În aceste condiţii, se vor adeveri oare, din nou, predicţiile economistului Nouriel Roubini, care vorbea, zilele trecute, de o revoluţie mondială, în contextul agravării crizei globale? Într-un editorial, publicat recent în Economonitor, economistul Nouriel Roubini, cel care a vorbit prima data şi despre actuală criză economică mondială, nu vine deloc cu veşti bune. După trei ani de convulsii economice, care au dus la scăderea nivelului de trai a majorităţii oamenilor, ar putea urma convulsii sociale şi proteste de stradă, spune Roubini, care vede în ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, Israel sau Marea Britanie semne ale generalizării revoltelor cu accente violente.
Blog
-
Turbulenţele de pe pieţele financiare ar putea întârzia privatizările în Europa
Deprecierea puternică a acţiunilor a tăiat cu miliarde de euro valoarea companiilor de stat în luna august, ridicând semne de întrebare privind perspectiva planurilor de privatizare ale multor ţări europene, precum Grecia, Portugalia, Rusia, Polonia şi România. “Deciziile finale nu au fost luate încă, dar va fi un impact masiv privind ce poate fi făcut la valori acceptabile”, comentează un bancher londonez. Unele ţări riscă să rateze obiective de finanţare asumate în cadrul acordurilor de ajutor extern dacă nu efectuează privatizările planificate. Pe de altă parte, băncile de investiţii ar putea pierde comisioane de milioane de euro. Printre statele aflate în criză de timp se numără Grecia, care s-a angajat să atragă 50 miliarde euro până în 2015 din vânzarea activelor statului în cadrul acordului de finanţare externă convenit la sfârşitul lunii iulie cu partenerii din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional.
-
Bursa de la Bucureşti a revenit pe creştere, cu un plus de sub 1%
Preţurile celor mai multe acţiuni de la BVB au scăzut încă din primele minute, însă după ora 10:30 piaţa a revenit pe creştere uşoară, în linie cu mişcarea burselor externe. Punctul maxim de creştere al indicelui general BET-C a fost înregistrat în jurul orei 11:45, când piaţa avansa în medie cu 0,67%. Revenirea a fost mai vizibilă în cazul indicelui BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor FP. Indicele a început să crească în jurul orei 10:20, iar în următoarele 40 de minute a atins nivelul maxim al zilei, plasându-se cu 2,65% peste închiderea şedinţei precedente. Ulterior, ascensiunea pieţei s-a temperat uşor, astfel că la ora 13:06 indicele general era în creştere cu 0,65%, iar indicele BET-FI era cu 0,6% peste nivelul de vineri. Creşterea indicelui general a fost frânată de acţiunile BRD (BRD), care au coborât cu 3,57%, la 10,8 lei, fiind printre puţinele acţiuni care au continuat în teritoriu negativ.
-
Decizia HP de a renunţa la producţia de computere personale arată începutul erei post-PC
“Avem tendinţa de a vorbi mult despre era post-PC, dar este evident că odată cu anunţul HP suntem mai aproape ca oricând de această realitate”, a declarat Carmi Levy, analist în domeniul tehnologiei. El a apreciat că atunci când un reprezentant al epocii de aur al informaticii părăseşte sectorul pe baza căruia s-a dezvoltat poate fi trasă concluzia că a fost atins un punct fără întoarcere. HP, cel mai mare producător de computere personale la nivel mondial, a anunţat săptămâna trecută că a decis analizarea unor alternative strategice, între care separarea parţială sau totală a diviziei de PC-uri. Calculatoarele personale sunt devansate în prezent de telefoanele multifuncţionale, asimilabile cu nişte calculatoare de buzunar, şi de tablete precum iPad-urile produse de Apple.
-
Merkel, despre obligaţiunile euro: Politicienii nu trebuie să permită pieţelor financiare să dicteze
Crearea obligaţiunilor comune ale zonei euro ar necesita modificări ale Tratatului Uniunii Europene care ar avea nevoie de câţiva ani pentru a fi implementate şi ar putea încălca constituţia Germaniei, a afirmat Merkel într-un interviu acordat televiziunii ZDF, potrivit Bloomberg. Cancelarul german a arătat că o astfel de măsură ar putea fi adoptată “în viitorul îndepărtat”, însă introducerea unor obligaţiuni ale zonei euro în această perioadă ar submina şi mai mult stabilitatea economică, astfel că “nu reprezintă un răspuns în prezent”. “În acest moment ne aflăm într-o criză dramatică, iar obligaţiunile euro sunt exact răspunsul greşit. Ne-ar conduce către o uniune a datoriilor, nu o uniune a stabilităţii. Fiecare ţară trebuie să ia propriile măsuri pentru a-şi reduce datoriile”, a declarat Merkel.
-
Bursele europene sunt în creştere, după ce rebelii libieni au intrat în Tripoli
Indicele FTSEurofirst 300 a urcat cu 0,8% până la ora 8:11 GMT (11:11 ora României), după ce a deschis în scădere cu până la 1%. Indicele sectorului petrolului şi gazelor naturale a avansat cu 1,9%. Acţiunile grupului italian Eni, cea mai mare companie petrolieră străină din Libia, s-au apreciat cu 4,9% după ce rebelii libieni au intrat în capitala Tripoli.
-
Dinamo a dat lovitura: transferul lui Torje la Udinese poate deveni cel mai scump din istoria Ligii I
Italienii vor plăti 4 milioane imediat, dar “câinii” pot încasa până la 7 milioane dacă jucătorul va da satisfacţie în cei patru ani de contract. Dacă s-ar întâmpla aceasta, ar fi cel mai scump transfer care a avut loc in Liga I după Revoluţie.
Torje va evolua ultima dată pentru Dinamo joi, în returul cu Vorskla (ora 18,15, TVR 1).
Mai mult pe www.prosport.ro.
-
Profitul ING Bank România a crescut cu 8% în prima jumătate a anului
Rezultatul se datorează reducerii costului cu provizioanele de risc şi creşterii veniturilor din operaţiunile cu clienţii, a precizat banca.
Portofoliul de credite a crescut cu 7%, ajungând la 8,14 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro), în principal datorită creşterii cu 11% a împrumuturilor acordate persoanelor fizice, iar depozitele au progresat cu 2%, ajungând la 9,24 miliarde de lei. Activele totale au crescut la 12,44 miliarde de lei, cu 6% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.
“Rezultatele pozitive obţinute în prima jumătate a anului 2011 se datorează unui management profesionist al portofoliului de clienţi, al produselor şi al riscurilor. Cu o poziţie consolidată, rezultate solide şi un rating A+, ING Bank România se prezintă pe piaţă ca o instituţie sigură şi solidă, capabilă să previzioneze piaţa şi să ofere clienţilor săi produse şi servicii bancare competitive”, a declarat Mişu Negriţoiu, CEO al instituţiei.
Negriţoiu a comentat în special poziţia băncii în percepţia clienţilor, afirmând că în 2010, banca a înregistrat cel mai ridicat nivel al satisfacţiei clienţilor din piaţa de retail banking. “Conform aprecierilor lor, aspectele care au plasat în 2010 ING Bank România pe primul loc au fost: încrederea inspirată clienţilor băncii, portofoliul de produse şi servicii adaptate nevoilor lor, condiţiile avantajoase oferite clienţilor fideli, birocraţia redusă, dobânzile avantajoase oferite la produsele de creditare şi de economisire, taxele şi comisioanele competitive”, a spus Negriţoiu.
ING a figurat ca lider de piaţă după nivelul general de satisfacţie a clienţilor, conform studiului de profil realizat de AC Nielsen în noiembrie-decembrie 2010. Acelaşi studiu a arătat că ING Bank România a înregistrat în 2010 cea mai mare pondere în portofoliu a clienţilor loiali din piaţa de retail banking. De asemenea, conform studiului de notorietate a branduril realizat de AC Nielsen în octombrie 2010, ING Bank România se situează în top 3 în clasamentul băncilor autohtone la capitolul brand recommendation – 14% dintre cei chestionaţi (clienţi bancarizaţi) recomandă ING Bank pentru produse şi servicii bancare şi în top 5 în ceea ce priveşte notorietatea spontană – 11% dintre cei chestionaţi menţionează spontan ING Bank.
ING Bank România s-a situat şi în top 3 cei mai buni angajatori din domeniul bancar, conform studiului “Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst Consulting in 2011. Clasamentul reflectă atât realitatea mediului de lucru în organizaţie, cât şi abilitatea angajatorului de comunicare cu personalul şi cu poten]ialii angajaţi.
Instituţia, parte a ING Group din Olanda, are în total 209 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice şi ocupa la finele anului trecut locul al zecelea în topul băncilor din România, după valoarea activelor.
-
Jocurile online gratuite contribuie la majorarea veniturilor industriei de profil
Aceste jocuri gratuite, considerate odată o năpastă, dau de lucru dezvoltatorilor, care atrag utilizatorii să plătească pentru costume sau unelte virtuale. Potrivit unui sondaj publicat de asociaţia germană Bitkom din industria tehnologiei, 45% dintre clienţii germani optează pentru versiunile gratuite ale jocurilor. ” Oamenii nu cheltuiesc în mod necesar mai puţin, pentru că fanii ar putea opta să investească şi câteva sute de lire sterline dacă le place cu adevărat un joc, aşa că unii dintre ei cheltuiesc mai mulţi bani decât pe un joc cu preţ premium “, a declarat Mathias Hellmund, director la dezvoltatorul german de jocuri Exozet. Bitkom a constatat că 43% dintre jucătorii germani cheltuiesc în medie 15 euro pe lună pe jocurile cu plată.
-
Cristian Hostiuc, ZF: Dacă aşteptaţi de la altcineva decât de la voi să aducă creşterea, atunci ea nu va veni
Dar până la urmă cine face această creştere economică, de unde vine ea, cine-i responsabil? Fiecare dintre noi dă vina pe Băsescu, Boc, Guvern, PDL, BNR, Isărescu pentru faptul că această creştere este aşa firavă, de nici nu se vede. Oricum faţă de trimestrul II din 2010 creşterea este de 1,4%, rezultat destul de bun, în condiţiile în care acel trimestru a fost bun şi indica un trend de revenire economică. Dacă nu venea creşterea TVA din iulie 2010, o măsură care a lovit în plină figură şi a trimis mediul de afaceri la pământ, acum am fi stat mai bine. 24% TVA? Adică un sfert din preţul unui produs este taxa pe valoarea adăugată? Este ucigător atât pentru cei care fac afaceri, cât şi pentru consumatori.
Atât companiile, directorii, oamenii de afaceri, bancherii, populaţia, investitorii străini, analiştii etc. aşteptăm ca guvernul să aducă creşterea economică, să vină cu măsuri active de relansare economică, să taie taxele şi impozitele etc. Iar guvernul aşteaptă ca întâi să-şi revină companiile private, să facă din nou investiţii, să creeze noi locuri de muncă, să vândă mai mult astfel încât în final să aibă pe ce pune impozit şi să strângă bani la buget. Dacă strânge bani suficienţi, de abia atunci va reduce Guvernul taxele, va mări salariile bugetarilor şi pensiile, va face investiţii mai mari, va da un impuls economiei etc. Preşedintele Băsescu le-a spus oamenilor de afaceri, prezenţi la o conferinţă ZF, că după ce toţi îşi vor plăti taxele la stat, atunci promite că va scădea CAS-ul, taxa cea mai mare pe forţa de muncă, care susţine sănătatea şi pensiile. Iar mediul de afaceri cere ca întâi statul să scadă impozitele şi contribuţiile sociale pe muncă pentru ca apoi ei să poată plăti tot.
Acum fiecare aşteaptă de la alţii, nu de la el, să vină cu această creştere. În doi ani de criză o parte din oameni au pus ceva bani deoparte, pentru că economisirea a crescut.
Şi-au amânat şi au tăiat din cheltuieli pentru că nu se ştie ce va fi. Sau aşteaptă preţuri mai bune la apartamente, maşini, electrocasnice, mobilă etc. Astfel, banii stau la bancă, la saltea sau în aur. Pentru că au vânzări reduse, magazinele aşteaptă şi ele până să dea drumul la noi comenzi. Statul nu are de unde să ia TVA, accize. Alt blocaj. Pentru că nu au comenzi producătorii reduc din joburi, salarii, investiţii. Stau cu banii în conturi, nu vor să rişte. Aşteaptă datele statistice lunare, trimestriale, anuale. Blocajul se extinde. Neavând de lucru, oamenii taie din cheltuieli, întârzie ratele la bancă. La fel şi companiile. Toată lumea pierde câte ceva pe parcurs. Unii mai puţin, alţii mai mult dacă pe acest lanţ nu au un mijloc de control al cashului şi al clienţilor.
Din 2009 încoace pentru că a existat cerere externă, industria a reuşit să aibă rate de creştere substanţiale. Exporturile au mers, s-a întâmplat să iasă la momentul oportun şi modelul Duster care a adus plusul necesar ca să nu fie economia cu minus în faţă în lipsa revenirii consumului intern. Acum exporturile noastre încetinesc pentru că Europa încetineşte şi ea. Oricum şi dacă exporturile îşi reduc turaţia la 10% pe lună de la 30% tot este o mare realizare. Faţă de acum 20 de ani, exporturile au crescut de zece ori. Cât exporta România într-un an pe vremea lui Ceauşescu, acum exportă într-o lună.
Anul agricol bun a venit din Ceruri şi poate aduce 1 miliard de euro în plus, aşa spune guvernatorul BNR. Numai să aibă cine strânge recolta şi cine o valorifica.
Dar cine poate trage consumul în sus? Cine poate sparge acel cerc vicios în care fiecare aşteaptă de la celălalt să aducă creşterea. Când Alianţa DA a venit la putere, a introdus cota unică aşa în orb, dar care a declanşat o reacţie pozitivă în lanţ. Apoi s-au mărit salariile la bugetari, au crescut şi în sectorul privat. S-a consumat mai mult. Economia s-a învârtit. Acum Guvernul Boc nu mai măreşte salariile la stat, nici pensiile şi nici nu scade impozitele. În loc să le crească, statul trebuie să-şi reducă cheltuielile că nu mai are de unde să împrumute bani ca să-şi finanţeze întregul aparat. Spune că privatizează şi restructurează, dar în realitate nu face acest lucru.
Iar peste toate este sentimentul general de neîncredere, nu numai în Boc sau Băsescu, ci în toţi şi în toate, în ce se întâmplă în jurul nostru, în Europa, în America, în lume. Cum nu se poate mai prost.
Se zdruncină sisteme, aşa că nu mai avem ancore şi modele externe la care să ne uităm fără să punem semne de întrebare. Dacă vrem să creştem, trebuie să ne bazăm de acum mai mult pe noi înşine. Am fost aduşi/primiţi în NATO şi Uniunea Europeană prin forţa evoluţiilor politice. Am şi plătit un preţ economic pentru acest lucru. Dar românii care au intrat în afaceri acum 20 de ani, când a căzut sistemul comunist, s-au bazat pe ei înşişi, din inconştienţă. O parte s-au bazat pe stat când au preluat activele şi afacerile. Dar toţi au căpătat experienţă în lupta cu piaţa, cu consumatorii, cu vitregiile vremurilor, cu crizele. Aşa că revenirea creşterii economice le aparţine. Şi ne aparţine. Boc şi Băsescu au gestionat cât de cât criza asumându-şi cu spatele la zid măsuri de austeritate şi tăieri sinucigaşe politic. Dar nu au forţa şi modelul care să împingă economia înainte. Nu mai aşteptaţi de la ei. Încredeţi-vă în voi şi cereţi de-abia apoi socoteală.
Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului Financiar. Cititi mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro