Blog

  • De ce poate fi 2011 ultimul an de declin pentru piata de publicitate din Romania

    Piata de publicitate incepe sa dea primele semne de revenire.
    Cel mai mare publicitar, Procter & Gamble, a cheltuit anul
    trecut pentru promovare cu 58% mai multi bani decat in 2009, iar
    exemplul nu e singular – doar doi dintre cei mai mari zece
    investitori in publicitate si-au redus bugetele la rate card, adica
    fara discounturi, restul promovandu-se mai puternic anul trecut
    prin comparatie cu cel precedent, dupa cum arata raportul anual
    Media Fact Book, realizat de Initiative Media. Pe de-o parte,
    disponibilitatea companiilor de a aloca bugete mai mari pentru
    comunicare dovedeste ca situatia lor financiara incepe sa arate mai
    bine decat in urma cu doi ani. Pe de alta parte, multi executivi au
    si profitat de perioada mai dificila si de costurile mai mici cu
    publicitatea pentru a-si creste prezenta in piata si a-si face
    produsele proprii mai vizibile in randul consumatorilor.

    In cazul operatorilor telecom, domeniu care anul trecut se plasa
    in fruntea clasamentului industriilor de unde veneau cele mai mari
    investitii in publicitate si care in 2010 a fost devansat de zona
    serviciilor medicale, scaderea veniturilor nu i-a impiedicat sa
    cheltuie mai mult pentru reclame. Orange, spre exemplu, al patrulea
    cel mai mare spender dupa P&G, Kraft Foods si Reckitt
    Benckiser, a alocat bugete de aproape 242 de milioane de euro, cu
    46% peste nivelul din 2009, in timp ce Vodafone, clasat pe locul
    sase dupa Henkel, a investit cu 24% mai mult in reclame, conform
    cifrelor la rate card.

    “Piata media ar trebui sa revina pe crestere de anul viitor”,
    apreciaza Steve Dallas, managing directorul agentiei Initative
    Media, care realizeaza anual raportul Media Fact Book, aflat acum
    la cea de-a 15-a editie. Nu numai ca va fi un an electoral,
    puncteaza executivul, dar este un an pentru care exista estimari de
    crestere economica, iar odata cu redresarea afacerilor este foarte
    posibil sa revina si bugetele de promovare. Ar insemna ca 2011
    devine, asadar, ultimul an de scadere pe o piata pentru care
    ultimii doi ani au fost o lovitura foarte dura, veste care ar putea
    fi tocmai gura de aer proaspat necesara pentru grupurile de
    comunicare si furnizorii de media. “Sunt intr-adevar semnale ca e
    ultimul an pe minus, dar cu toate acestea Romania este o tara
    emergenta, atipica, unde orice este posibil”, puncteaza Radu Miu,
    directorul general al Mercury 360.

    Intreaga industrie a tras anul trecut linie cu 316 milioane de
    euro, sub nivelul din 2006 si in scadere cu aproape 45% fata de
    2008, cand erau raportate cheltuieli pentru reclama de 540 de
    milioane de euro. De altfel, in urma cu trei ani, industria de
    publicitate a atins un nivel record, care va fi recuperat in ani
    buni de acum incolo. “Scaderea a inceput sa se tempereze inca din
    2010, iar pentru anul acesta ne asteptam la o diminuare mult mai
    mica, de aproximativ 3%”, mai spune Dallas, ceea ce inseamna ca
    industria ar urma sa se cifreze anul acesta la 306 milioane de
    euro. Pare sa fie totusi cel mai optimist dintre publicitarii care
    sunt in continuare pregatiti pentru scenarii mai prudente. Stefan
    Iordache, de pilda, directorul operational al Leo Burnett, se
    asteapta la o corectie intre 3 si 5 procente a pietei. Radu Miu
    vede o scadere chiar mai mare, intre 5% si 10%. “Noi estimam la
    inceputul anului o scadere de 7% si cred ca in jurul acestui
    procent se va cifra diminuarea”, apreciaza si Teddy Dumitrescu,
    presedintele Publicis.

  • Cat au scazut chiriile in marile centre universitare din Romania

    “Anul acesta nu au de unde sa creasca chiriile, pentru ca nici
    preturile proprietatilor nu sunt in crestere. Abia in 2012, cand
    economia va intra pe un trend crescator si oamenii vor simti
    efectiv acest plus, este de asteptat ca tarifele de inchiriere sa
    urce cu 5-10%”, a declarat pentru gandul Adrian Crivii, directorul
    general al companiei de evaluare Darian DRS. Practic, majorarea
    chiriilor va avea loc in momentul in care se va relansa cererea in
    sectorul imobiliar, pe fondul cresterii sigurantei locurilor de
    munca, dar si a cresterilor salariale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 2011 in comert: un an mai bun, cel putin ca investitii

    Apetitul cel mai crescut pentru investitii in comertul cu bunuri
    de larg consum se concentreaza, in continuare, pe Capitala. Pentru
    multe industrii, cei peste doua milioane de locuitori ai
    Bucurestiului genereaza peste doua treimi din profituri.
    Portofelele mai groase sunt cel mai bun argument pentru un buget de
    investitii. In jur de 100.000 mp, cam cat 20 de terenuri de fotbal,
    sunt suprafetele comerciale care si-ar mai gasi, in Bucuresti,
    clienti, conform unui studiu realizat de firma de consultanta in
    management Contrast Management Consulting (CMC). Firma, infiintata
    in Austria in 1995, a intrat pe piata locala in urma cu sase ani,
    iar in 2009 a realizat o cifra de afaceri de circa 4 milioane de
    euro si un profit de 0,5 milioane de euro.

    Alte tinte atractive pentru investitiile in retailul alimentar
    sunt, conform unui studiu realizat de CMC, judetele Dolj (35.000
    mp), Prahova (32.000 mp), Dambovita (30.000 mp) si Valcea (30.000
    mp).
    Ploaia de investitii din comert din anii anteriori crizei nu aveau
    darul sa surprinda prea mult, Romania avand multe zone neatinse de
    formatele moderne de comert. Judete intregi, cum ar fi Neamt sau
    Botosani, nu au nici macar in prezent un hipermarket. Cu toate
    acestea, operatorii din domeniu nu apasa nici acum pedala franei la
    capitolul extinderii, cand nu numai ca nu se mai intregistreaza, ca
    altadata, cresteri ale consumului, dar nici macar nu s-a oprit
    declinul. In prima parte a anului, cele mai multe piete au suferit
    contractii, chiar daca la niveluri mai mici decat anul trecut. In
    aceste conditii, fara o vedere de ansamblu a pietei si previziunile
    de crestere a consumului, planurile comerciantilor ar putea parea
    hazardate. Peste o jumatate de miliard de euro sunt bugetele de
    investitii pe care, conform calculelor BUSINESS Magazin, retelele
    de comert le dedica in acest an deschiderii de noi magazine. Si
    asta in ciuda faptului ca precautia cumparatorilor si-a pus clar
    amprenta asupra vanzarilor din magazine. Anul trecut valoarea
    vanzarilor de bunuri de larg consum s-a plasat la 16 miliarde de
    euro, fata de 17 miliarde in 2009, conform unui studiu realizat de
    CMC. Comparat cu nivelul maxim, atins in 2008 (21 de miliarde de
    euro), scaderea este si mai abrupta, de aproape un sfert
    (23,8%).

    Cu toate acestea, in ultimii ani, pe fondul reducerii
    cheltuielilor, cel mai aprig au suferit micii comercianti
    independenti, multi dintre ei fiind nevoiti sa-si inchida
    pravaliile. Retelele de sub umbrela retailerilor internationali in
    schimb, avand sprijinul companiilor mama, si-au continuat
    extinderea. Asa se face ca anul trecut felia adjudecata de comertul
    modern a ajuns egala cu cea a vanzarilor din magazinele
    traditionale, in conditiile in care in 2005 retelele moderne aveau
    o cota de piata putin peste 20%.

    “In ultimul deceniu piata locala de retail a crescut cu 123%,
    fiind de departe cea mai activa din regiune”, declara Adrian
    Comaneci, senior project manager in cadrul CMC. In perioada
    2000-2010 Romania a avut cea mai mare rata de crestere a pietei de
    retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrala si de Est, alte piete
    din regiune avand ritmuri mai scazute: 54% in Polonia si Cehia, 26%
    in Ungaria. In opinia lui Comaneci, si in urmatorii zece ani piata
    de profil din Romania va continua sa mentina un ritm de crestere
    sustinut, ramanand in continuare cea mai dinamica din regiune.
    “Potential de crestere inca exista”, adauga Comaneci. Conform
    previziunilor din studiu, pana in 2020, piata romaneasca de retail
    va creste cu 62%, mai mult decat in alte piete, fie ca sunt Polonia
    (57%), Republica Ceha (48%), Ungaria (46%), Germania (17%) sau
    Austria (15%).

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Epidemia de E.coli, cea mai grava de acest tip din lume

    “Pana in prezent, acest val de cazuri de Eceh si de sindrom
    hemolitic si uremic (SHU) din Germania este cel mai important
    inregistrat in lume”, a afirmat o purtatoare de cuvant a
    Institutului federal pentru evaluarea riscurilor (BfR), Nele
    Boehme. Bacteria Eceh a provocat moartea a 34 de persoane in
    Germania si a uneia in Suedia. Organizatia Mondiala a Sanatatii
    (OMS) mentioneaza 3.255 de imbolnaviri confirmate sau suspecte, in
    16 tari (Germania, Danemarca, Suedia, Austria, Canada, Franta,
    Cehia, Grecia, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Spania,
    Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite). Potrivit OMS, cu cinci
    exceptii, toate cazurile au legatura cu Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank va primi de marti dosare de credit pentru “Prima Casa 4”

    Dobanda practicata de banca, variabila, este formata din ROBOR
    la trei luni plus o marja de 1,9 puncte pentru creditele in lei,
    respectiv EURIBOR la trei luni plus 4 puncte pentru imprumuturile
    in euro. CEC Bank nu percepe comisioane, perioada de gratie va fi
    de pana la 180 de zile, durata maxima de finantare de 30 de ani,
    iar institutia de credit va accepta codebitori in vederea
    completarii veniturilor solicitantului, potrivit unui comunicat al
    bancii de stat. “Produsul dezvoltat pentru programul «Prima Casa»
    va fi distribuit prin toata reteaua CEC Bank, de 1.177 unitati
    teritoriale, cu acoperire la nivel national, toate avand atributii
    privind colectarea documentatiei specifice de creditare si punerea
    la dispozitia clientilor a finantarilor aprobate”, se precizeaza in
    comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania a imprumutat 11,5 mld. euro in cinci luni pentru functionarea statului

    La aceasta se adauga aproape 29 mld. lei (circa 7 mld. euro) sub
    forma de imprumuturi in lei de la bancile locale, rezultand un
    total de 11,5 mld. euro luate pe datorie in mai putin de sase luni
    pentru functionarea statului. O buna parte din bani, inclusiv
    emisiunea de titluri in euro de 1,5 mld. euro pe cinci ani, cu
    cuponul de 5,25% pe an, este destinata refinantarii datoriilor mai
    vechi. In a doua jumatate a lunii iulie Finantele au de acoperit un
    varf de plata de aproape 2,5 mld. euro. Necesarul va fi completat
    din imprumuturi pe piata locala, in timp ce pentru a doua jumatate
    a anului a fost anuntata o noua emisiune pe piata externa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Roubini: Economia mondiala ar putea fi amenintata de “o furtuna perfecta”

    In opinia sa, exista una din trei sanse ca acesti factori sa se
    combine si sa afecteze cresterea economica, din 2013, a afirmat
    Roubini intr-un interviu acordat la Singapore, transmite Bloomberg.
    Alte posibile urmari pot fi o crestere economica “anemica dar in
    regula”, sau un scenariu optimist, in care expansiunea sa se
    imbunatateasca. “Exista deja elemente de fragilitate. Toata lumea
    avertizeaza ca datoriile publice si private sunt prea mari.
    Problemele s-ar putea acutiza cel tarziu in 2013”, a spus Roubini,
    profesor la Universitatea din New York. Economia mondiala este pusa
    in pericol de somajul mare din SUA, cresterea preturilor petrolului
    si alimentelor, majorarea dobanzilor in Asia si problemele
    comerciale aparute dupa cutremurul din Japonia. De la inceputul
    lunii mai, valoarea actiunilor la nivel mondial a scazut cu peste
    3.300 miliarde de dolari, iar Roubini crede ca pietele financiare
    ar putea, de la jumatatea anului viitor, sa se ingrijoreze in
    privinta unei convergente a riscurilor, in 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung si Apple pun capat dominatiei Nokia pe piata smartphone

    In trimestrul viitor, Nokia va fi devansata si de Apple,
    compania finlandeza urmand sa ocupe astfel doar pozitia a treia in
    clasamentul mondial, anticipeaza Nomura. “Nokia pare ca va ceda
    coroana smartphone catre Samsung si Apple. Mai mult, ne asteptam ca
    HTC sa ajunga aproape la acelasi nivel cu Nokia in 2012, ceea ce
    scoate in evidenta schimbarile de putere pe piata Asiei”, considera
    analistii de la Nomura. Companiile de cercetare a pietei Gartner si
    Canalys se asteapta ca Nokia, creatoarea pietei smartphone prin
    lansarea, in 1996, a modelului The Communicator, sa piada pozitia
    dominanta in acest an. “Daca noile telefoane Nokia nu vor fi bine
    primite in trimestrul al treilea, in timp ce cererea pentru modelul
    Galaxy S2 este in crestere, Samsung ar putea devansa compania
    finlandeza si sa devina lider pe segmentul smartphone in acest
    interval”, a declarat Carolina Milanesi, analist la Gartner.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele din Europa de Est amana adoptarea euro

    Presedintele Traian Basescu a declarat pentru FT ca desi Romania
    poate indeplini criteriile fiscale pentru intrarea in zona euro va
    analiza cu atentie daca este potrivit sa faca acest lucru. “Este
    relativ usor sa indeplinim obiectivele referitoare la deficitul
    bugetar si inflatie. Dar, la momentul respectiv, trebuie sa vedem
    cat de competitiva este economia”, a spus Basescu. In afara
    Romaniei, majoritatea statelor din centrul si estul Europei amana
    in liniste posibilele termene de aderare. Polonia, care a abandonat
    termenul anterior, 2012, a impins asteptarile de la jumatatea
    deceniului spre sfarsitul acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro