Blog

  • Salariile romanilor in iulie: in industrie, cresteri de 11%, la bugetari, taieri de 20%

    Cauza pentru scaderea salariului “statistic” este taierea cu 25%
    a lefurilor bugetarilor incepand cu 1 iulie.

    De departe, metalurgia conduce topul cresterilor salariale din
    iulie, cu un plus de 11,4% fata de luna precedenta. Vasile Parpala,
    directorul executiv al Federatiei Patronale Metalurgia, membru al
    Confederatiei Patronale din Industrie, Agricultura, Constructii si
    Servicii din Romania, spune ca salariile mai mari ale angajatilor
    sunt consecinta unei productii industriale mai mari. In iunie,
    datele statistice arata ca intreaga industrie a mers mai bine.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce asteapta publicitarii toamna. Cum cresc veniturile cand lumea se uita mai mult la televizor

    De cand a venit criza, pe piata de media buying mizele cele mai
    mari s-au jucat in tabara televiziunilor, care au continuat sa
    primeasca cea mai mare parte din bugetele de media ale clientilor.
    65% din aceste bugete sunt directionate catre televiziuni, 12,4%
    catre promovarea outdoor, aproape 11% catre publicatiile din presa
    scrisa si restul de aproape 12% merg la radiouri si pentru
    campaniile derulate pe internet si in cinematografe.


    Concret, anul trecut s-au cheltuit 222 de milioane de euro
    pentru publicitatea de la televizor, dintr-o piata totala de 339 de
    milioane de euro, iar pentru acest an estimarile se cifreaza la 209
    milioane de euro, dintr-o piata a publicitatii care, cel mai
    probabil, va scadea pana la 308 milioane de euro.

    La inceputul anului, atunci cand Initiative Media a lansat Media
    Fact Book, unul dintre cele mai importante barometre anuale ale
    pietei de publicitate din Romania si care contabilizeaza cifrele
    mentionate mai sus, vocile din industrie emiteau previziuni
    optimiste. Dupa un an secetos in campanii noi si ample, era vremea
    reluarii comunicarii si multi clienti pareau ca au inteles ca fara
    comunicare e destul de greu sa fii competitiv.

    “Daca iarna si primavara au fost bune, toamna lui 2010 ar trebui
    sa fie si mai si” – cam asa suna mesajul pe care il transmiteau in
    primavara publicitarii. Tot atunci se vorbea despre revenirea mult
    ravnitelor sold-out-uri (achizitia integrala a spatiului de
    publicitate de care dispune o televiziune), fapt care reprezinta,
    de obicei, premisa perfecta pentru furnizorii de media de a creste
    preturile.

    In doar cateva luni, lucrurile s-au schimbat suficient de mult
    incat sa dea peste cap planurile publicitarilor, ale clientilor lor
    si sa puna la indoiala si calculele directorilor de vanzari din
    media. Supraimpozitarea pe toate fronturile, scaderea salariilor
    unei bune parti din populatia activa si, in general, starea de
    incertitudine creata de prelungirea crizei nu reprezinta nici pe
    departe un impuls pentru investitii, nici macar pentru cele de
    promovare.

    Tocmai de aceea, spre deosebire de alti ani, felul cum va arata
    aceasta toamna din punctul de vedere al celor ce vor sa cumpere si
    sa vanda publicitate ramane sub un mare semn al intrebarii. Nimeni
    nu se grabeste sa se declare o victima clara, dar nici strigate de
    bucurie nu se aud.

    Nici macar oamenii care lucreaza in domeniu nu si-au format o
    parere unitara despre ce urmeaza sa se intample din toamna. Steve
    Dallas, managing director la Initiative, spune ca in momentul de
    fata statiile TV par sa-si fi vandut tot spatiul disponibil pentru
    toamna, ceea ce inseamna ca preturile ar trebui sa ramana la
    acelasi nivel sau chiar sa creasca putin, ceea ce, mai ales in
    conditiile actuale, ar fi o veste extraordinara pentru toata lumea.
    Isi mentine insa si o rezerva: “Desigur, aceasta situatie se poate
    schimba pe parcursul verii daca advertiserii vor incepe sa taie din
    bugete. Astfel de masuri s-ar reflecta instant si asupra
    preturilor”.

    Totusi, tonul optimist care domina discursul lui Dallas are in
    spate mai mult decat simple estimari. Astfel, numarul clientilor
    care investesc in TV a crescut cu circa 10% fata de 2009. “Daca ne
    raportam la numarul de spoturi vandute, cresterea este mai
    semnificativa, vorbind de o marja de 33% si o crestere similara a
    numarului de GRP (gross rating point) vandute.

    Aceasta situatie este, desigur, o reflexie a micsorarii
    preturilor practicate, comparativ cu prima jumatate a lui 2009″,
    mai spune managing directorul de la Initiative. La acest capitol,
    vorbim de reduceri semnificative, care, in multe cazuri au depasit
    50% din valoarea preturilor de acum doi ani. De altfel, deja
    furnizorii de media au devenit mai maleabili decat oricand si au
    reusit sa gaseasca solutii adaptate acestui context, fie ca a fost
    vorba de reduceri, de pachete promotionale sau diferite oferte
    pentru clientii mai vechi.

  • 2010 da peste cap planurile Blue Air: incepe batalia pentru profit

    “Daca am ajuns sa anulam anumite destinatii, inseamna ca piata
    merge rau.” Explicatia sefului Blue Air, Sherif Ussama, vine sa
    ilustreze faptul ca recesiunea a ajuns si la companiile low-cost.
    Asta in contextul in care anul trecut, pentru prima oara in
    istorie, liderul dintotdeauna TAROM a fost detronat de Blue Air din
    fruntea topului companiilor aeriene dupa numarul de pasageri
    transportati. Totul se explica atunci prin faptul ca, in plina
    criza economica, pasagerii prefera zborurile mai ieftine. Dupa
    euforia de anul trecut, urmata si la inceputul acestui an de
    deschiderea bazei de la Larnaca (prima baza a unei companii
    romanesti in afara tarii), sfarsitul verii a adus vesti proaste si
    primele declaratii de prudenta ale oficialilor companiei.


    “Situatia pe piata este dificila, iar la fiecare trei luni se
    schimba previziunile despre profit si pierderi”, justifica Ussama
    motivul restructurarilor. Mai exact, Blue Air a renuntat la patru
    avioane, urmand sa ramana cu sase aparate, plus alte doua care vor
    fi livrate de Boeing pana la finele anului. Fireste, reducerea cu
    un sfert a flotei se traduce prin anulari de zboruri si reduceri de
    personal. Compania va renunta la bazele operationale de la Larnaca
    (Cipru) si Sibiu, deci aeronavele vor tranzita cele doua
    aeroporturi fara sa mai poata initia si zboruri de acolo catre alte
    destinatii.


    “Ciprul a fost o destinatie cu potential in perioada verii, deci
    asteptarile noastre au fost indeplinite in perioada iunie-august”,
    observa Ussama. In plus, compania va urmari mentinerea celor mai
    profitabile zboruri si inchiderea celor care au randament scazut.
    Cat despre angajati, cei mai expusi sunt membrii echipajelor de
    bord, piloti si stewardese, cateva zeci fiind nevoiti sa-si faca
    bagajele pana la finele anului.


    “De dragul imaginii, nu pot lua decizii care sa afecteze
    activitatea companiei. Ne asteptam ca strategia de restructurare sa
    duca la o crestere a profitului.” “Profit”, un cuvant repetat
    obsesiv de seful Blue Air, care asteapta sa vada semnul plus cand
    va trage linie la finele anului. Bilantul la sase luni se lasa insa
    asteptat. Singurele date remise BUSINESS Magazin se refera la
    cresterea de 41% a numarului de pasageri transportati si avansul de
    10% al veniturilor. Sau, cu alte cuvinte, mai multe bilete vandute,
    dar la un pret mult mai mic. Cresteri similare au raportat si
    principalii concurenti ai Blue Air pentru semestrul intai, Wizz Air
    si TAROM anuntand cresterea numarului de pasageri si salturi usoare
    ale veniturilor. Pe de alta parte insa, cele doua companii nu
    vorbesc de restructurare, ba chiar anunta zboruri noi, iar Wizz Air
    va lansa in aceasta saptamana si un card de credit cobranded, cu
    BCR, ca urmare a unui parteneriat prin care s-a lansat un astfel de
    card deja in Ungaria.

  • Termopanul se pregateste de exit. Tripanul promite facturi la incalzire cu pana la 15% mai mici

    “Folosirea unui geam de tip tripan in locul unuia similar de tip
    termopan poate conduce la o scadere de 10-15% a valorii facturii
    aferente incalzirii unei locuinte. In plus, protectia fonica este
    cu pana la 50% superioara unui termopan clasic”, a declarat pentru
    Gandul Marin Crutescu, membru al Consiliului Director al
    Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta(PPTT).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    De la chelner cu 1 milion de lei pe saptamana la patron peste o
    afacere de 2 milioane de euro pe an: “Fabrica de idei
    Gandul” continua cu povestea lui Alexandru Pintilie, un tanar de 25
    de ani care are o afacere prospera din vanzarea pe internet de
    polite RCA, fara credite de la banci. Cum sa economisiti bani luand
    exemplu de la miliardarii stransi la punga: Carlos Slim, mogulul
    mexican al comunicatiilor si cel mai bogat om din lume.

    Peste 300 de clienti nemultumiti ai BCR au trimis o scrisoare deschisa presedintelui Traian
    Basescu, prin care ii solicita sa ceara ANPC sa aplice legea fara
    discriminare si ca presedintele sa respinga orice act normativ care
    ar diminua drepturile clientilor in raport cu bancile, anunta
    Evenimentul Zilei. “Impinge tava”, deviza turistului de pe
    litoral: ca sa economiseasca bani, oamenii au stat la hotel in
    sejururi scurte si au preferat sa manance la terase ieftine si de
    la supermarket.

    Actionarii vor primi dividende consistente, iar noii
    supraveghetori vor lua salarii grase, afirma Adevarul;
    “Haideti sa luam desertul!” a fost expresia cu care Ionut Popescu, presedintele
    Fondului Proprietatea, i-a invitat pe actionari, in sedinta de
    ieri, sa-si imparta profitul. “Eu exclud un acord cu FMI care sa
    presupuna un nou imprumut, ca cel de acum. Guvernul nu cred ca va
    mai lua bani de la FMI, ci de pe pietele internationale”, declara
    Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fond.

    Suntem pe cale sa revenim, dupa patru ani, in postura de
    creditori neti ai sistemului bancar,
    consemneaza Romania Libera, intrucat depozitele populatiei
    au egalat creditele, recuperand intr-un an si jumatate un decalaj
    de aproape 3 miliarde de euro fata de credite. Cum arata Europa de
    Est dupa 20 de ani de investitii straine: in 20 de ani, zona a
    atras investitii straine directe nete in valoare totala de 700 de
    miliarde de dolari.

    Dupa ce Fondul Proprietatea a trecut oficial din administrarea
    locala pe mainile Franklin Templeton, obiectivul numarul unu este ca pe parcursul
    lunii octom­brie sa inceapa distributia divi­dendelor in valoare de
    1,1 mld. lei ramase restante, pe locul secund fiind listarea la
    Bursa de Valori Bucuresti, informeaza Ziarul Financiar.
    Numarul apartamentelor goale in ansamblurile rezidentiale a crescut
    cu 50% dupa primul trimestru, conform estimarilor Coldwell Banker.

  • Bancile preseaza din nou Finantele sa ofere un randament mai mare pentru titlurile de stat

    Chestiunea dobanzii la titlurile de stat a devenit in ultima
    luna o preocupare tot mai intensa pentru bancile participante la
    licitatii, ai caror analisti motiveaza, in declaratiile date pentru
    agentiile straine de presa, ca Finantele ar trebui sa ofere dobanzi
    peste plafonul autoimpus de 7%, atat din cauza asteptarilor mai
    mari privind inflatia si a pesimismului in crestere privind
    perspectiva economiei, cat si, mai nou, din cauza incertitudinilor
    legate de remaniere si de viitorul politic al programului de
    reforme negociat cu FMI.

    “E interesant de vazut ca ei (statul, n.red.) au esuat in a
    vinde tocmai titlurile care de obicei atrag cel mai mare interes
    din partea cumparatorilor, gratie scadentei lor scurte”, a comentat
    pentru Reuters
    Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank Romania. “Pare ca
    remanierea si alti factori au crescut presiunea pe dobanzi, asa
    incat ne asteptam ca previziunile noastre privind o renuntare la
    plafonul de 7% sa se indeplineasca mai curand decat ne
    asteptam”.

    “Guvernul se tine inca de limita de 7%, dar presiunea pietei se
    intensifica inclusiv pentru titlurile cu scadente mici. Recenta
    agitatie de pe scena politica n-a fost deloc de ajutor. Acum, cel
    mai important lucru e ca programul cu FMI sa fie mentinut in
    grafic”, a declarat agentiei
    Bloomberg
    Gyula Toth, strateg pentru pietele emergente la
    UniCredit din Viena.

    Alti participanti la piata sustin insa ca e doar o problema de
    cine rezista mai mult si ca rezultatul de luni e doar un caz
    izolat, din cauza excesului de lichiditate din piata. “Daca
    Ministerul Finantelor se tine de acest plafon de 7% si daca banca
    centrala nu inunda piata cu lichiditate, atunci bancile vor accepta
    pana la urma dobanda pentru titlurile la sase luni”, declara un
    trader, citat de Reuters.

    De la inceputul anului, statul a vandut titluri in valoare de
    circa 28 de miliarde de lei, fata de un obiectiv de 34,25 miliarde.
    Luni, investitorii au prezentat oferte in valoare de 1,47 miliarde
    de lei, dar tot ce a depasit randamentul de 7% a fost respins.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    In principal din cauza majorarii TVA, BNR a modificat prognoza
    de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce estimarea
    privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la 7,8% pentru
    anul in curs.; aceasta schimbare a fost invocata de banci in toate
    comentariile din ultima vreme despre necesitatea ca statul sa vina
    cu randamente mai bune pentru certificatele de trezorerie sau
    obligatiunile pe care le ofera. Tinta de inflatie pentru acest an
    este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

  • Basescu lui Franks despre costuri sociale: Deficitul e dramatic, trebuie sa reducem toate bugetele

    “Trebuie sa vedem cat de mult vom continua sa cheltuim pentru
    costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro, ceea
    ce este dramatic. Trebuie sa reducem toate bugetele”, a afirmat
    Traian Basescu, potrivit unei inregistrari difuzate de Realitatea
    Tv.

    Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Cotroceni, la
    intalnirea cu seful Misiunii Fondului Monetar International in
    Romania, Jeffrey Franks, ca in luna octombrie va trebui analizata
    posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Agricover face o divizie pentru distributia de motorina

    Prin intermediul celor 10 divizii si companii, Grupul Agricover
    asigura toata gama produselor si serviciilor pentru agricultura –
    de la distributia de seminte, ingrasaminte si produse
    fito-sanitare, la finantarea exploatatiilor agricole, servicii de
    transport si depozitare, valorificarea recoltelor, consultanta
    tehnica si de business etc.

    “Printr-o alta companie din grup, Agricover Credit IFN putem
    asigura finantarea necesarului de combustibil, iar fermierii, pot
    plati motorina respectiva (pot <<stinge creditele>>)
    atat in bani, cat si in produse, dupa recoltare”, declara Arsene.
    El adaguga ca dintr-un totalul clientilor Agricover – cca 3.000
    exploatatii agricole, compania isi propunem sa lucreze cu cel putin
    60% dintre acestia prin noua divizie de distributie de
    motorina.

  • 16% mai mult pentru Fabryo

    Fata de aceeasi perioada a anului trecut, cota valorica de piata
    este mai mare cu 16%, conform companiei de cercetare de piata
    MEMRB. Compania a inregistrat cresteri in volum si valoare pe
    principalele categorii de produse, cea mai dinamica categorie fiind
    cea a lacurilor – crestere de 58% in volum si 62% in valoare.

    “Ultimele date MEMRB indica o crestere fata de aprilie-mai,
    astfel incat ne mentinem tinta pentru acest an, in ceea ce priveste
    pozitia de lider, atat in retail, cat si in industrie”, declara
    Aliz Kosza, director general executiv Fabryo Corporation. Conform
    cifrei totale de afaceri, Fabryo estimeaza ca detine o cota
    valorica de 30% din piata totala de produse decorative, inclusiv
    colormixuri si tencuieli – categorii care nu sunt incluse in
    monitorizarea MEMRB.

    Compania detine cea mai mare platforma de productie de vopsele
    din Europa de Sud-Est, in urma unei investitii de peste 20 milioane
    de euro. Compania este detinuta de fondul de investitii suedez
    Oresa Ventures. Piata de lacuri si vopsele decorative a scazut anul
    trecut cu circa 25%, pana la circa 160 de milioane de euro, in
    functie de diferitele estimari. Cele mai importante companii de
    profil sunt Fabryo, Kober, Deutek, Policolor, Sarcom si Atlas
    Corporation.