BusinessMagazin

Blog

  • Altex:Vanzarile inregistrate in primul semestru au scazut cu 50%

    Pentru perioada iulie-decembrie 2009, oficialii companiei estimeaza o scadere de 40%, la 104 milioane de euro,mai putin cu 70 de milioane de euro fata de cele inregistrate in cel de-al doilea semestru al anului 2008. Astfel, pentru anul 2009 retailerul ar urma sa raporteze in total vanzari de 187 de milioane de euro, cu mult sub nivelul inregistrat anul trecut, cand compania a avut vanzari de 344 de milioane de euro.

    "Tendinta generala pe piata din Romania a companiei a fost data de un an de stabilitate, urmata de unul de declin", a spus Cristian Moanta, directorul de marketing si vanzari al companiei Altex. "Speram insa, ca pana la finalul anului Altex sa se pozitioneze usor peste ritmul de descrestere al pietei", a completat acesta.

    In ce priveste disponibilizarile, retailerul de electrocasnice a redus numarul de angajati de la peste 2000, la 1500 de persoane si a scazut salariile celor care lucreaza la sediul central.

    In prezent compania trece printr-o restructurare financiara, care se va termina in noiembrie-decembrie, potrivit lui Dan Ostahie, presedintele Altex Romania.

     

     

  • Ce cred bancherii despre curs si dobanzi

    La fel ca in fiecare vara, le-am solicitat bancherilor un “pariu pe curs” – o estimare privind nivelul cursului valutar la sfarsitul anului. Cu putine exceptii, previziunile lor se incadreaza in intervalul 4,1-4,3 lei/euro, remarcabil de aproape de nivelul din luna iulie.

    Mihai Bogza, presedintele si directorul general al Bancpost: Cred ca in momentul de fata principala problema a Romaniei nu este inflatia, ci declinul economic. (…)
    Pentru decembrie previziunea lui Bogza este de 4,10-4,30 lei/euro.

    Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si intermediere financiara Financial View: BNR va interveni probabil pentru mentinerea cursului pana la alegerile prezidentiale din noiembrie. Dupa aceea, vom vedea …
    Pentru decembrie previziunea lui Cabat este 4 lei/euro.

    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank: Deprecierea leului ar crea presiuni inflationiste si o combinatie recesiune-inflatie mare(stagflatie) extrem de periculoasa.

    Melania Hancila, directorul departamentului de cercetare si strategie de la Volksbank: Impactul dobanzilor asupra cursului de schimb s-a redus odata cu izbucnirea crizei financiare.

    Gabriel Cretu, director al diviziei de retail banking a OTP: In cazul unei deprecieri excesive, consider ca BNR detine mijloacele necesare sa confere pietei un echilibru.

    Cititi mai multe despre ce cred bancherii despre curs si dobanzi in articolul Cat va fi cursul leu/euro in iarna.
     

  • Carrefour a deschis primul supermarket in Winmarkt Turda

    Extinderea retelei de supermarketuri Carrefour face parte dintr-un parteneriat cu proprietarii Winmarkt, care prevede inchirierea de spatii in incinta centrelor comerciale din Turda, Cluj si Bistrita. Spatiul pentru magazinul din Turda a fost preluat la 1 iulie, dar pentru Cluj si Bistrita vor trebui sa mai astepte, deoarece exista contracte cu chiriasii mai lungi de un an.

    Supermarketul din Turda are o suprafata de vanzare de 713 metri patrati si 40 de angajati.

    Prin extinderea supermarketurilor, Carrefour urmareste expansiunea geografica in orasele cu mai putin de 100.000 de locuitori. Pentru 2009, grupul isi reduce ritmul de extindere pe segmentul hypermarketuri, de la 7 unitati anuntate la inceputul anului, la 3-4 magazine.

    Grupul Carrefour activeaza pe segmentul supermarketurilor din 2007, odata cu preluarea societatii Artima, care detine 21 de magazine in vestul Romaniei.

    Operatorul Carrefour Romania a avut vanzari de 532 milioane euro (inclusiv TVA) in primul semestru al anului, in crestere cu 4,8% fata de perioada similara a anului trecut. Printre competitorii Carrefour se numara retelele Real, Cora, Auchan si Kaufland.
     

  • Investitiile straine directe au scazut in primele sase luni

    Investitiile straine din ianuarie-iunie au acoperit integral deficitul de cont curent din aceasta perioada, de 2,375 miliarde euro. La finele lunii mai, investitiile straine directe au fost de 2,475 miliarde euro, in scadere cu peste 42% fata de nivelul inregistrat in perioada corespunzatoare din 2008, de 4,269 miliarde de euro.

    Din totalul investitiilor aferente primelor sase luni, participatiile la capital au reprezentat 40,9%, creditele intra-grup 49,7%, iar profitul reinvestit 9,4%, se arata intr-un comunicat al BNR. Investitiile straine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, in crestere cu 24,5% fata de 2007, si au acoperit in proportie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la 16,87 miliarde euro.

    Cititi mai multe despre solutiile propuse de oamenii de afeceri pentru redresarea economiei si stimularea investitiilor pe www.businessmagazin.ro.

  • Plaja din centrul orasului

    De anul trecut, cand criza nici macar nu isi aratase coltii pe de-a intregul, vocabularul de turist a fost imbogatit cu un nou termen – “staycation”, adica moda descoperirii orasului de bastina cu ochi de turist. Odata ce ideea ca este “cool” sa iti descoperi orasul natal in aceasta perioada de recesiune a inceput sa fie promovata pe toate canalele media, varianta vacantei cu plimbari pe langa casa a fost aleasa de multi dintre cei afectati de criza.

    Pentru ca majoritatea asociaza vacanta de vara cu o evadare pe o plaja, printre cei mai castigati au fost operatorii de plaje urbane din marile capitale ale Europei, care raporteaza cresteri semnificative ale numarului de localnici ce apeleaza la serviciile lor. Plajele din orase precum Viena, Paris, Berlin sau Bruxelles, care nu au fost binecuvantate cu iesire la mare, mizeaza in acest an pe un avantaj la care un (fost) turist cu bugetul limitat nu poate rezista – reduceri de pret si uneori chiar gratuitate. La aceasta se adauga nisipul fin adus de pe litoral, vedere la apa, sporturi de vara, ore de fitness sau bronz urban, adica aproape orice gasesti intr-o statiune de pe Coasta de Azur sau Costa del Sol – mai putin marea.

    Astfel de plaje se gasesc aproape in fiecare mare oras al Europei. Praga si Budapesta au propriile plaje construite artificial de-a lungul fluviilor ce le traverseaza, iar Amsterdamul isi incurajeaza localnicii care nu isi permit o excursie la mare sa se bronzeze pe acoperisul muzeului de stiinta (NEMO). Berlinul se lauda, la randul sau, cu oaze de nisip urbane, iar orase mai mici, precum Köln, Rotterdam, Utrecht, Toulouse sau Bordeaux, au preluat din mers tendinta. Viena si Parisul au dezvoltat insa o adevarata industrie in jurul conceptului de plaja urbana. “In fiecare weekend de vara, aproximativ 300.000 de oameni isi petrec timpul pe Donauinsel (Insula Dunarii, situata in centrul Vienei si care desparte fluviul propriu-zis de canalul Neue Donau, fiind gandita initial pentru a proteja orasul de inundatii, n.red.), foarte multi fiind localnici. Un turist petrece in Viena in medie 2 zile jumatate si este in general atras de obiectivele din centru, asa ca localnicii predomina aici”, explica pentru BUSINESS Magazin Gabriele Lenger, director pentru Romania in cadrul Oficiului National de Turism al Austriei. Amatorii de plaja in mijlocul capitalei austriece au de ales intre Insula Dunarii sau amplasamentele mai noi construite de-a lungul canalului fluvial. “Insula Dunarii, o fasie lunga de 21 de kilometri si lata de maxim 210 metri, atrage in fiecare an inotatori, pasionati de navigatie, windsurferi.

    Exista aici nenumarate gradini, pajisti, terase sau promenade cu baruri si restaurante chiar pe malul Dunarii”, spune Lenger. Tot aici se organizeaza si cea mai mare petrecere in aer liber din Europa, Festivalul Danube Island, care a atras anul acesta, la finalul lunii iunie, trei milioane de vizitatori pe durata a trei zile. Desi insula este deschisa tot anul, sezonul propriu-zis incepe din mai si se termina in octombrie. Iar accesul este gratuit. Un fenomen despre care Lenger spune ca a inceput in urma cu zece ani in Viena este cel al plajelor construite de-a lungul canalului Dunarii, unde, desi nu se poate inota, exista nisip si terase teleportate parca de pe litoral.

    Cei care au introdus moda plajelor in Viena au fost investitorii de la Summerstage, care au mizat pe delicatese locale, concerte, volei pe plaja sau trambuline. S-a deschis apoi Badeschiff, un complex construit pe un fost vas container transformat in centru de divertisment, in apropiere de Schwedenplatz (una dintre cele mai populare zone de divertisment din Viena). In timpul anului, aici functioneaza un restaurant cu bar si club, dar vara totul se transforma intr-o scena pentru o petrecere urbana pe plaja, unde pe deasupra se poate inota intr-o piscina construita chiar pe canal.

  • Cat va fi cursul leu/euro in iarna

    La inceputul anului, in febra previziunilor pesimiste despre economie si cu experienta recenta a deprecierii din octombrie a leului, multi (inclusiv dintre cititorii BUSINESS Magazin) erau dispusi sa considere ca ar fi greu de evitat o alunecare a cursului catre 5 lei/euro in prima jumatate a anului. Cu toate acestea, cand le-am solicitat bancherilor, in ianuarie, estimari de curs pentru sfarsitul lunii iunie, niciunul nu a avansat un nivel mai mare de 4,50 lei/euro, iar majoritatea s-au oprit inainte de 4,30 sau chiar de 4,10 lei/euro.

    In cele din urma, evenimentele le-au dat dreptate bancherilor, iar la 30 iunie cursul a ramas la 4,2067 lei/ euro – e adevarat, foarte departe de pragurile de vis din vara lui 2007, cand un curs de 3,1 lei/euro era o realitate, insa la fel de departe de scenariile apocaliptice in care am fi ajuns la 5 lei/euro sau si mai mult. Acum, situatia pare sa se repete; atata timp cat previziunile privind mersul economiei s-au schimbat de mai multe ori cu 8% a economiei a ajuns un scenariu vehiculat in mod oficial, iar deficitul bugetar creste pe zi ce trece, o prabusire a leului e lucrul de care multi dintre concetatenii nostri, in special cei cu credite in euro, se tem in continuare. Intr-un asemenea context, poate mira faptul ca majoritatea reprezentantilor bancilor comerciale ce au acceptat sa raspunda la ancheta BUSINESS Magazin au avansat tot estimari moderate, care incep de la 4,1 lei/euro si in doar cateva ocazii ajung la 4,50 lei/euro.

    Explicatia tine in primul rand de faptul ca principalul factor care a apasat pe leu anul trecut, respectiv deficitul mare al balantei de plati, si-a pierdut din influenta din cauza crizei, care a redus activitatea economica si implicit a dus la reducerea importurilor. “Ajustarea contului curent al balantei de plati este semnificativa (de la 12,5% anul trecut la sub 6%, poate chiar 4% anul acesta) si suficienta (in primele cinci luni ale anului 2009, deficitul contului curent a fost acoperit in proportie mai mare de 100% de investitiile straine directe)”, declara Mihai Bogza, presedintele si directorul general al Bancpost. Guvernatorul BNR a sustinut aceeasi idee saptamana trecuta, atunci cand a comentat perspectiva inflatiei si a leului pentru urmatoarele luni: atata vreme cat deficitul de cont curent este acoperit integral de investitii straine directe si are toate sansele sa scada si in urmatoarea perioada, iar datoria externa pe termen scurt s-a redus, nu sunt motive sa ne asteptam la o depreciere a leului sau la variatii bruste de curs.

    “Sunt unii, saracii, care asteapta de sase luni sa se faca cursul 4,7 lei/euro si din plictis au scos rapoarte”, a comentat Mugur Isarescu, referindu-se la partenerii lui traditionali de dispute indirecte – analistii, in special ai grupurilor financiare straine, care n-au incetat din toamna trecuta incoace fie sa prezica o cadere abrupta a leului, fie sa atribuie exclusiv unor interventii ale BNR in piata faptul ca moneda nationala si-a mentinut si isi mentine stabilitatea. Datoria externa a Romaniei pe termen scurt, unul dintre factorii de risc pentru economie si implicit de presiune asupra cursului valutar, a scazut in ultimele luni, in favoarea celei pe termen lung: in aprilie, datoria pe termen scurt s-a redus cu nu mai putin de 400 de milioane de euro fata de nivelul din martie, iar tendinta a continuat, incurajata si de eliminarea de catre BNR a obligatiei bancilor de a constitui rezerve minime pentru resursele atrase cu scadenta mai mare de doi ani.

    Cat despre contul curent al balantei de plati, analistii de la Bank of America Securities-Merrill Lynch, in mod obisnuit zgarciti cu optimismul, scriau la sfarsitul lui iulie ca Romania va avea in acest an un deficit de 3,9% din PIB – estimare inferioara celei de 5% formulate in iunie.In ceea ce o priveste, Banca Nationala estimeaza ca deficitul extern se va reduce anul acesta la jumatate fata de nivelul de anul trecut, adica la circa 6% din PIB, ceea ce va permite reducerea in continuare a dobanzii de politica monetara, ajunsa acum la 8,5% pe an, si implicit coborarea in continuare a dobanzilor la depozite si la credite.

  • Zadarul renascut

    Aproape distrus de bombardamentele din cel de-al Doilea Razboi Mondial si asediat de fortele sarbe in timpul razboiului din anii nouazeci, Zadarul renaste, adaugand hoteluri, baruri si cluburi noi la atractiile traditionale.

    SEDERE : Un hotel elegant, situat chiar in inima orasului, este Bastion – numit astfel probabil datorita amplasarii sale intr-o fortareata ce dateaza din secolul al XIII-lea. Hotelul are un restaurant cu terasa, iar la subsol un spa, cu o baie turceasca.

    BAR : Unul dintre cele mai bune baruri din Croatia, infiintat de un producator muzical din Marea Britanie. El a preluat gradina paraginita a unui hotel, transformand-o in “The Garden”, local devenit intre timp atat de popular, incat proprietarii au deschis si un club pe plaja in apropiere, la Petrcane, unde se tine si un festival muzical.

    MARASKA: Vechea fabrica de lichior, unde se producea lichiorul de cirese (Maraschino), domeniu in care Zadar are o traditie de cateva sute de ani, pornind de la calugarii manastirii dominicane din zona, primii care au preparat bautura recunoscuta azi in toata lumea, al carei gust e dat de un soi special de cirese cultivat pe plan local, situata vizavi de “The Garden”. Fabrica de pe malul apei va fi transformata intr-un hotel.

    ARSENAL : O impresionanta institutie de secol optsprezece, unde candva veneau corabiile venetiene la reparatii. A fost restaurat cu grija si transformat intr-un complex ce cuprinde o galerie de arta, un spatiu pentru concerte, un club de noapte si un mall elegant.

    OSLJAK: Mica insulita impadurita in apropiere de Zadar, unde veneau sa se relaxeze romanii bogati locuitori ai Zadarului antic. In acest loc nu sunt nici magazine si nici masini si se poate ajunge doar cu bacul. Un punct de atractie il reprezinta o veche bisericuta ce dateaza din secolul al VI-lea, precum si ruinele unor mori construite si ele cu cateva sute de ani in urma. Pentru cei care vor sa petreaca mai mult de cateva ore pe Osljak se recomanda casa de oaspeti detinuta de un localnic, Davor Valvic.

    ORGA: Constructie spectaculoasa proiectata de catre arhitectul croat Nikola Basic in 2005, Orga Marii se prezinta sub forma unor trepte care coboara in mare, avand tuburile sonore sub apa, astfel incat valurile care o lovesc canta diverse acorduri.
     

  • Contul bancar, creditul si asigurarea, reteta bancherilor pentru profituri

    O matrice clara de adunari, scaderi si permutari, comuna pentru toate companiile din sistemul financiar si care sa arate cat de mare este apetenta romanilor pentru produsele financiare inca nu exista. Cu toate acestea, nu este foarte greu de conturat combinatia standard pentru clientul roman. “Printre cele mai uzuale produse financiare se numara creditele bancare si asigurarile de raspundere civila auto, mai ales ca acestea au si o componenta obligatorie”, spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.

    Exista, pe de alta parte, peste 4,35 mil. participanti la sistemul de pensii private obligatorii pentru care s-au virat contributii – astfel incat, in mod sigur, pensia privata e unul dintre produsele financiare cele mai comune in randul populatiei angajate. Acelasi lucru il putem spune si despre contul curent – cel mai vandut produs al bancilor, “caruia ii poate fi atasat un card si un descoperit de cont si/sau un credit de consum. Dar combinatia cea mai frecventa este cont curent-card-descoperit de cont”, enunta Rozaura Stanescu, directorul executiv delegat al departamentului de strategie si marketing din cadrul BRD-Groupe Société Générale. Luate separat, pe fiecare dintre cele trei mari categorii in parte – banci, asigurari si pensii – lucrurile arata putin mai clar. De departe, bancile par sa starneasca apetitul cel mai solid pentru astfel de produse, in timp ce asigurarile si fondurile de pensii inca au o baza de clienti limitata. Exceptie face doar pilonul II de pensii (obligatorii), care a atras peste 4,7 milioane de participanti.

    “La inceputul relatiei cu banca, un client standard detine un card si un descoperit de cont, adesea incadrate intr-o conventie”, explica Rozaura Stanescu. “Cand relatia se extinde la trei-patru produse, avem de obicei de-a face cu o clientela mai dinamica, pentru care timpul este important. Pentru acestia, produsele de internet si mobile banking sunt foarte importante.” Un client ajuns la maturitate incepe deja sa economiseasca si contului i se adauga, in acest caz, si un produs de economisire. Astfel, in versiunea “pachet”, un client poate ajunge si la sase produse. “In general, se recomanda ca nu mai mult de 25% din venituri sa fie destinate unui mix de produse financiare”, sustine Shah Rouf, CEO al Aviva Group Romania.

    In ceea ce priveste segmentul asigurarilor de viata, cele mai vandute tipuri de polite sunt cele pentru credite, impuse de banci, cu rolul de a proteja atat beneficiarul, cat si pe mostenitorii acestuia. Daca se intampla un eveniment neprevazut pe durata contractului de creditare, iar familia se afla in imposibilitatea de a mai plati creditele catre banca, diferenta creditului ipotecar ramas este preluata de compania de asigurari de viata. “Celelalte tipuri de asigurari, care includ atat produse de economisire, cat si de protectie, sunt incluse de majoritatea clientilor in categoria cheltuielilor optionale, iar perceptia si intelegerea acestor produse joaca un rol major in abordarea financiara”, constata Shah Rouf.

    Cu toate acestea, gradul de penetrare a asigurarilor de viata in Romania este inca foarte mic – 0,4% din PIB; in Germania, de pilda, gradul de penetrare este de 3,1%. “Nu trebuie sa uitam insa ca piata de asigurari din Romania a demarat abia dupa Revolutie, iar in Germania are o istorie de peste 100 de ani”, completeaza Cornelia Coman. In plus, salariul mediu pe economie este inca scazut (aproximativ 400 de euro pe luna), iar preturile la anumite bunuri si servicii sunt similare celor din Europa de Vest, astfel ca e greu de alocat bani si pentru asigurari.

     

  • TOP BM: Cele mai scumpe iahturi vandute in Romania in 2009

    Cred ca industria iahtingului in Romania este inca la inceput, dar se poate ca in urmatorii ani numarul barcilor de agrement sa creasca semnificativ. Aceasta depinde insa si de conditiile create pentru dezvoltarea turismului in Romania, iar turismul, la randul sau, depinde de dezvoltarea infrastructurii. In fine, depinde si de vointa politica”, spune omul de afaceri George Copos, proprietarul a trei ambarcatiuni cu vele, dintre care cea mai scumpa este un model Jeanneau Sun Odyssey 54, achizitionat din Franta in 2006 pentru 515.000 de euro.

    Anul acesta s-au modernizat marine precum cea din Mangalia si s-a lansat un nou proiect realizat de compania Black Sea Magic – marina de la Limanu. Iar marina din portul Tomis urmeaza sa devina operationala incepand cu anul viitor. Cu toate acestea, Bogdan Craiciu, proprietarul Set Events, firma care organizeaza Regata Marii Negre si Boat Show (targul de ambarcatiuni de la Bucuresti si Constanta) spune ca in momentul de fata in Romania exista aproximativ 10.000 de vase – unul la aproximativ 2.000 de locuitori, pe cand in alte tari europene exista o ambarcatiune la 150 de locuitori. Anul acesta, declara Craiciu, la Boat Show s-au vandut 65% dintre ambarcatiunile expuse, fata de 90%, in 2008. Cele mai exclusiviste modele prezente la targ au costat in jur de 1 milion de euro.

    Craiciu a investit anul acesta in expozitie mai mult ca in anii precedenti, insa a avut vanzari mai mici. Omul de afaceri a observat totusi ca pe piata au intrat noi companii distribuitoare de veliere si ambarcatiuni cu motor, precum NauticLife, Ed Boats sau Black Sea Boats, prezente pentru prima oara si la Boat Show. NauticLife s-a lansat la sfarsitul lui 2008, iar anul acesta a vandut deja 21 de ambarcatiuni, dintre care cele mai scumpe sunt un Beneteau Oceanis 40 de 170.000 de euro si un Beneteau Oceanis 31 de 120.000 de euro. Insa cele mai scumpe vase din oferta companiei sunt doua modele frantuzesti Beneteau 58 si 47, care costa 500.000, respectiv 600.000 de euro. Tot de la Beneteau este si velierul ales sa reprezinte in competitii clubul NauticClub, fondat de Mihai Marcu, presedintele MedLife si fondatorul NauticLife.

    Modelul ales de club este un Life-Beneteau First 34.7, care a costat 200.000 de euro. Marcu estimeaza pentru anul 2009 o cifra de afaceri a NauticLife de 650.000- 700.000 de euro si crede ca, desi criza a afectat bugetul pentru 2009 in mare masura, piata iahtingului se va dubla in urmatorii doi ani. Piata de ambarcatiuni de lux din Romania se ridica acum la aproximativ 50-60 mil. euro pe an, estimeaza reprezentantii Franco’s Marina, care aduc in Romania branduri ca Ferretti Yachts si Pershing din categoria mega-iahturilor – modele cu lungimi cuprinse intre 24 si 40 m, cu 4-5 cabine si cate 2 motoare a peste 2.000 CP.

    “Anul trecut am avut afaceri de trei ori mai mari fata de 2007, pentru ca am vandut 7 ambarcatiuni de lux”, spun oficialii Franco’s Marina. Pana acum s-au vandut modele Ferretti Yachts, Pershing Yacht si Mochi Craft, printre cele mai scumpe nume din catalogul companiei. Intre cele mai exclusiviste vase puse pe apa de Franco’s se mai numara si Custom Line Yacht (cu modelele Custom Line 112’ Next, Custom Line 97’, Navetta 33, Navetta 26), Ferretti Yachts (cu modelele Ferretti 830 si Ferretti 881) si Pershing Yacht (cu modelele Pershing 90’, Pershing 108’ si Pershing 115’), la preturi cuprinse intre 5 si 13 milioane de euro.
     

  • Cine-ajunge primul

    Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.

    Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.

    Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).

    Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.

    Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.

    In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.