oameni de afaceri de astazi n-au mai prins si n-au mai putut fi influentati de Romania dinainte de Revolutie, cea a directorilor numiti si a ordinelor de la centru. Iar schimbarea nu este insotita de o stare conflictuala, asemanatoare conflictului dintre generatii dintr-o familie, ci marcheaza mai degraba o intrare in zona normalitatii: o idee de afacere, competenta intr-un loc de munca, asumarea unei responsabilitati permit acum doar prin ele insele urcarea fara restrictii a ierarhiilor intr-o companie.

     

    Pe Tudor Dragomir Niculescu nu l-a numit nimeni. Niculescu a abandonat un sport, baschetul de performanta, pentru a-si dezvolta propria afacere. La 27 de ani a ajuns sa conduca un lant intreg de cafenele, Turabo, cautand spatii pentru extindere pe litoralul romanesc si la Praga si cochetand cu ideea deschiderii unui hotel, asta dupa ce a investit un milion de euro intr-un complex cu doua sali de evenimente. Septimiu Postelnicu este presedintele si directorul general al Unicredit Leasing Corporation, companie rezultata din fuziunea HVB Leasing cu Unicredit Leasing; coordoneaza, la 30 de ani, un buget care ar putea ajunge in acest an la un miliard de euro.

     

    Unul dintre modelele lui Mihail Ion, CEO la Raiffeisen Asset Management, se numeste Nicholas Gerber, un american care, tot foarte tanar, la 33 de ani, a pornit un fond de investitii cu un capital minim si dintr-un dormitor. Cinci ani mai tarziu, Gerber ajungea sa administreze active de circa 2 miliarde de dolari. Nu conteaza ca Mihail Ion este mai tanar decat Gerber si ca inca n-a ajuns, cu fondul pe care il conduce, la valoarea activelor americanului. Vlad Seitan, director de retail la OMV Romania Mineraloel, coordoneaza dezvoltarea retelei de benzinarii OMV din Romania, Bulgaria si Serbia, fiind primul angajat roman din OMV Romania. Si cum a venit primul, pare sa vrea sa „plece“ ultimul, pentru ca nu si-a mai actualizat CV-ul de cinci ani.

     

    De ce este importanta generatia tinerilor manageri? Ea actioneaza ca un soi de interfata intre societatea romaneasca si multinationale, a caror creatie sunt ei insisi in majoritatea cazurilor. „Primul moment in care in Romania a fost nevoie reala de manageri a fost cand au venit multinationalele, cu 10-11 ani in urma“, spune Iuliana Stan, business developer la Human Synergistics Romania. „Or, in majoritatea cazurilor, ei au ajuns acolo nu pentru ca sunt cei mai buni, la modul absolut, ci pentru ca au avut norocul sa se nimereasca la locul potrivit, la momentul potrivit“, considera George Butunoiu, specialist in resurse umane. „Sunt pur si simplu niste norocosi destepti“, spune scurt Butunoiu. „Tinerii tind sa creada ca datorita lor insisi au ajuns in pozitii de management, insa conjunctura in care s-au dezvoltat ar trebui luata si ea ca atare“, spune Iuliana Stan.

     

    Conjunctura pentru afirmarea tinerilor au creat-o deci companiile nou-intrate in Romania, de FMCG sau publicitate, IT sau comunicatii, banci si servicii de brokeraj, care au facut un soi de selectie aproape naturala, canalizandu-i, atragandu-i pe tineri in zonele lor de activitate. Acesta este unul dintre motivele pentru care ponderea tinerilor aflati in pozitii de varf in companii cu activitati clasice – industrie grea, energie, transporturi – sa fie ceva mai redusa, iar valul schimbarii de generatii sa se manifeste aici mai tarziu decat in restul economiei.

     

    Indiferent insa de domeniul de activitate sau de noroc, tinerii au avut ceva specific de „vandut“: „In tarile «normale», energia si dorinta de afirmare a celor de 30 de ani nu sunt suficiente, de regula, pentru a compensa experienta, maturitatea, echilibrul si, mai ales, credibilitatea celor de peste 45 de ani. In Romania insa, din cauza riscului de «mostenire comunista egal mentalitate invechita», balanta se reechilibreaza, ba chiar se inclina de multe ori in favoarea celor de 30 de ani“, crede George Butunoiu. 

     

    Octavian Pantis, managing director la compania de consultanta in resurse umane TMI Romania, comenteaza diferenta intre generatii si avantajele ei atunci cand e vorba de managerii companiilor. „Jack Welch (fostul CEO al General Electric) zicea anul trecut, la New York: «daca inca nu ai 40 de ani sau patru copii, asuma-ti riscuri». Cei maturi sunt un pic mai calculati, sunt un pic mai priceputi in a vedea perspectivele unei oportunitati inca de pe hartie. Cei maturi au o experienta de viata si de lucru cu oamenii semnificativ mai mare, ceea ce ii ajuta sa obtina cu mai putin efort performantele pe care le obtin cei de 30 de ani.“

     

    Pe de o parte, deci, avem energie, dorinta de afirmare, ambitie. „Tinerii au o mare capacitate de asumare a responsabilitatilor, sunt tonici si deschisi spre dezvoltare personala, avizi de cunoastere si dornici sa creasca… Multe companii si-au dat seama de asta si ii «rasfata» in asa fel incat sa ii pastreze. In plus, tinerii sunt mult mai «ieftini» decat managerii maturi“, constata Madalina Popescu, manager la Pluri Consultants Romania. Pe de alta parte, lipsa experientei poate atarna greu in balanta: „Au in minus expunerea reala la o paleta larga de situatii si poate obisnuinta de a delega, pentru ca vor intotdeauna sa faca totul singuri“, adauga Madalina Popescu.

     

    „Cred ca sunt mai putin ascultati decat cei maturi. Chiar daca esti foarte bun, e dificil sa te impui in fata unor subordonati care sunt mai in varsta decat tine, e o problema psihologica. Li se vor pune mai multe bete in roate din partea celor mai in varsta, numai pentru faptul ca sunt mai tineri decat ei, ceea ce duce la scaderea eficientei“, avertizeaza George Butunoiu.

     

    De multe ori tinerii manageri sunt priviti, o confirma analistii, drept necopti, infumurati sau superficiali, in special de catre cei mai in varsta. Iuliana Stan de la Human Synergistics a identificat doua categorii care se confrunta – tinerii hipercompetitivi si maturii diplomati. „Practic, oricare ar fi varsta pe care un manager o are, stilul lui personal va avea un impact puternic in interactiunea grupului pe care il conduce si chiar in cultura de organizatie. O consecinta adesea vizibila este ca un manager de top cu varsta de peste 40 de ani, cu stil aprobator-conventional, va genera un vid de putere in jurul lui, in timp ce cei tineri vor lupta pentru putere. Stilurile de interactiune agresive genereaza conflicte puternice si asta se intampla adesea in organizatiile cu management tanar“, spune Iuliana Stan.

     

    Perspectiva de riscuri si conflicte surde schitata de specialistii in resurse umane pare insa destul de diferita de realitatea pe care spun ca o traiesc in companiile lor cei 100 de tineri manageri din topul BUSINESS Magazin. Cei patru luati aici ca etalon – Tudor Dragomir Niculescu, Septimiu Postelnicu, Mihail Ion si Vlad Seitan – s-au declarat la unison responsabilizati de echipa din care fac parte si responsabili pentru oamenii pe care ii conduc. Cat priveste tineretea, acestia au mai degraba aerul ca vor sa treaca oarecum in paranteza faptul ca sunt tineri, preferand sa vorbeasca, asa cum face Vlad Seitan, de experienta si de profesionalism drept criterii mai relevante decat tineretea pentru selectia unui om intr-o pozitie de top management. Sau, ca Septimiu Postelnicu, sa reflecteze ca o numire intr-o functie manageriala sileste la maturizare cam prea rapida si ca ii face pe cei din generatia lui sa nu mai stie „daca suntem tineri batrani sau batrani tineri“. Cat despre Mihail Ion, acesta isi rezerva o critica fata de mentalitatea tanarului manager roman de a privilegia cariera in dauna vietii personale („o atitudine  «live to work» si mai putin de una «work to live»“).

     

    Dincolo de toate insa, certitudinea buna este insa, asa cum accentueaza Tudor Dragomir Niculescu, ca a venit o epoca a tinerilor, iar posibilitatile pe care le au acum cei de 18-20 de ani sunt incomparabile cu cele pe care le avea la aceeasi varsta generatia lui, a celor ce se apropie in acest moment de 30 de ani. Iar aceasta recunoastere valoreaza ca o masura exacta a distantei parcurse de mediul de afaceri din Romania de la perioada de tranzitie a anilor ’90: „La 18 ani stiam ca trebuie sa ma angajez sa pot castiga niste bani. Acum, daca ai ceva in cap si chef de munca, in scurt timp se vor bate companiile mari pentru tine“.

  • Reclame de un sfert de miliard

    Piata bulgara de publicitate ar putea ajunge in acest an la 250 de milioane de euro, ceea ce ar insemna o crestere de 35% fata de nivelul de 183 mil. euro atins in 2006.

     

    Astfel, de la inceputul anului au intrat in vigoare normele europene privind publicitatea, in virtutea carora posturile de televiziune vor putea intrerupe programele la fiecare 30-35 de minute pentru pauze publicitare. Pana anul trecut, acest lucru era permis doar la intervale de 45 de minute. Posturile TV au atras in 2006 grosul sumelor din publicitate, desi au scazut pentru prima data sub 50% din totalul cheltuielilor de publicitate. Pe locul urmator s-a situat presa scrisa, care a inregistrat o crestere pe 2006 a veniturilor din publicitate cu 36%. Pe locul al treilea au venit statiile radio, ale caror venituri s-au majorat cu 42%. Cel mai mare procent de crestere, de 90%, a fost realizat de cheltuielile cu publicitatea pe Internet, care insa detin o pondere de doar 1,5-2% din piata.