BusinessMagazin

Blog

  • Perioada indemnizatiei de copii, redusa la un an. Suma ramane aceeasi

    Limita minima a indemnizatiei va ramane astfel, in ambele
    cazuri, la 600 lei, iar limita maxima la 3.400 lei.Viitoarele mame
    vor putea sta si in al doilea an in concediu de crestere a
    copilului, dar fara plata, si vor beneficia de o prima lunara de
    500 lei daca se intorc la munca oricand in perioada celui de-al
    doilea an in care pot opta pentru acest concediu neplatit.Mamele
    aflate deja in concediu vor beneficia de actuala indemnizatie,
    aflata in plata, pentru perioada de doi ani.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Decathlon vrea sa deschida inca 15 magazine pana in 2015

    “Ritmul de extindere poate sa incetineasca odata ce reteaua
    ajunge deja la un numar mai mare de magazine, dar vom profita de
    orice oportunitate se iveste”, a spus Trusca.

    Cel de-al cincelea magazin a fost inaugurat ieri in incinta
    centrului comercial Grand Arena Mall din carierul Berceni pe o
    suprafata de 5.500 de metri patrati. Valoarea investitiei nu a fost
    facuta publica de catre oficialii Decathlon Romania, insa stocul de
    marfa care in mod normal valoreaza in jur de un milion de euro a
    costat in cazul acestui magazin cu cateva sute de mii de euro mai
    mult, suma careia i se adauga o serie de cheltuieli de amenajare.
    “Investitia nu a fost foarte mare, mai ales ca spatiul este in
    chirie”, a mai spus oficialul companiei.

    Pentru urmatoarele magazine, Decathlon nu exclude nici
    posibilitatea de a deschide in constructii proprii si vizeaza in
    prima faza magazinele cu un numar mare de locuitori.

    Anul trecut, Decathlon Romania a inregistrat vanzari de 9,1 de
    milioane de euro din singurul magazin deschis la acel moment, in
    Militari. Pentru anul acesta, Florian Trusca a refuzat sa faca
    estimari, insa “pentru primul an de activitate al magazinului din
    Berceni, care este cel mai mare in acest moment, ne propunem sa
    atingem cel putin nivelul de vanzari realizate de magazinul din
    Iuliu Maniu”, a spus el.

    Retailerul a intrat pe piaţa româneasca in anul 2000 pe partea
    de productie. Astfel, Decathlon produce in România, prin
    intermediul parteneriatelor cu firme private, echipament sportiv
    pentru atletism, ciclism, ski, pantofi de sport si pentru munte,
    echipament pentru scufundari, biciclete sau patine cu rotile.

  • BERD finanteaza cu 100 mil. euro Banca Romaneasca

    Imprumutul pe termen mediu, care va fi acordat in doua transe
    egale, face parte dintr-un pachet de finantari pe termen mediu
    pentru filialele grupului National Bank of Greece din Bulgaria,
    Romania si Serbia. United Bulgarian Bank va primi 150 de milioane
    de euro, iar Vojvodjanska Bank va primi 100 de milioane de euro.
    “Finantarile sunt destinate creditarii companiilor private din
    aceste tari, ceea ce este esential in aceste conditii economice
    dificile”, a spus Nick Tesseyman, director executiv al BERD pentru
    institutii financiare.

    Creditele fac parte din planul international de actiune al BERD
    pentru institutiile financiare, initiat in februarie 2009, in
    virtutea caruia BERD, Banca Mondiala si Banca Europeana de
    Investitii vor furniza 24,5 miliarde de euro, in doi ani, pentru a
    sustine economiile din Europa de Est.

    In virtutea acestui plan, BERD a mai acordat pana acum, in
    octombrie, credite de 630 de milioane de euro pentru filialele din
    Romania, Albania, Bulgaria si Serbia ale grupurilor elene Alpha
    Bank, Piraeus si Eurobank. Pentru Alpha Bank Romania, finantarea
    este de 150 de milioane de euro, pentru Piraeus Bank Romania – 90
    milioane euro, iar pentru Bancpost – 95 de milioane.

    Banca Romaneasca este detinuta de grupul financiar National Bank of
    Greece, care este prezent in Romania si prin firmele NBG
    Securities, Garanta Asigurari, NBG Leasing si NBG Factoring. Luna
    trecuta, NBG a efectuat o majorare de capital de 1,8 miliarde de
    euro, prin emiterea de actiuni noi si titluri convertibile. In urma
    majorarii de capital, Banca Romaneasca a devenit una dintre cele
    mai bine capitalizate banci din Romania, cu un indice al
    solvabilitatii de 24%.

  • Mircea Geoana dezvaluie, la un an de la pierderea alegerilor, de ce a fost acasa la Vintu

    “Sunt greseli pe care le-am facut si pe care n-o sa le mai
    repet”, promite Mircea Geoana. Cea mai asteptata marturisire, cea
    legata de vizita la S.O. Vintu, cu o seara inainte de dezbaterea
    finala, are o explicatie naucitoare: Geoana sustine ca s-a dus la
    Vintu sa-i spuna care vor fi intrebarile pe care Robert Turcescu
    avea sa le puna a doua zi, deoarece avea informatii ca Traian
    Basescu facuse rost de “subiecte”.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti    “, spune Kopits.

  • EXCLUSIV: Ce planuri are noul sef al Google Romania

    “Demersurile de deschidere a unui birou la Bucuresti au inceput inca de acum cateva luni”, povesteste Dan Bulucea intr-un interviu cu BUSINESS Magazin. A fost contactat de cineva din departamentul de resurse umane al Google din Irlanda, unde se gaseste centrul operational al companiei, iar de atunci a pornit si procesul de recrutare pentru un manager al biroului local. “Nu stiu daca au fost sau nu si alti candidati. Procedurile au fost destul de discrete”, mai spune cel care a fost numit din noiembrie seful Google Romania, cu ocazia primei discutii despre planurile pentru 2011.

    Povestea nu incepe insa aici. Primul serviciu tradus in limba romana a fost chiar motorul de cautare, in 2003, urmat un an mai tarziu de cel de publicitate online AdWords, care a devenit disponibil si aici. Apoi au inceput cautarile pentru un consultant menit sa furnizeze Google informatii despre situatia internetului de la noi, ceea ce Radu Tudorache, fost manager al Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, a si facut timp de mai putin de un an. Rand pe rand au fost apoi localizate din ce in ce mai multe servicii, peste zece in momentul actual. Dupa plecare, consultantul n-a mai avut insa inlocuitor si, cu toate ca studentii de la Politehnica Bucuresti poate inca isi mai amintesc pancarta din curtea universitatii pe care era scris un anunt de angajare, planurile Google legate de prezenta oficiala au parut sa fie lasate deoparte. Pana anul acesta.

    Primele semne ca americanii au pus Romania pe harta lor au fost date chiar de un anunt oficial din primavara, cand cu ocazia unei vizite la Bucuresti, Steffan Ehrhartt, product specialist pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa al Google, a declarat ca piata romaneasca este pregatita pentru o reprezentanta a companiei. Ehrhartt a desfacut atunci ambalajul unei surprize care se pregatea mai repede decat s-ar fi asteptat multi. Cateva zile mai tarziu a venit si confirmarea din partea Ameliei Cretu, agency relationship manager pentru aceeasi regiune, ca spre finele anului va fi inaugurat biroul. Pe lista sunt pentru urmatoarea perioada birouri si in fostele tari iugoslave.

    “Am gasit deja biroul si urmeaza sa incepem sa formam si o echipa”, spune acum Dan Bulucea despre primele miscari pe care le face din noua functie. In prima faza, nu vor fi mai mult de zece oameni, cu precadere specializati in marketing, vanzari si suport, cifra estimata sa creasca pe masura ce operatiunile vor fi extinse. Nu toti angajatii ce se vor ocupa de Romania vor locui aici sau vor raporta biroului local, ci vor fi in continuare angajati Google, distribuiti in toate colturile lumii, care vor deservi intr-un fel sau altul activitatea de aici.

    Managerul a petrecut ultima luna mai mult in avion, intre diverse tari unde Google are birouri, discutand in tot acest timp cu reprezentanti ai companiei despre internetul romanesc si despre planurile pentru aceasta zona. Pana acum, de adaptarea serviciilor folosite de consumatorii de aici s-au ocupat specialisti din Elvetia, unul dintre centrele de cercetare si dezvoltare importante din regiune, iar componenta de suport se facea din Polonia. Partea operationala este administrata din Irlanda, de o echipa de zece oameni, dintre care patru romani.

    Ce se pregateste concret este destul de greu de spus inainte sa fie parcurse toate procedurile si sa existe aprobarile de rigoare din partea grupului, insa indicii exista. “Principalele directii ar fi vizibilitatea companiilor locale in lume prin intermediul internetului, gama de servicii localizate si cresterea numarului de firme care folosesc mediul online pentru a se pune in valoare si a-si creste afacerile”, spune Dan Bulucea. “Inainte de 2000, produsele localizate, in limba romana, nu erau prea populare. Odata cu cresterea numarului de utilizatori insa au devenit o prioritate”, adauga seful biroului local. In centrul atentiei pentru Google vor fi servicii precum Maps si cele de publicitate online.

  • Dezghet la inceputul iernii

    Gradele din termometru si calendarul dau semne clare ca urmeaza
    cea mai friguroasa perioada din an. Cu toate acestea, tocmai acum
    piata imobiliara s-a incalzit, ajutata de cateva actiuni care au
    colorat paginile ziarelor de saptamana trecuta. Dincolo de valorile
    investitiilor, mii de noi locuri de munca au fost create intr-o
    perioada in care concedierile sunt la ordinea zilei.

    In ton cu sarbatorile care bat la usa, fostul fotbalist Gica
    Popescu impreuna cu doi asociati au deschis portile Doldora Bazaar,
    un centru comercial en-gross si en-detail, in urma unei investitii
    de 10 milioane de euro. Nu mai putin de 12.000 de mp (de peste doua
    ori mai mult decat un teren de fotbal) gazduiesc acest nou complex
    comercial pentru care au fost angajati 2.000 de oameni. Gica
    Popescu se asteapta ca Doldora Bazaar sa atraga in jur de un milion
    de clienti. Un semnal cat se poate de pozitiv, daca tinem cont de
    faptul ca mai toti retailerii au preferat anul acesta o politica
    rezervata in investitii. Ridicand miza, fostul fotbalist si
    asociatii sai au anuntat ca vor sa inceapa anul viitor a doua faza
    a acestui proiect, pentru care ar urma sa mai investeasca inca
    aproape 20 milioane euro. La capitolul investitiilor pentru anul
    viitor trece Popescu si planurile de a construi un hotel de patru
    stele si a unui centru de birouri in Bucuresti.

    Fostul capitan de fotbal al Barcelonei, care castiga Cupa
    Cupelor in urma cu circa 13 ani, a castigat mai mult din
    investitiile in domeniul imobiliar decat din sport. A ales in
    trecut sa-si bage banii in domeniul rezidential, iar acum se
    reorienteaza catre comert. Chiar si terenul din zona Rahova in care
    a ridicat bazarul era initial destinat unui proiect cu locuinte,
    dar din cauza puterii de cumparare scazute Popescu a preferat sa
    construiasca un bazar. Rationamentul lui se poate dovedi cat se
    poate de just: daca vanzarile de locuinte au intrat acum intr-un
    punct mort, nu la fel stau lucrurile si cu cheltuielile zilnice.
    Mai cu seama ca inaugurarea bazarului prinde cel mai bun vant in
    vele, fiind deschis chiar in perioada in care cumparatorii deschid
    ceva mai larg baierile pungii.

    Larg au deschis punga si cumparatorii cladirii de birouri
    Floreasca Business Park din nordul Capitalei. Un semnal cat se
    poate de concret al dezghetului din piata imobiliara, macar din
    prisma valorii tranzactiei: 100 de milioane de euro, cea mai mare
    din ultimii doi ani. “Piata de birouri din Bucuresti ofera in
    prezent valoare investitiilor”, au motivat reprezentantii
    cumparatorului, fondul sud-african de investitii New Europe
    Property Investment (NEPI). Ce importanta are, pana la urma, o
    asemenea vanzare? Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates
    of Romania, spune ca, in conditiile actuale, tranzactia, cu o
    valoare este destul de mica fata de piata de odinioara, “este un
    deal corect si pentru vanzator si pentru cumparator”.

    In plus, tranzactia este buna, in opinia lui Ilie, si pentru ca
    nu exista foarte multi potentiali cumparatori. Vanzatorii (Portland
    Trust si fondul american de investitii Apollo) vor incasa 27,6
    milioane de euro, diferenta de bani fiind un credit bancar pe care
    cumparatorii il preiau. Miscarea a avut loc intr-un moment in care
    piata este inca favorabila chiriasilor, spune Claudia Cetatoiu,
    senior consultant in cadrul departamentului de birouri King Sturge.
    Ea precizeaza ca raportul de forte incepe sa se modifice in
    favoarea proprietarilor, iar perspectivele pe termen lung pentru
    Bucuresti raman foarte pozitive. Cu toate aceste elemente in
    calcul, rezultatul ecuatiei arata spectaculos. Mai cu seama ca si
    aici miza creste din perspectiva viitorului: “E posibil ca aceasta
    tranzactie sa reprezinte un semnal bun pentru 2011”, adauga
    Ilie.

    Al treilea semnal – in ordine cronologica – este bifat de cea
    mai mare companie din Romania, Petrom. Aceasta a inaugurat
    proiectul imobiliar Petrom City, care are doua cladiri de birouri,
    un centru de date, o centrala electriva de 5 MW si o parcare de 900
    de locuri. Sediul va gazdui peste 2.500 de oameni, iar lucrarile au
    inceput in urma cu mai bine de doi ani si jumatate. Bugetul
    cheltuit pentru Petrom City se plaseaza in jurul a 130 de milioane
    de euro, dar, dincolo de suma, este important ca a fost construit
    in vreme de criza. 4.000 de oameni si 150 de companii au lucrat la
    proiectul care se intinde pe o suprafata de 100.000 metri
    patrati.

    Doua inaugurari si o tranzactie par la o prima vedere piese
    disparate intr-un puzzle, dar toate au un element comun. Sunt tot
    atatea semnale pozitive ca se intampla si alte lucruri in afara de
    restructurari, concedieri si ajustari de bugete. Mai mult de-atat,
    sunt verigi intr-un lant care tureaza motoarele economiei. Care
    trebuie sa se dezghete.

  • Ialomitianu: Desi multe voci spun ca guvernul Boc nu are viziune, avem prognozata in 2011 crestere economica de 1,5%

    “In ciuda faptului ca multe voci spun ca guvernul Boc nu are
    viziune, putem spune ca fata de anii 2009 si 2010, in 2011 avem
    prognozata o crestere economica de 1,5%, lucru validat si de
    organismele internationale”, a declarat la Palatul Victoria
    ministrul finantelor, Gheorghe Ialomitianu.

    Bugetul pe 2011 vizeaza reducerea deficitului de la 6,8% la 4,4%
    din PIB, astfel incat pana in 2012 sa se poata ajunge la un deficit
    bugetar de 3%.

    Reduceri sunt prevazute la capitolele cheltuieli curente,
    cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenta sociala, cheltuieli
    cu bunuri si servicii, cheltuieli cu subventiile. In schimb, este
    prevazuta o crestere a cheltuielilor cu investitiile, la 35,1
    miliarde de lei, fata de 33,9 miliarde in 2010. “O sa avem deci, un
    stat care cheltuieste mai putini bani pentru functionare si mai
    multi bani pentru investitii. Mai multi bani pentru investitii, mai
    multi bani pentru cofinantare”, promite Ialomitianu.

    “Guvernul Romaniei se bazeaza in anul 2011 pe o crestere a
    locurilor de munca, desi nu va fi o crestere mare, totusi avem o
    crestere. Vom avea cu 23 de mii de locuri de munca mai mult”,
    sustine ministrul.

    Bugetul prevede o crestere a incasarilor din TVA de la 39 de
    miliarde la 46 de miliarde de lei, respectiv la accize de la 17,4
    miliarde la 18,4 miliarde de lei, prin reducerea evaziunii fiscale
    si majorarea accizelor la tigarete conform programului de aliniere
    fiscala cu UE.

    In privinta bugetului de asigurari sociale, Ialomitianu spune ca
    nici in 2011 nu va fi un buget sustenabil, intrucat se vor
    transfera aici de la bugetul de stat 13,9 miliarde lei, iar pentru
    bugetul de somaj “vom avea o subventie de peste 3 miliarde lei” din
    aceeasi sursa.

    Restrictiile la angajarea in institutiile de stat se vor mentine si
    in 2011, la 7 posturi vacante nefiind permisa decat angajarea unui
    singur salariat.

    Ministrul a explicat si motivele care au determinat cresterea
    fondului de salarii la Ministerul Administratiei si Internelor si
    la Ministerul Apararii Nationale: conform legii unitare a
    pensiilor, militarii sunt obligati sa contribuie la bugetul
    asigurarilor sociale, iar ca sa nu le scada veniturile din cauza
    platii acestor contributii, soldele le-au fost majorate
    corespunzator cu suma datorata drept contributie.

  • Pensionarii si revolutionarii cu venituri peste 740 de lei vor plati contributii la asigurarile de sanatate

    Impactul bugetar al acestei masuri, prin extinderea numarului de
    persoane care vor contribui la Fondul National Unic de Asigurari de
    Sanatate cu 2.067.764 de persoane, se ridica la 1,4 miliarde de
    lei.

    Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a explicat ca in cazul
    pensionarilor cu pensii mai mari de 740 de lei, contributia de 5,5%
    la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate se va aplica
    intregii sume. Pana acum, la pensiile peste 1.000 de lei se platea
    5,5%, dar numai pentru diferenta intre pensia primita si 1.000 de
    lei. Deci, daca un pensionar avea 1.200 de lei, platea 5,5% pe suma
    de 200 de lei, nu se platea pe intreaga suma, in timp ce acum se
    plateste, peste 740 de lei, pe intreaga suma. Daca prin aplicarea
    CASS de 5,5% s-ar scadea sub nivelul de 740 de lei, atunci se va
    plati contributia pana la 740 de lei.

    “As preciza, cu privire la categoria pensionarilor, ca pana in
    2003 toti pensionari indiferent de nivelul pensiei contribuiau la
    Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate”, a amintit
    Cseke Attila.

    Vor fi in continuare scutiti de la plata asigurarii de sanatate
    pensionarii cu pensii mai mici de 740 de lei, precum si “copiii,
    tinerii, studentii, daca nu realizeaza venituri”, spune
    ministrul.

    Cseke Attila afirma ca “masura luata astazi este dificila, dar
    necesara”, in contextul in care in anul 1997 existau sase categorii
    de persoane exceptate de la plata contributiilor la asigurarile de
    sanatate, iar in prezent exista 13 astfel de categorii. “Am ajuns
    ca la nivelul anului 2010, numarul total al persoanelor scutite de
    plata contributiei de asigurari sociale de sanatate sa fie
    10.732.616, din 21.500.000 de persoane, cat numara populatia
    Romaniei in prezent. Practic, avem doar 6.729.264 platitori de
    asigurari, din care aproximativ 5.000.000 de salariati.”

    In 2009, la fondul de asigurari de sanatate au fost colectate 14,6
    miliarde de lei in conditiile in care consumul de servicii
    medicale, medicamente si dispozitive medicale a fost de 17,2
    miliarde de lei. Veniturile fondului au scazut constant in ultimii
    ani: 2007 – 13 miliarde lei, 2008 – 15,7 miliarde lei, 2009 – 14,6
    miliarde lei, septembrie 2010 – 12,6 miliarde lei. “Sanatatea
    costa”, a conchis ministrul, indicand ca acesta a fost principiul
    care a stat la baza deciziei de a extinde plata CASS.

  • Lungmetrajul SF se incheie: daca nasti dupa 1 ianuarie, stai un an acasa

    Modificarile nu vor fi aplicate si beneficiarilor actuali.
    Potrivit premierului, mamele care se vor intoarce la munca vor
    primi o prima de intoarcere de 500 de lei si vor putea opta pentru
    concediu fara plata pentru urmatorul an.

    “Incepand cu anul 2011, situatia va fi urmatoarea: durata
    indemnizatiei – un an; valoarea indemnizatiei – la fel ca si acum,
    minim 600 lei, maxim 3.400 lei; prima de reintoarcere de 500 lei;
    concediu fara plata, ca posibilitate, pe parcursul celui de-al
    doilea an, cu mentiunea ca oricand parintele se intoarce la munca,
    pana la epuizarea celor 24 de luni, primeste prima de 500 lei.
    Pentru cei care vor intra sub incidenta indemnizatiei, adica pentru
    copiii care se vor naste in 2011, de atunci valoarea indemnizatiei
    va fi aceeasi ca si acum, dar durata va fi de un an, cu
    posbilitatea de a merge intre 12 si 24 luni cu concediu fara plata.
    Oricand in aceasta perioada de timp, parintele se intoarce la
    munca, primeste o prima de intoarcere de 500 lei pe luna”, a spus
    Boc.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info