BusinessMagazin

Blog

  • Premier în Cehia, fermier în România. Povestea omului care după ce a condus o ţară europeană a venit în ţara noastră şi a preluat o companie agricolă românească

    Andrej Babiš, fost premier ceh, a captat atenţia publică în a doua parte a anului 2023, când a preluat pachetul majoritar de acţiuni (65%) al comerciantului de cereale East Grain din judeţul Cluj. Şi, tot în acelaşi an, a devenit, prin Agrofert, conglomeratul său de afaceri, unicul acţionar al distribuitorului de îngrăşăminte LAT Nitrogen Romania.

    Iniţial, el a intrat în scena românească în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării. Cu discreţie, o artă specifică politicii, a reuşit să controleze trei companii din România, care generează împreună circa 1 miliard de lei anual, echivalentul a 200 de milioane de euro. Ce va mai cumpăra?

    Agrofert se va concentra, în viitor, pe dezvoltarea prin achiziţii. De exemplu, a fost încheiată cu succes o tranzacţie cu Borealis pentru achiziţionarea diviziei sale de azot. Sunt planificate şi alte achiziţii în segmentul agricol”, se arată într-o ştire publicată de reprezentanţii Agrofert pe site în august 2023, atunci când au anunţat un profit record. În luna noiembrie a aceluiaşi an, Agrofert, cel mai mare grup de companii active în agricultura şi industria alimentară din Cehia, cu venituri de 10 miliarde de euro şi aproximativ 30.500 de angajaţi în 2022, a anunţat că va prelua 65% din acţiunile East Grain, trader de cereale din România, cu prezenţă şi Ungaria.

    Aceasta este cea mai importantă investiţie externă din agrobusinessul românesc din ultimii ani şi s-a realizat printr-o majorare de capital, iar suma nu a fost dezvăluită. „Comisia Europeană a aprobat, în temeiul regulamentului UE privind fuziunile economice, preluarea controlului exclusiv al East Grain din România de către Agrofert din Cehia. Tranzacţia se referă în principal la comerţul cu cereale, seminţe oleaginoase, furaje pentru animale şi îngrăşăminte minerale”, potrivit unui comunicat de presă de la începutul luni mai, a acestui an, de pe site-ul Comisiei Europene. Tranzacţia nu ar ridica probleme de concurenţă, având în vedere poziţia limitată pe piaţă a companiei care rezultă din unirea celor două.

    Astfel, Andrej Babiš, fost premier ceh, care se află în spatele gigantului Agrofert, a preluat controlul majoritar al East Grain, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase, care era deţinut anterior de mai mulţi antreprenori din România şi Ungaria. Traderul de cereale East Grain, cea mai mare companiei a grupului East, a realizat în 2022 o cifră de afaceri de peste 714 de milioane de lei, adică aproape 150 de milioane de euro.

    Grupul East, condus din funcţia de director general de Tamás Vincze, a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri consolidată de 947 de milioane de lei (circa 200 mil. euro), în creştere cu 40% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor oferite anterior de reprezentanţii săi pentru Ziarul Financiar. East Grain colaborează cu peste 700 de fermieri mici, medii şi mari, şi se focusează pe cei care au 50, 200 sau 500 de hectare, preponderenţi în portofoliul East, conform unui interviu acordat Ziarului Financiar.

    Astfel, în ultimii ani a investit câteva zeci de milioane de euro pentru a creşte capacitatea de depozitare a cerealelor în silozuri şi pentru o flotă proprie de camioane. De asemenea, East Grain are atât logistică, cât şi depozitare şi oferă servicii conexe fermierilor, iar investiţia Agrofert îi va permite să se extindă şi să se diversifice în continuare. În schimb, Agrofert va avea acces la piaţa românească de cereale, care este uriaşă în comparaţie cu cea a Cehiei. Spre exemplu, România exportă anual peste 10 milioane de tone de cereale, de peste 4 miliarde de euro, fiind cel mai mare exportator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare exportator de grâu, după Franţa, conform statisticilor naţionale şi europene. Astfel, este un jucător important al UE pe această piaţă şi are o poziţie avantajoasă pentru export, având Dunărea şi Marea Neagră. Totodată, East Grain este un business interesant şi prin prisma diferenţierii de alte businessuri din sector şi, mai ales, faţă de multinaţionalele Ameropa, CHS, Cargill sau COFCO, cumpărând marfă de la fermieri sau firme care colectează de la mici fermieri, şi vânzând direct procesatorilor din Europa Centrală şi de Vest, care au fabrici de furaje, ulei ori bioetanol.

    Agrofert este cel mai mare grup din industria agricolă şi alimentară cehă şi slovacă, al doilea cel mai mare grup din industria chimică naţională, al doilea cel mai mare producător îngrăşăminte de azot din Europa şi al treilea cel maimare exportator intern. În ceea ce priveşte investiţiile, Agrofert este unul dintre cei mai mari investitori din Cehia, Slovacia şi Germania, şi un investitor important în Ungaria. Sursa: site-ul companiei

    În 2022, reprezentanţii East Grain spuneau că 50% din producţia comercializată merge către procesatori din România. „Agrofert este foarte interesată de dezvoltarea în continuare a East Grain. Petr Cingr (vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Agrofert), Libor Němeček (membru al consiliului de administraţie al Agrofert) şi Andreas Klamminger (director general al Fert-Tradero srl aparţinând concernului Agrofert) vor deveni astfel noi membri ai consiliului de administraţie al East Grain”, conform datelor de pe site-ul propriu. În anul 2023, Agrofert a finalizat şi achiziţia diviziei de prelucrare a azotului a companiei Borealis din Austria, care avea în spate OMV şi fondul suveran de investiţii din Abu Dhabi, Mubadala. Borealis era prezent de mai mulţi ani şi pe piaţa locală prin compania Borealis LAT Romania, care acum a devenit LAT Nitrogen Romania. Firma are depozite şi puncte de vânzare în special în zona de sud a ţării şi este un jucător important pe piaţa de îngrăşăminte, fiind condusă de cea mai puternică româncă din agrobusiness, Ofelia Nalbant. „LAT Nitrogen este unul dintre principalii furnizori europeni de produse pe bază de azot pentru piaţa îngrăşămintelor şi a produselor chimice industriale. Compania a fost creată prin achiziţionarea companiei Borealis Fertilizer, Technical Nitrogen şi Melamine de către Agrofert în 2023. LAT Nitrogen are aproape 2.000 de angajaţi în Europa şi are unităţi de producţie situate în Austria, Franţa şi Germania”, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Grupul este prezent în 15 ţări, iar în România a intrat iniţial în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării, având sediul în Timişoara. Astfel, Andrej Babiš, fost premier ceh, controlează acum trei companii din România, care generează împreună circa 1 miliard de lei anual, echivalentul a 200 de milioane de euro, iar sursele Business Magazin din piaţa românească de agrobusiness spun că analizează în continuare businessuri pe care să le cumpere, având chiar discuţii cu reprezentanţii unora, care fac tot distribuţie de cereale, dar şi de inputuri agricole. „Producţia de îngrăşăminte este unul dintre segmentele cheie ale grupului Agrofert şi avem încredere în viitorul său în Europa. Prioritatea noastră, acum, va fi integrarea afacerii cu azot a Borealis în grupul Agrofert, care ne va permite să ne dublăm capacitatea de producţie şi, în acelaşi timp, să intrăm pe noi pieţe, şi anume Franţa, ţările Benelux, Bulgaria şi Serbia. Obiectivul nostru, în calitate de investitor strategic, este de a dezvolta operaţiunile existente şi de a investi în continuare în modernizarea şi durabilitatea acestora”, declarau reprezentanţii Agrofert în 2023 odată cu achiziţia Borealis, fapt ce explică interesul pentru companii care se ocupă de distribuţie. Compania Agrofert a fost înfiinţată în 1993 ca o companie axată pe comerţul cu îngrăşăminte, cu doar 4 angajaţi. În prezent, grupul Agrofert cuprinde peste 200 de companii, controlate majoritar, minoritar sau administrate, care îşi desfăşoară activitatea în producţia chimică, agricultură, producţia alimentelor, silvicultură, prelucrarea lemnului, tehnologia şi ingineria funciară, logistică şi transport, resurse regenerabile şi mass-media, potrivit datelor de pe site-ul său. „Agrofert este, de asemenea, cel mai mare grup din industria agricolă şi alimentară cehă şi slovacă, al doilea cel mai mare grup din industria chimică naţională, al doilea cel mai mare producător îngrăşăminte de azot din Europa şi al treilea cel mai mare exportator intern. În ceea ce priveşte investiţiile, Agrofert este unul dintre cei mai mari investitori din Cehia, Slovacia şi Germania, şi un investitor important în Ungaria.” 

  • Ce vrea mediul de business de la europarlamentari: Mai puţine reglementări şi un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal

    Radu Burnete, directoul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a vorbit în cadrul unui eveniment organizat de asociaţie despre priorităţile mediului de business pe agenda europeană, în contextul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc pe 9 iunie.

    Este nevoie de mai puţine reglementări, a spus el, dar şi de un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal.

    „Suntem angajaţi la Green Deal şi nu credem că ar trebui să ne întoarcem din drum, dar mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Vorbim şi de un Industrial Deal: trebuie să facem şi tranziţia şi să rămânem şi competitivi. Nu este simplu, dar este esenţial”, a spus el.

    La dezbatere au fost invitaţi candidaţi sau reprezentanţi ai tuturor partidelor din România care s-au înscris în cursa pentru Bruxelles. Au fost prezenţi: Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forţa Dreptei, fostă PNL) şi Dragoş Pâslaru (Renew Europe).

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 17 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 26% din în PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.200 de firme mari şi mici, cu capital străin şi autohton, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

    Ce a mai spus Radu Burnete la dezbatere:

    Ne preocupă să fim mai prezenţi la Bruxelles. Noi suntem deja membri Business Europe, organizaţie cu care colaborăm, dar ne propunem să ne deschidem şi vom deschide un birou al Concordia la Bruxelles de anul acesta şi în anii viitori sper să avem acolo o echipă cu care să putem colabora. Am auzit adesea mediul de business să se plângă că clasa politică nu reprezintă eficient interesele acolo şi am realizat că nici noi nu ne reprezentăm interesele.

    O să avem un birou acolo, o să vedeţi mai mulţi colegi din Concordia şi din cele sectoare pe care le reprezentăm şi sperăm la o colaborare bună.
    Avem şi un document cu priorităţile noastre. Business Europe reprezintă peste 20 mil. de companii.
     

    Prima prioritate este că Europa a pierdut din competitivitate, în special în raport cu China şi SUA şi ne dorim foarte mult să facem repede nişte lucruri care să repună Europa în competiţie. Noi, România, nu am pierdut foarte mult, pentru că aveam nişte avantaje care ţineau de forţa de muncă şi fiscalitate, dar pe măsură ce mergem către media europeană, trebuie să găsim alte avantaje competitive.
     

    A doua ţine de reducerea birocraţiei şi aici este un angajament european de a reduce obligaţiile de raportare cu cel puţin 25%, dar suntem interesaţi şi mai mult de o eficientizare a reglementărilor UE şi aici pun integrarea mai puternică a pieţei unice.
    Cel mai important avantaj competitiv este să avem o piaţă unică funcţională. Pe viitor ne dorim mai puţine Directive şi mai multe Regulamente – directivele dau flexibilitate, dar ne trezim cu 27 de regimuri legislative şi să facem business în Europa devine dificil.

  • Proiect OUG: Funcţionarii publici din localităţile cu maxim 20.000 de locuitori, precum şi alte categorii de bugetari ar putea beneficia din luna iunie de o creştere salarială de 5-10%. Impactul este estimat la 1,12 miliarde lei

    Functionarii publici din localitătile cu maxim 20.000 de locuitori, precum şi alte categorii de bugetari ar putea beneficia din luna iunie de o creştere salarială de 5-10%, potrivit unui proiect de OUG publicat de Ministerul Muncii, impactul acestei măsuri asupra bugetului de stat fiind estimat la 1,12 miliarde lei.

    Astfel, funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului din unităţile administrativ-teritoriale de până la 20.000 locuitori ar beneficia, începând cu luna iunie 2024, de majorarea salariului de bază cu până la 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

    ”Se constată încă diferenţe salariale manifestate între funcţii din administraţia publică centrală şi unele structuri subordonate ale acestora din teritoriu, şi prin raportare la complexitatea muncii exemplifică prin agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi agenţia pentru protecţia mediului municipiul Bucureşti. De asemenea a fost analizat nivelul de nivelul de salarizare a personalului din aparatul de specialitate al primarului din unităţile administrative-teritoriale cu până la 20.000 de locuitori, raportat la nivelul de salarizare din administraţia publică locală. Din această perspectivă se impune recunoaşterea principiului importanţei muncii şi a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar”, se arată în NOta de fundamentare a proiectului.

     În acest sens, OUG are în vedere acordarea unor creşteri salariale de 10% raportate la nivelul lunii decembrie 2023, în două tranşe respectiv pentru luna iunie 2024 şi luna septembrie 2024, pentru familiile ocupaţionale de funcţii bugetare din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv Anexa nr.III – Cultură, Anexa nr.IV – Diplomaţie, Anexa V, Capitolul VI – personalul cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, Anexa nr.VII – personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului.

    Totodată, proiectul  prevede ca angajatii agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului şi ai agenţiei pentru protecţia mediului municipiul Bucureşti să beneficieze de salarizare corespunzătoare funcţiilor publice de stat prevăzute la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

    În plus, angajatorii vor putea deconta lucrătorii care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziţia de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană.

    Se va înfiinţa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, ministrului finanţelor şi ministrului justiţiei, pentru soluţionarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situaţiilor semnalate şi pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială.

    Acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare aferente va fi realizată din procesele de reorganizare instituţională, din creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi a plăţii contribuţiilor la BASS şi a impozitului pe venit, din creşterea gradului de colectare, precum şi din reducerea unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile.

  • Un cercetător de la Harvard a găsit reţeta succesului după ce a studiat cariera unui investitor legendar: Nu puteţi reuşi cu adevărat fără această strategie

    Warren Buffett ocupă un loc special în universul investitorilor din întreaga lume. Potrivit lui Bill George, expert în leadership de la prestigioasa universitate Harvard, secretul unui astfel de succes este echilibrul între a face ceva la care te pricepi şi a face ceva ce îţi place, scrie CNCB.

    Atingerea acestui echilibru face mai uşoară exploatarea punctelor forte ale unei persoane şi totodată ajută la menţinerea motivaţiei, este de părere expertul de la Harvard, care a studiat cariera lui Buffet.

    „Pentru a avea cu adevărat succes, pentru a face ceva măreţ, trebuie să îţi foloseşti punctele forte. Nu e suficient doar să-ţi corectezi greşelile. Motivaţia este în egală măsură  importantă. Dacă munca ta nu îţi aduce satisfacţie, lucrurile pot deveni dificile”. a declarat Bill George.

    Există două tipuri de motivaţie: motivaţia extrinsecă, cum ar fi un salariu generos, şi motivaţia intrinsecă, cum ar fi să te bucuri de un job unde ajuţi oamenii în fiecare zi.

    Ambele joacă un rol construirea unei cariere de succes, potrivit expertului în leadership.

    „Dacă eşti motivat doar de faptul că faci mulţi bani, în timp satisfacţia se va diminua. Este nevoie de mai mult de atat”

    Buffett a rezolvat deja probabil problema motivaţiei exterioare. La vârsta de 93 de ani, este a şaptea cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă estimată la 135,6 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

    Cu toate acestea, motivanţa sa interioară- împărtăşirea cunoştinţelor şi a bogăţiei sale cu ceilalţi, inclusiv explicaţii detaliate ale strategiilor sale de investiţii şi promisiunea de a dona 99% din averea sa în scopuri caritabile – ar putea fi ceea ce îl ajută cu adevărat, spune George.

    A deveni un om de succes poate începe prin a-ţi descoperi propriile motivaţii intrinseci şi extrinseci.

    Găsirea unui loc de muncă care să te împlinească nu duce însă prea departe. Descoperirea si aplicarea punctelor forte, sunt un pas important de asemenea, pentru a excela.

    Punctele forte ale lui Buffett includ autonomia, evitarea greşelilor şi optimismul, – plus ochiul său format pentru o investiţie bună – pe care a început să îl cultive de la vârsta de 11 ani. Buffett este, de asemenea, „neglijent” în ceea ce priveşte managementul practic şi nu îi place să renunţe la angajaţi sau să le spună altora ce să facă, a declarat miliardarul la adunarea acţionarilor Berkshire Hathaway din 2014.

    Cunoscându-şi punctele slabe, Buffett a reuşit să construiască o echipă de directori care îl pot ajuta în aceste zone, permiţându-i să se concentreze pe ceea ce ştie să facă cel mai bine.

    În mod similar, poţi să te pui în ton cu punctele tale forte cerându-i feedback managerului tău şi fiind atent la momentele în care eşti cel mai productiv – notând sarcina pe care o făceai în acel moment. Cu cât înveţi mai mult, cu atât mai mult poţi accepta oportunităţi şi proiecte care se aliniază mai bine cu capacităţile tale, conchide expertul în coaching.

  • Care este oraşul din România votat destinaţia turistică a anului şi oraş care inspiră

    Sibiul a fost votat destinaţia turistică a anului şi oraş care inspiră. „Oraşul nostru  inspiră de 20 de ani alte destinaţii, prin creativitate şi viaţa animată care atrage sute de mii de turişti în fiecare an”, spune primarul Astrid Fodor.

    „Am preluat ca primar, în numele Sibiului, nu unul, ci două premii pentru destinaţia noastră turistică. Unul distinge Sibiul ca <Oraş care inspiră> şi pe bună dreptate, pentru că oraşul nostru inspiră de 20 de ani alte destinaţii, prin creativitate şi viaţa animată care atrage sute de mii de turişti în fiecare an. Sibiul a adoptat turismul cultural, turismul de eveniment, cel sportiv, de aventură şi cel de cultură gastronomică, toate componente ale turismului de experienţă, deja de mulţi ani, Sibiul dând mereu tonul în turismul românesc. Marele premiu, cel de <Destinaţie a anului 2024>, vine să recunoască votul masiv pentru Sibiu, această distincţie acordându-se destinaţiei care a strâns cele mai multe voturi”, spune Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

    Competiţia a fostr organizată de Asociaţia Institutul pentru Oraşe Vizionare şi Asociaţia Destinaţia Anului.

    Gala a avut loc la Ateneul Român din Bucureşti.

  • Una dintre cele mai importante întrebări: ce câştigă industria locală de apărare în urma achiziţiilor militare. Coreenii de la Hanwha încearcă să îşi vândă vehiculului de luptă Redback în România şi spun că vor da de lucru industriei de apărare

    Producătorul coreean de armament Hanwha, care vrea să vândă în România maşina de luptă Redback (IFV), spune că industria românească de apărare va avea de câştigat în urma achiziţiei. Conform informaţiilor din partea companiei, pentru producţia de Redback ar urma să fie construite facilităţi şi în România.

    „Hanwha Aerospace doreşte să extindă cooperarea cu România şi planurile de modernizare a apărării de aici, în cadrul unui parteneriat puternic cu industriile locale. Vom aduce beneficii economice maxime pe piaţa românească prin activarea programelor de localizare, de la producţie locală, transfer tehnologic, până la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă MRO”, a declarat Peter Bae, vicepreşedinte al Hanwha Aerospace Europe.

    Hanwha Aerospace, cea mai mare companie sud-coreeană din domeniul aerospaţial şi al apărării, se va alătura expoziţiei şi conferinţei Black Sea Defense & Aerospace (BSDA) 2024 şi aduc maşina de luptă Redback.

    Bazat pe K21 IFV al armatei sud-coreene, Redback are, printre dotări, capabilităţi In-arm; şenilele din cauciuc compozit; un sistem de protecţie activă hard-kill şi un afişaj de cunoaştere a situaţiei montat pe cască.

    În 2023, Redback a fost selectat de Australia pentru programul LAND 400 Phase 3, care prevede livrarea a 129 de IFV-uri, cu o implicare extinsă a lanţurilor de aprovizionare australiene, susţin coreenii. Redback este, de asemenea, considerat a fi o bază de referinţă pentru dezvoltarea următoarei generaţii de IFV-uri a armatei sud-coreene.

    Înfiinţată în 1977, Hanwha Aerospace este o companie globală din domeniul aerospaţial şi al apărării, care oferă un portofoliu larg de produse şi servicii în toate domeniile: terestru, aerian, maritim şi spaţial.

    În domeniul terestru, Hanwha Aerospace furnizează o varietate de sisteme de apărare, de la sisteme de artilerie, vehicule blindate de luptă la muniţii şi rachete ghidate.

  • Reuniune G7 pe tema activelor ruseşti îngheţate

    Şefii G7 din domeniul finanţelor, reuniţi în Italia în această săptămână, vor încerca să găsească o soluţie comună cu privire la modul de utilizare a activelor ruseşti îngheţate pentru a ajuta efortul de război din Ucraina, scrie Reuters.

    Miniştrii de finanţe şi bancherii centrali din Grupul celor şapte democraţii bogate – Statele Unite, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada – se vor reuni vineri şi sâmbătă în oraşul Stresa din nordul Italiei.

    Negociatorii G7 discută de săptămâni întregi despre cum să exploateze cel mai bine activele financiare ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, care au fost îngheţate la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina, în februarie 2022.

    Reuters notează că trebuie puse la punct multe aspecte juridice şi tehnice, ceea ce înseamnă că nu se aşteaptă ca la Stresa să se ajungă la un acord detaliat, potrivit mai multor oficiali.

    În acest caz, discuţiile informale vor continua în vederea prezentării unei propuneri şefilor de guvern din G7, care se vor întâlni în Puglia, în sudul Italiei, în perioada 13-15 iunie.

    Italia deţine preşedinţia G7 în acest an.

    Rusia a avertizat în repetate rânduri Occidentul cu privire la consecinţele în cazul în care activele sale sunt atinse şi a acuzat Washingtonul că intimidează Europa pentru a lua măsuri mai radicale pentru a o contracara în Ucraina.

    De asemenea, perspectivele comerţului global vor fi un alt subiect central la Stresa, după ce săptămâna trecută Statele Unite au dezvăluit creşteri tarifare abrupte pentru o serie de importuri chinezeşti, inclusiv baterii pentru vehicule electrice, cipuri de calculator şi produse medicale.

  • Românii vor intra în Turcia doar cu buletinul. Decizia a fost semnată de preşedintele Recep Erdogan

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat un decret care le permite cetăţenilor români să intre în Turcia folosind doar cartea de identitate. Această decizie coincide cu vizita oficială a prim-ministrului român Marcel Ciolacu la Ankara. Noua reglementare este aşteptată să intre în vigoare în jurul datei de 1 iunie, conform surselor oficiale.

    Decretul specifică faptul că cetăţenii români care deţin o carte de identitate naţională vor fi exceptaţi de la cerinţele de viză pentru călătoriile turistice şi tranzitul prin Turcia, permiţând şederi de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Aceasta este în conformitate cu articolul 18 din Legea nr. 6458 privind străinii şi protecţia internaţională.

    Prim-ministrul Ciolacu a fost întâmpinat luni pe Aeroportul Internaţional Esenboga de către autorităţile locale din Ankara. Marcel Ciolacu este însoţit de o delegaţie de miniştri români iar vizita sa oficială în Turcia include întâlniri şi discuţii cu preşedintele Erdoğan.

    Această măsură este aşteptată să consolideze relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia, facilitând călătoriile mai uşoare pentru turiştii şi oamenii de afaceri români. Exceptarea de la viză este anticipată să impulsioneze turismul şi să îmbunătăţească legăturile economice între cele două ţări.

  • BREAKING Romgaz primeşte ratingul “BBB-“ cu perspectiva stabilă de la agenţia de evaluare Fitch

    Agenţia de evaluare financiară Fitch a atribuit Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul Român, ratingul de “BBB-“ cu o perspectivă stabilă. Este pentru prima oară când Romgaz primeşte rating de la Fitch, potrivit unui anunţ publicat de agenţia pe site-ul propriu.

    “Planuri mari pentru CAPEX: Romgaz are planuri ambiţioase de a dezvolta Neptun Deep, un proiect offshore de mare adâncime în Marea Neagră din România. Romgaz a achiziţionat o participaţie de 50% în proiect de la Exxon Mobil pentru 1 miliard de euro în 2022 şi este partener cu OMV Petrom, operatorul Neptun Deep. Planul de dezvoltare include o infrastructură de 10 sonde şi o platformă offshore, iar producţia ar trebui să înceapă în 2027, ajungând la o producţie brută de platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi (mld. mc) pe an. Romgaz şi OMV Petrom vor investi până la 4 miliarde de euro în acest proiect”, notează Fitch.

    ZF a scris săptămâna trecută că Romgaz a selectat JPMorgan, cea mai mare bancă americană, să conducă consorţiul de bănci care va intermedia programul de emisiuni de obligaţiuni pe piaţa externă. Programul MTN – Medium Term Notes este de 1,5 mld. euro în mai multe etape. Romgaz are nevoie de aceşti bani pentru a finanţa exploatarea proiectului de gaze din Marea Neagră Neptun Deep.

    “Ratingul “BBB-” al Romgaz beneficiază de o creştere de o treaptă faţă de profilul de credit autonom (SCP) “bbĂ” pentru sprijinul acordat de stat, în conformitate cu criteriile noastre de rating pentru entităţile legate de guvern (GRE). SCP reflectă poziţia dominantă a Romgaz pe piaţa de gaze naturale din România, potenţialul de creştere a producţiei în amonte din dezvoltarea zăcămintelor Neptun Deep şi Caragele şi politica financiară conservatoare. Principalele constrângeri ale ratingului includ scara de producţie relativ modestă, lipsa de diversificare geografică din cauza concentrării sale exclusiv pe România, natura îmbătrânită a activelor sale de gaze naturale, cheltuieli de investiţii mari şi un risc de execuţie gestionabil”.

    Alte comentarii din anunţul Fitch:

    ♦ Proiect transformaţional: Considerăm că Neptun Deep este un proiect transformaţional pentru Romgaz. Acesta va permite Romgaz să crească producţia de gaze naturale cu jumătate, până la aproximativ 150 de mii de barili echivalent petrol pe zi (kboe/d), de la 83 kboe/d în 2023, oprind o tendinţă de scădere a producţiei din zăcămintele mature existente. Proiectul va asigura, de asemenea, independenţa energetică a României şi va poziţiona ţara ca cel mai mare producător de gaze naturale din resurse interne din UE. Considerăm că riscul de execuţie este gestionabil, având în vedere experienţa partenerului în dezvoltarea de proiecte de petrol şi gaze.

    ♦ Romgaz a funcţionat în mod istoric cu o poziţie netă de numerar, ceea ce reflectă managementul său financiar prudent. Preconizăm că gradul de îndatorare netă EBITDA va creşte până în 2026, din cauza unor cheltuieli de investiţii semnificative, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea Neptun Deep. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca efectul de levier net să scadă începând cu 2027, pe măsură ce noile proiecte contribuie la EBITDA.

    ♦ Un proces decizional şi o supraveghere foarte puternice: Guvernul român exercită un control semnificativ asupra procesului decizional al Romgaz, inclusiv asupra activităţilor operaţionale, a performanţelor financiare, a structurii de finanţare şi a planurilor de investiţii. Acest control este evident prin intermediul participaţiei de 70% a guvernului, iar supravegherea sa este solidă, Romgaz fiind supusă unor raportări frecvente şi periodice cu privire la principalii indicatori operaţionali şi financiari. Prin urmare, considerăm că scorul pentru procesul decizional şi supraveghere este “Foarte puternic”.

    ♦ Păstrarea rolului politicii guvernamentale: Apreciem menţinerea rolului de politică guvernamentală ca fiind “puternic”, datorită rolului esenţial al Romgaz în autosuficienţa şi securitatea energetică a României. Producţia de gaze naturale a Romgaz, deţinerea reţelei româneşti de depozitare a gazelor naturale şi producţia de energie electrică sunt parte integrantă a economiei naţionale, iar neîndeplinirea obligaţiilor de plată ar avea un impact asupra furnizării continue a unui serviciu public cheie. În plus, Romgaz este implicată în proiecte strategice precum Neptun Deep, ceea ce subliniază şi mai mult importanţa sa în peisajul energetic al ţării.

    ♦ Considerăm că precedentele de sprijin şi riscul de contagiune sunt “insuficient de puternice”. Prin urmare, calculăm scorul GRE al Romgaz la 22,5 puncte. Combinat cu SCP ‘bbĂ’, acest lucru conduce la abordarea de rating SCP (standalone credit profile – Profil de credit independent) plus o treaptă, rezultând ratingul ‘BBB-‘.

    ♦ Strategie axată pe creşterea producţiei: Strategia Romgaz 2021-2030 se concentrează pe creşterea valorii activităţilor sale de bază, producţia şi comercializarea gazelor naturale, urmărind în acelaşi timp decarbonizarea. Printre obiectivele strategice cheie se numără reducerea emisiilor de carbon şi de metan cu cel puţin 10%, limitarea declinului anual al producţiei de gaze naturale din activele moştenite la mai puţin de 2,5%, menţinerea unei marje EBITDA de 25-40% şi obţinerea unei rentabilităţi a capitalului mediu angajat de 12% sau mai mare. Romgaz intenţionează, de asemenea, să ajungă la emisii nete de CO2 zero până în 2050.

    ♦ Plăţi generoase de dividende: Companiile de stat din România au fost obligate, de-a lungul timpului, să distribuie cel puţin 50% din profitul net sub formă de dividende. Pentru 2023, Romgaz a fost autorizată de guvern să aloce doar 20% din profiturile sale pentru dividende în 2024, din cauza unor cheltuieli de investiţii mari anticipate, ceea ce este în conformitate cu scutirile de la politica de dividende pentru companiile de stat care realizează proiecte energetice majore. Ne aşteptăm ca Romgaz să revină la distribuţiile de dividende standard, mai mari, în 2025. Cu toate acestea, prelungirea plăţilor de dividende mai mici în timpul dezvoltării Neptun Deep nu poate fi exclusă şi ar reprezenta o creştere a previziunilor noastre.

    ♦ Preţurile reglementate la gaze: Ca răspuns la războiul dintre Rusia şi Ucraina, guvernul român a implementat reglementări pentru a proteja consumatorii pe piaţa de furnizare a gazelor naturale, care expiră în martie 2025. În 2023, 87% din vânzările de gaze ale Romgaz au fost la preţuri reglementate de 150 RON pe megawatt oră (MWh). Din aprilie 2024, preţul plafonat s-a redus la 120 RON/MWh. Vânzările la aceste preţuri reglementate sunt scutite de impozitele pe vânt, iar redevenţele se bazează pe preţurile plafonate. Presupunem că măsurile nu vor fi prelungite, dar impactul unui scenariu alternativ asupra rezultatelor financiare ale Romgaz ar fi pozitiv datorită impozitării mai mici din preţurile reglementate.

    ♦ Centrală CCGT în construcţie: Romgaz avansează construcţia centralei electrice cu turbină cu gaz în ciclu combinat (CCGT) de la Iernut, cu un capex de 344 milioane de lei, care va fi finalizată până în decembrie 2024. Romgaz intenţionează să beneficieze de pe urma vânzărilor de energie electrică pe piaţa de echilibrare, a cărei importanţă este de aşteptat să crească pe măsură ce producţia de energie electrică din surse regenerabile creşte, cu volatilitatea inerentă a producţiei sale.

    ♦ Ne aşteptăm ca Iernut CCGT să constituie aproximativ 7% din EBITDA Romgaz în 2027, sporind diversificarea afacerilor companiei, deşi segmentul upstream rămâne în continuare contribuitorul dominant al fluxului de numerar.

    Ipoteze cheie:

    – Evoluţia producţiei de gaze naturale în conformitate cu orientările conducerii

    – Preţuri ale gazelor naturale în cadrul facilităţii de transfer de titluri (TTF) la 10 USD/mcf în 2024, 10 USD/mcf în 2023, 8 USD/mcf în 2026, 7 USD/mcf în 2027 şi 5 USD/mcf după aceea

    – Preţurile petrolului la 80 USD/baril în 2024, 70 USD/baril în 2025, 65 USD/baril în 2026-2027 şi 60 USD/baril după aceea

    – Capex în conformitate cu orientările conducerii

    – Dividende la aproximativ 50% din profitul net al anului precedent începând cu 2025

    Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la o acţiune pozitivă de rating/majorare a ratingului

    – Un upgrade este puţin probabil, cel puţin pe termen scurt, cu excepţia cazului în care există o îmbunătăţire semnificativă a profilului de afaceri al Romgaz prin diversificare sau o creştere semnificativă a producţiei în amonte peste nivelul prognozat în prezent, după dezvoltarea Neptun Deep şi Caragele, menţinând în acelaşi timp un profil financiar conservator

    Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la o acţiune negativă de rating/coborâre a ratingului

    – Acţiune de rating negativă asupra ratingului suveran al României

    – Probleme în dezvoltarea de noi active din amonte sau o pârghie netă EBITDA mult peste 2,0x după perioada de investiţii intensive în capex ar fi negative pentru SCP şi IDR

    Lichiditate şi structura datoriei

    Lichiditate satisfăcătoare: Nevoile de lichiditate ale Romgaz până în 2024 sunt acoperite prin numerar în bilanţ. După 2024, ne aşteptăm ca Romgaz să atragă împrumuturi pentru a-şi finanţa capex-ul crescut.

    Romgaz este deţinută în proporţie de 70% de stat şi 30% este tranzacţionată public la Bursa de Valori Bucureşti şi desfăşoară operaţiuni în sectorul upstream de petrol şi gaze naturale, înmagazinare şi furnizare de gaze şi producţie de energie electrică. Producţia Romgaz pentru 2023 se ridică la 83kboe/d, în timp ce EBITDA ajustată de Fitch a totalizat 5,6 miliarde de lei.​

     

  • Mesajul Fildas-Catena, cel mai puternic grup din comerţul farma: Cea mai importantă provocare e legată de taxarea firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Există societăţi care nu pot susţine o astfel de taxă

    ♦ Guvernul şi-a asumat un pachet de măsuri fiscale, printre care impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 mil. euro ♦ Măsura pune presiune pe mediul de afaceri, mai ales pe businessurile cu rulaje mari şi marje mici ♦ Grupul Fildas-Catena: Taxa nu are logică economică.

    Grupul Fildas-Catena, dez­voltat de antreprenoarea Anca Vlad, care a ajuns la 14 miliarde de lei cifră de afaceri în 2023, spune într-un răspuns pentru ZF că principala provocare este taxa de 1% impozit pe cifra de afaceri, una dintre măsurile fiscale asumate de guvern. Băncile plătesc deja 2% din cifra de afaceri.

    „Acum cea mai importantă provocare este legată de introducerea în România a taxării firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Introducerea unei taxe calculate ca procent din cifra de afaceri nu are logică economică. Sursa plăţii impozitului pe profit nu poate fi decât profitul însuşi, ca rezultat economic. Există ramuri, societăţi şi chiar linii de business care nu pot susţine o astfel de taxă aplicate asupra «preţului unui produs»“, potrivit răspunsului de la Fildas-Catena.

    Sectorul de distribuţie, în care grupul farmaceutic este prezent cu Fildas, dar şi comerţul cu medicamente în farmacii sunt caracterizate prin rulaje mari, cifre de afaceri de miliarde de lei şi marje de profit mai reduse. În cazul celor două divizii ale Fildas-Catena, marjele de profit din cifra de afaceri nu depăşesc 5%.

    Anterior, companiile din industria medicamentului s-au confruntat cu probleme date de lipsa materiilor prime, discontinuităţi la medicamente, inflaţia crescută, aspecte care nu au ocolit nici grupul Fildas-Catena.

    În comparaţie cu anul anterior, la nivel de grup, Fildas-Catena are cu aproape 2 miliarde de lei mai mult la afaceri, adică 14 mld. lei.

    În continuare, businessul cu farmacii este mai mare faţă de cel din distribuţie strict ca nivel al cifrei de afaceri, însă în anul 2023 rezultatele diviziei de distribuţie s-au apropiat la o diferenţă de câteva sute de milioane de lei. Astfel, cele 929 de farmacii Catena au adus 7,1 miliarde de lei, în vreme ce distribuţia s-a situat la 6,9 miliarde de lei.

    Grupul Fildas-Catena este construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.

    Antreprenoarea a pus bazele Fildas Trading în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a intrat şi pe partea de retail, cumpărând o reţea cu 30 de farmacii în Piteşti (judeţul Argeş).