BusinessMagazin

Blog

  • Randament maxim

    O sedinta model este aceea bine planificata si pregatita, spune Lavinia Rosca, directorul scolii de afaceri romano-americane ASEBUSS. Cand sunt eficiente sedintele? 

    1. Sedinta se justifica atunci cand o problema nu poate fi rezolvata decat prin schimbul de idei intre membrii unui grup. Altfel este o pierdere de timp si de bani pentru companie si o oboseala inutila pentru angajati.
    2. Planificarea este esentiala, pentru ca reduce numarul si durata sedintelor la strictul necesar.
    3. Ordinea de zi trebuie sa specifice clar ora si locul de desfasurare, durata, subiectele care se vor discuta, deciziile care trebuie luate, rolul si contributia asteptata de la fiecare participant sau grup de participanti.
    4. Agenda trebuie adusa la cunostinta participantilor din timp, pentru ca acestia sa-si poate pregati rapoartele, planurile, propunerile conform asteptarilor si sa fie cat mai eficienti in luarea deciziilor.
    5. Regula de aur este: „Timpul angajatilor trebuie respectat si valorificat“. Durata maxima optima a unei sedinte este de 90 de minute.
    6. Nu trebuie descurajata exprimarea si dezbaterea punctelor de vedere contrare. Intoleranta duce fie la conflicte deschise, fie la blocarea dialogului.
    7. Dupa terminarea sedintei se va distribui minuta acesteia, care trebuie sa fie succinta, dar sa specifice clar actiunile, responsabilii si termenele de realizare, nu numai catre participanti, dar si catre toti cei interesati si influentati de deciziile luate.
    8. Deciziile sa se traduca in actiuni. Daca au loc intarzieri sau abateri de la deciziile luate, initiatorul sedintei va interveni cu indemnuri la actiune, recomandari sau sprijin direct. Dimpotriva, succesele nu trebuie trecute cu vederea, ci remarcate si rasplatite.

  • Internet fara frisca

    Pana acum, multi dintre cei ce au incercat in Romania sa vanda cafea alaturi de o portie de Internet wireless s-au trezit ca de fapt clientul da bani doar pentru cafea. Exista vreun model de business potrivit pentru a face rentabile hotspoturile WiFi?

     

    Saptamanile acestea angajatii departamentului de IT ai hotelului Marriott din Bucuresti trebuie sa puna la punct ultimele detalii la reteaua wireless interna care va inlocui hotspotul operat in prezent de Vodafone. Motivatia – „vrem sa avem o solutie a noastra pe care sa o controlam“, enuntata de Dina Litzica, directorul de marketing al Marriott – trimite doar la una din solutiile incercate de companii pentru a gasi un model de business potrivit de operare a punctelor de acces la Internet fara fir, denumite generic hotspoturi.

     

    Pana acum, oaspetii hotelului aveau nevoie de un laptop si o cartela razuibila Vodafone cu un cod de acces, care putea fi cumparata de la receptie pentru a naviga pe Internet oriunde in cadrul cafenelei si al restaurantelor de la etajul intai sau la business lobby-ul de la ultimul etaj al Marriott. In viitor, accesul wireless in hotel va fi extins la toate camerele de la primul si ultimul etaj, hotelierul pastrand totusi plata unei taxe de conectare, sau va fi oferit gratuit celor ce inchiriaza salile de conferinte pentru evenimente. In prezent, doi dintre cei mai mari operatori de hotspoturi din Romania sunt retelele de telefonie mobila Zapp (cu 89 de puncte) si Vodafone (cu 34). Dar alte categorii de companii au anuntat anul acesta planuri ambitioase de construire a unor retele de hotspoturi care vor rivaliza cu cele existente. Unele nu au nicio legatura cu telecomunicatiile, altele, dimpotriva, au ca principal obiect de activitate operarea hotspoturilor.

     

    De exemplu, incepand cu anul acesta, clientii celui mai mare lant de restaurante din tara vor putea lua masa conectati la reteaua de Internet prin WiFi. Cristian Savu, directorul de comunicare al McDonald’s Romania, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca pana la sfarsitul lui 2007, o mare parte din lantul care cuprinde acum 52 de restaurante va dezvolta retele de acces la Internet prin unde WiFi. „Internetul fara fir e un serviciu pe care il oferim clientilor secolului 21“, motiveaza hotararea Savu, fara a preciza companiile care vor fi implicate in dezvoltarea retelelor. Dupa ce proiectul va fi dus la bun sfarsit, McDonald’s va deveni practic unul dintre cei mai importanti operatori de hotspoturi din Romania.

     

    Totusi, pana acum, dezvoltarea WiFi in Romania a fost lasata pe seama operatorilor de telefonie mobila si a unor dezvoltari independente in cafenele, restaurante sau hoteluri. Cei de la Caro Network, de exemplu, ofera gratuit instalarea in cafenelele sau restaurantele interesate, in schimbul vanzarii in cadrul localurilor a cartelelor de acces platite. Ideea i-a venit directorului Andrei Bucur in urma unui accident la schi in Austria. Internat in spital cu o fractura la picior, singura modalitate viabila prin care putea sa intre pe Internet a fost folosirea laptopului intr-o retea locala WiFi. Dupa ce a inceput acum aproape doi ani sa ofere varianta instalarii gratuite proprietarilor de localuri interesati, a reusit sa aduca Internetul wireless in cateva zeci de cafenele si restaurante. Bucur spune ca initiativa a prins la proprietarii multumiti de faptul ca nu trebuie sa scoata niciun ban din buzunar si mai mult, nu ar avea altfel cunostintele tehnice necesare pentru a pune la punct astfel de retele. Dar, cu tot optimismul proprietarilor, clientii lor nu au fost foarte receptivi. „Nu prea sunt multe conectari, in general lumea nu e foarte interesata, poate si din lipsa obisnuintei de a folosi Internetul WiFi, dar sperante sunt“, spune Andrei Bucur.

     

    Iar infrastructura de hotspoturi exista si este in continua crestere. Ultimele date furnizate de ANRC, corespunzatoare mijlocului anului 2006, vorbesc de un numar de 434 de puncte de acces WiFi la nivel national. Un studiu al Intel si IDG realizat in aceeasi perioada arata ca numarul este undeva in jurul a 500 de puncte, majoritatea dintre ele aflandu-se in proprietate privata si a caror utilizare este fie pe baza unor taxe de utilizare, fie gratuita, dar conditionata de la consumul unor alte produse.

     

    Interesant este faptul ca, desi in Bucuresti se gasesc cele mai multe hotspoturi, raportat la numarul de locuitori Brasovul este orasul cu cele mai multe hotspoturi per capita. Din numarul total al PC-urilor vandute in 2006, aproximativ 150.000 au fost notebook-uri. IDC nu calculeaza insa distinct numarul notebook-urilor cu chipset WiFi, care s-ar putea conecta la hotspoturi. Vanzatorii din Romania estimeaza insa ca in jur de 70% dintre acestea pot fi folosite pentru accesul la Internet prin WiFi. Cu alte cuvinte, doar anul trecut au fost vandute mai mult de 100.000 de laptopuri care ar putea fi conectate la oricare dintre cele 434 de hotspoturi publice raportate de ANRC, fara a mai lua in calcul retelele wireless ale companiilor sau ale utilizatorilor din segmentul rezidential.

     

    Cu toate acestea, specialistii cad de acord ca numarul utilizatorilor de hotspoturi este mult mai mic. Fapt realizat probabil si de Air Bites, companie care si-a lansat serviciile in Romania la inceputul anului trecut cu o oferta de acces la Internet fara fir si care initial declara ca vrea sa-si extinda treptat acoperirea retelei wireless pentru tot Bucurestiul. Intre timp, semnalele date de companie arata ca planurile au fost schimbate. Dupa ce a dezvoltat primul hotspot zonal in cartierul bucurestean Vatra Luminoasa, achizitiile unor retele de cartier in Bucuresti si Iasi indreptatesc ideea ca planurile de a oferi servicii wireless au fost abandonate in favoarea variantei clasice, fixe. Iar cei care doresc in continuare o retea wireless au acum o alta oferta din partea Air Bites, care presupune instalarea hotspotului chiar in locuintele clientilor, pe baza de abonament, contra 89 de lei pe luna. Mai multi locuitori din zona Vatra Luminoasa care devenisera intre timp clienti ai serviciului initial spun ca recent compania le-a oferit varianta migrarii de la hotspotul public catre o conexiune fara fir in interiorul apartamentului. Oficialii Air Bites nu au dorit sa comenteze aceste informatii.

     

    Prin urmare, modelul de business care vinde direct accesul WiFi nu a functionat conform planului in Romania. Dezvoltarile viitoare vor fi facute evitand sistemul cu taxare directa a utilizatorilor. O companie start-up din Cluj vrea sa incerce un sistem mixt. Cfree gestioneaza in prezent 28 de hotspoturi deschise accesului liber. Costurile de instalare au fost suportate de proprietarii incintelor unde functioneaza, cum ar fi de exemplu hotelul Paraul Rece din Predeal, cu una dintre ultimele retele construite. Ceea ce face diferit sistemul Cfree este ca ofera o modalitate de promovare a locatiilor care au o retea wireless locala. Dan Berte, cofondatorul companiei clujene, spune ca „turistii incep sa aleaga hotelurile si in functie de prezenta sau lipsa punctelor de acces WiFi“.

     

    Cele mai multe hotspoturi din reteaua Cfree se afla in Cluj (19), orasul unde la inceputul lui 2005 a fost dezvoltat primul hotspot, popularizat mai ales datorita asigurarii accesului la Internet pentru participantii la Festivalul de Film Transilvania.  Cum ar fi sa avem Internet gratuit peste tot?, a fost intrebarea care i-a determinat pe cei doi parteneri sa inceapa dezvoltarea retelei de hotspoturi. „Am dezvoltat programe software speciale, am pus la punct acest sistem si ne-am trezit ca am devenit antreprenori“, spune Berte. Acum, omul de afaceri clujean spune ca lunar cateva mii de oameni se conecteaza la Internet folosind unul dintre hotspoturile Cfree.

     

    Desi in acest moment veniturile companiei sunt mici, bazate in special pe marginile din instalare, anul acesta Berte crede ca va ajunge la o retea formata din 150-200 de puncte de acces wireless. Saptamana aceasta va fi lansata si o varianta premium platita a Cfree. Toate hotspoturile Cfree vor ramane in continuare gratuite pentru accesul de urgenta si pentru informare, respectiv casuta de e-mail sau  folosirea programelor de instant messenger. Vor fi taxate in schimb serviciile mari consumatoare de banda, descarcarea sau streaming-ul live al fisierelor video, cu 2-3 euro pentru o cartela valabila o zi. „Nu am folosit niciodata hotspoturi platite. De exemplu, T-Mobile in Germania cere 8 euro pe ora. Eu m-as gandi daca pot sa obtin 8 euro dintr-o ora pe Internet, ca sa fie justificabil“, spune Dan Berte. Iar de luna aceasta, Cfree vine cu o oferta pentru cafenele, hoteluri si restaurante, un router plug-n-play la pretul de 199 de euro. In aceasta suma e inclusa si asistenta tehnica pentru un an, promovarea in retea si, potrivit reclamei de pe site, o caffe latte. In perioada urmatoare, Cfree nu exclude varianta intrarii in actionariat a unui venture capitalist. „T-Mobile sau un alt mare operator de hotspoturi se va prinde ca piata romaneasca e in dezvoltare si atunci sigur unul dintre ei va fi interesat“, este de parere reprezentantul Cfree.

     

    Cel putin irlandezii de la Freehotspot.com se pare ca au realizat. Desi au deja 23 de hotspoturi instalate in Romania, compania a fost foarte discreta pana acum. In decembrie insa, vicepresedintele Joe Brunoli a declarat ca Freehotspot.com va duce o agresiva campanie de extindere in 2007: „Nu putem sa spunem cifre exacte, dar credem ca un numar de 200 de hotspoturi in Romania este o tinta rezonabila  si chiar modesta pentru 2007“. Modelul irlandez propune publicitatea drept sursa de monetizare a punctelor de acces wireless. De fiecare data cand un utilizator conectat la Freehotspot.com schimba site-ul web pe care se afla, va aparea o reclama timp de 10 secunde. Pentru cumparatorii de publicitate, solutia vine cu argumentul targetarii geografice foarte exacte: practic, poti face publicitate doar pentru utilizatorii unei singure strazi, persoane care folosesc Internetul si ar putea fi convinse chiar sa cumpere produse online. Dezvoltarea retelei de hotspoturi va fi insa facuta prin parteneri locali, nu direct, iar investitiile necesare nu vor fi foarte mari. „Cheltuielile pentru echipamentele din fiecare hotspot sunt foarte mici – in jur de 100 de euro – si asa vom reusi sa oferim gratuit serviciul catre utilizatori si proprietarii punctelor respective“, a declarat Joe Brunoli.

     

    Si operatorul de hotspoturi spaniol FON, autodeclarat drept cel mai mare operator de hotspoturi gratuite, este deja prezent in Alba-Iulia si Timisoara. Sistemul lor de monetizare a hostpoturilor se bazeaza pe utilizatorii individuali, cei ce au acasa o retea wireless si care sunt determinati sa puna router-ul wireless cat mai aproape de ferestre, pentru ca si alti utilizatori sa se poata conecta. Cei ce intra in acest sistem au accesul gratuit la orice hotspot FON, acces care altfel este platit de nemembri cu o suma in jur de 10 euro pe zi.

     

    Sa fie acesta modelul de business care va functiona in Romania? Este greu de spus, dar dezvoltatorii romani spun ca la sfarsitul acestui an raspunsul va fi mai clar. Si la fel de important, dupa ce va fi descoperit sistemul care sa monetizeze hotspoturile WiFi si dupa ce posesorii de notebook-uri purtand sigla acestei tehnologii vor descoperi ca este mai comod sa navighezi liber, orice proprietar de hotspot poate deveni antreprenor. Pana la urma, ca si in domeniul imobiliar, succesul unui hotspot sta in trei calitati: locatie, locatie, locatie.

  • Cele mai mari hotspoturi

    Dezvoltator

    Orasul

    Zona

    Air Bites

    Bucuresti

    Vatra Luminoasa

    DRC TeleCom

    Timisoara

    Piata Unirii

    Cfree

    Cluj

    Piata Eroilor

  • Modele de business

    Un hotspot nu inlocuieste furnizorul de acces la Internet printr-o solutie clasica, ci, folosind un dispozitiv special numit router wireless, transmite semnalul pe o arie in jurul unui punct fix in care orice dispozitiv dotat cu cip WiFi, fie el laptop sau PDA, se poate conecta la Internet.

     

    ZAPP: Operatorul si-a dezvoltat o retea de 89 de puncte de acces prin WiFi, in special in zona hotelurilor. Orice laptop se poate conecta in fiecare zi timp de 5 minute gratuit, dupa care accesul este platit.

     

    VODAFONE: Accesul se face prin cartele care pot fi cumparate la receptia hotelurilor de patru si cinci stele unde exista hotspoturi. Lista celor 34 de puncte cu hotspot mai cuprinde complexul Romexpo sau clubul de golf Lac de Verde.

     

    Cfree: Startup-ul din Cluj cu 28 de hotspoturi va lansa in aceasta saptamana o versiune premium a serviciului pentru cei ce vor sa foloseasca reteaua de hotspoturi gratuita si pentru servicii mari consumatoare de banda larga.

     

    FREEHOTSPOT.com:  De fiecare data cand se incarca o pagina web noua apare o reclama timp de 10 secunde, dar exista si un buton pentru a sari peste reclama. Reteaua lor va ajunge la 200 de hotspoturi in 2007.

     

    FON: Compania spaniola are doar doua puncte de acces wireless in Romania. Proprietarii de hotspot care isi pun gratuit serviciul la dispozitia membrilor au acces la orice hotspot FON. Ceilalti platesc o taxa zilnica.

  • Inca mai suntem tara ideilor bune

    O idee buna de afaceri mai poate fi inca pusa in practica fara probleme in Romania, cred antreprenorii straini intervievati de UniCredit pentru un studiu privind competitivitatea in regiune. Domeniile cu mari oportunitati de crestere se schimba insa fata de anii trecuti.

     

    Chiar daca privatizarile s-au cam terminat, iar Romania isi pierde in ochii antreprenorilor straini atuurile productiei ieftine, in fata vecinilor de la est, feeria castigului nu s-a sfarsit de tot. „Cu certitudine ca si in urmatorii cativa ani va continua sa fie o destinatie preferata pentru investitiile lor“, este de parere Fabio Mucci, economist in cadrul departamentului de cercetare pentru Europa Centrala si de Est al Unicredit. In opinia lui, anul 2007 va aduce un influx de investitii straine de circa 5,6 miliarde de euro, iar in urmatorii doi-trei ani nivelul acestora se va stabiliza „undeva in jur de cinci miliarde de euro“. La fel de adevarat, arata un studiu al italienilor referitor la competitivitatea economiilor din aceasta regiune, structura investitiilor se va schimba, iar industriile „fierbinti“ pana de curand ale economiei romanesti isi pierd atractivitatea. Cateva exemple includ mineritul si extractia, produsele textile, pielaria si produsele din piele.

     

    Apar, pe de alta parte, noi domenii-vedeta –  asa cum sunt cel al constructiilor, cel energetic, de comunicatii sau bancar. Fara doar si poate, cel mai puternic potential este legat de nevoia de refacere si de constructia infrastructurii locale. Lansarea marilor proiecte si posibilitatea de a beneficia de cofinantarea UE reprezinta „un motiv puternic pentru investitorii straini sa vina in Romania“, este de parere economistul de la UniCredit. Implicit, industrii conexe, cum este spre exemplu cea a constructiilor, vor beneficia la randul lor de efectele conexe. Mai putin tentante ca in trecut (prin prisma numarului mai redus, dar si a dimensiunii), privatizarile reprezinta si ele oportunitati de atragere a investitorilor straini. Recent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a anuntat ca va scoate la privatizare, in 2007, toate cele 62 de firme cu capital majoritar de stat din portofoliu.

     

    „Dar privatizarile se vor termina odata si odata, la fel si marile proiecte de infrastructura, iar structura investitiilor straine se va modifica si ea in consecinta“, explica Mucci. Vor predomina, dupa aceasta etapa, investitiile de tip greenfield (de la zero), iar domeniile pe care analistii UniCredit le crediteaza cu cele mai multe sanse de a le atrage includ constructiile, infrastructura, sectorul energetic.

     

    Ce-i atrage pe straini pe piata romaneasca? Asemeni altor tari din Europa Centrala si de Est, Romania sta inca bine la capitole precum costul muncii, ritm de crestere al economiei (pe care Mucci il vede in medie la 5,5% in perioada 2007-2009), unul dintre cele mai reduse niveluri de impozit din regiune, o piata a muncii flexibila si o productivitate relativ ridicata a fortei de munca. Avantajul fortei de munca ieftine nu mai este insa de baza, in conditiile in care salariile cresc semnificativ, trase in sus de concurenta tot mai acuta, dar si de procesul de convergenta. Si, in plus, un pas mai la est, nici Ucraina, Moldova sau Rusia nu stau degeaba. 

  • Domenii fierbinti

    Pentru 2007-2008 economistii de la UniCredit anticipeaza cele mai bune evolutii in Romania pentru domenii precum:

    • lemn si produse din lemn
    • produse minerale non-metalice
    • echipamente electrice si optice
    • echipamente de transport
    • productie mobila
    • constructii
    • comert en-gros si retail
    • comunicatii
    • institutii financiare si asigurari
    • imobiliar, locuinte si servicii de business

  • Girl Power

    Pana nu demult cuvantul “gadget” era automat asociat cu “barbatii”, iar femeile nu erau deloc luate in seama de producatorii din bransa. Odata cu cresterea influentelor feminine in societate, vanzatorii si producatorii de gadgeturi au inteles ca trebuie sa-si concentreze tot mai mult eforturile catre aceasta, pentru a o atrage ca si client. Cuvintele cheie par a fi stil, culoare si design inedit. Ruxandra Voda, director de marketing al Altex, cel mai mare distribuitor de electrocasnice si produse IT&C de pe piata, considera ca functionalitatea unui gadget este mai importanta decat designul, dar recunoaste de asemenea ca-i place foarte mult sa-si asorteze telefonul la hainele pe care le poarta. “Este unul dintre farmecele unui telefon mobil de acest gen”, spune Ruxandra. Ce anume doreste Ruxandra de la un gadget? “In primul rand, caut avantajele din punct de vedere al functionalitatii, al beneficiilor utilizarii lui. Apoi, ma mai intereseaza designul si cand spun design ma refer atat la forma, dimensiune si material, cat si la culoare”, marturiseste aceasta. “Un gadget pentru mine este acel obiect care aduce inovatie, o imbunatatire a vietii ? deci este mai degraba ceva functional decat ceva in acceptiunea curenta data termenului ‘gadget pentru femei’ care include cu siguranta si o latura de design aliniat la ultimele tendinte ale modei”, adauga Ruxandra.Gadgeturile de care nu se poate lipsi directorul de marketing al Altex sunt telefonul si laptopul. Cel mai des Ruxandra foloseste telefonul Nokia N70, “axat mai mult pe functionalitate”, si un Think Pad X41 Tablet “la care apreciez dubla lui functionalitate: laptop cu configuratie performanta si PDA”. Ruxandra considera ca gadgeturile pe care le detine o femeie reflecta intr-o oarecare masura personalitatea acesteia. “Cred ca gadgeturile pe care le detinem reflecta o anumita parte a personalitatii unei femei, nu intreaga ei personalitate”, crede directoarea de marketing a Altex. “Spre exemplu o femeie care uimeste cu gadgeturi de ultima ora este cu siguranta o femeie indreptata spre tehnologie, care apreciaza tehnologia din perspectiva utilitatii; pe cand o femeie care le foloseste exclusiv ca accesorii asortate la tinuta sa arata mai degraba latura sa cocheta, inclinatia sa de a fi in pas cu cele mai noi tendinte din moda”, este de parere Ruxandra.De la mobil la ondulatorTermenul “gadget pentru femei” nu poate fi atribuit numai telefoanelor, PDA-urilor sau notebook-urilor care sunt un pic mai colorate. In acceptiunea moderna, este un termen mult mai general care se poate referi in egala masura unui ceas extrem de “tehnologizat” sau chiar unei bijuterii cu camera video incorporata, asemanatoare celei din “Charlie’s Angels”.”Gadgetul este produsul care pentru o femeie reprezinta atractivitate din urmatoarele puncte de vedere: performanta, utilizare sau statut social si alinierea la tendintele modei. Acestea pot varia de la cel mai extravagant telefon mobil sau PDA pana la cel mai fancy obiect de ingrijire personala, cum ar putea fi un ondulator de par”, este de parere Corneliu Cosma, area sales manager in cadrul Altex. Sorin Stoica, CEO al retailerului de telefonie mobila Dasimpex, considera de asemenea ca designul unui gadget conteaza foarte mult pentru utilizatoarele de astfel de echipamente. “Cred ca un gadget pentru femei poate fi descris in cateva cuvinte dupa cum urmeaza: tehnica de varf ‘ambalata’ frumos, design stilat, materiale fine si nu in ultimul rand finisaje impecabile”, a mai spus Stoica. “Desi aceasta categorie de produse este destul de restransa pe piata IT din Romania, putem defini un gadget pentru femei prin notiuni ce tin preponderent de design si implicit de culoarea materialelor folosite. Vom recunoaste usor un telefon mobil rosu sau roz, cu diferite motive florale sau chiar cu o mica oglinda incastrata, care se adreseaza acestui segment de consumatori”, completeaza Catalin Butolo, director de marketing al grupului K Tech – Ultra PRO. “Termenul ‘gadget pentru femei’ este un termen destul de general si care poate fi atribuit unei game mai largi sau mai restranse de produse, iar la ora actuala nu exista o ‘grila universala’ pentru definitie”, concluzioneaza Cosma. Roz sau galben?Cand vine vorba de design si strategie de vanzari sau de marketing, producatorii de gadgeturi iau in serios segmentul de clienti reprezentat de femei. Acestia spun ca femeile doresc laptopuri mai usoare si dispozitive mai mici si de obicei sunt mai putin informate din punct de vedere tehnologic si nu au rabdare sa invete cum sa folosearca un nou terminal. Sony a proiectat MP3-playerele lor Walkman Bean astfel incat sa fie potrivite pentru mana unei femei, iar notebook-urile Vaio FJ sunt prezente pe piata intr-o gama variata de culori. Alte produse, cum ar fi iPod-uri, hadsfree-uri, bluetooth-uri, camere video sau tastaturi au fost adaptate pentru doamne, care vor produse “feminizate”. Spre exemplu Eastman Kodak a lansat o gama de camere digitale pe negru, argintiu, rosu si roz, dar care sunt de asemenea si “tehnologizate”. “In plus, acestea au si functii atragatoare pentru femei, cum ar fi faptul ca isi incarca bateriile in trei minute, fiind gata pentru trei ore de functionare”, a precizat Kelly Davis, director de marketing al Sony.In timp ce giganti precum Motorola vand dispozitive roz, multe femei neaga ca ar fi innebunite dupa aceasta culoare la gadgeturi, mai ales daca este vorba de cele utilizate la serviciu. “Urasc ideea de a crea tehnologie in culori ‘feminine’. Nu imi place culoarea roz. Sunt atrasa de culori indraznete care pot fi potrivite si pentru barbati. Pentru mine conteaza designul si stilul”, a declarat o utilizatoare intr-un interviu cu cercetatorii de la IDC. “Exista intr-adevar o piata pentru produse roz, dar sunt mai potrivite mai mult pentru tinere de 12-14 ani decat pentru o femeie care sta in sala de sedinte”, este de parere un oficial al IDC. “Dar sunt si femei care spun: ‘ar fi dragut ca telefonul meu mobil sa se asorteze cu hainele mele’. Sau: ‘poate gasesc o curea frumoasa pe care sa o asortez cu telefonul’”, adauga acesta. Astfel de “cereri” demonstreaza ca este loc totusi pentru culoare. Spre exemplu, culoarea galben este ceruta des de femeile care doresc sa-si gaseasca usor terminalele in gentile “incapatoare”. Dana Thorat, director al companiei de cercetare IDC, spune ca producatorii de gadgeturi trebuie sa faca diferenta intre anumite tipuri de femei, intre cele “cheltuitoare” si cu nevoi avansate si cele care vor dispozitive care au doar functiile de baza, intre adolescente si femei mature.O piata de 65 de miliarde de dolariSpecialistii de la Consumer Electronic Association (CEA) au facut o estimare cu privire la vanzarile de gadgeturi destinate femeilor. Conform CEA, in anul 2006 femeile din intreaga lume au cheltuit pe astfel de produse aproximativ 65 de miliarde de dolari.Faptul ca din ce in ce mai multe companii isi imbogatesc tot mai mult oferta de gadgeturi dedicate femeilor ar putea veni si ca o reactie la studiul facut de IDC din care reiese ca 82% din utilizatoarele care au participat la acest studiu sunt de parere ca echipamentele aparute pe piata nu au un design si meniuri care sa fie in favoarea lor, in timp ce 86% dintre ele considera ca gadgeturile nu sunt create pentru ele. Tot din acest studiu a reiesit ca 44% dintre femei considera ca strategiile de vanzare pentru un anumit dispozitiv electronic nu sunt directionate catre partea feminina, tinta evidenta fiind barbatii. Mai mult, 37,6% dintre participante considera ca producatorii ar trebui sa se straduiasca mai mult pentru designul produselor daca doresc sa le fidelizeze ca si cliente. In Romania, piata gadgeturilor pentru femei, este sustinuta de MP3 playere, iPod-uri, tastaturi, PDA-uri, notebook-uri si telefoane mobile. “Din pacate, piata locala a gadgeturilor destinate unui anumit segment de piata, si cu precadere cea destinata sexului frumos, nu a cunoscut o dezvoltare impresionanta, desi producatorii si comerciantii de astfel de telefoane au inceput sa le introduca pe piata inca din 2005”, este de parere Sorin Stoica. “Cred insa ca motivele pentru care aceasta piata nu este inca la fel de bine conturata precum este in strainatate ar fi lipsa unei educatii?a consumatorului in acest domeniu, promovarea nu foarte agresiva facuta de producatori si preturile premium. Procentul telefoanelor destinate femeilor ar fi cam de 6-7% din piata vanzarilor de telefoane mobile”, conchide acesta.Gadgeturi “stylish” Femeile moderne devin din ce in ce mai interesate de produsele hi-tech, astfel ca dezvoltatorii acestor gadgeturi lucreaza la noi dispozitive special create pentru “ele”. Laptopul roz de la Ergo ar trebui sa indeplineasca toate cerintele “doamnelor” si sa fie pe placul celor mai capricioase reprezentante ale “sexului frumos”. Acest gadget dragut se numeste Ensis S si are caracteristici tehnologice de varf si un stil unic. Tehnologia bluetooth patrunde in lumea modei cu peste 33 de carcase diferite. Handsfree-ul prin bluetooth de la Jabra, BT 160, isi schimba “fata” pentru a se potrivi cu starea ta de spirit sau pentru a fi in tendintele modei si cantareste doar 17 grame.Toshiba a relansat modelul de camera foto V30 cu un plus de culoare. V30E, cum e denumita noua camera video, este disponibila in culorile roz si albastru inchis si are aproape aceleasi caracteristici ca si predecesoarea sa. Noua camera foto de la Toshiba este disponibila pe piata japoneza de la jumatatea lunii decembrie a anului trecut.

  • Sase avocati fondeaza o noua casa de avocatura

    Biroul local al Linklaters, a doua firma de avocatura din lume dupa cifra de afaceri, a inregistrat la sfarsitul anului 2006 cel mai mare exit de personal din 2001 incoace. Sase avocati in frunte cu Adrian Bulboaca, managing associate si coordonatorul echipei de banking & finance al biroului local Linklaters, au parasit echipa, cooptand doua secretare si un translator, pentru a pune bazele unei noi case de avocatura.Avocatii se bazeaza pe experienta acumulata intr-o firma de elita cu acoperire globala si pe calitatea serviciilor de asistenta juridica. Nou infiintata Bulboaca & Asociatii va transpune cultura vestica intr-o firma romaneasca si va oferi consultanta in materie de finantari, fuziuni si achizitii, real estate, concurenta sau litigii atat clientilor locali, cat si internationali. Fondatorii nu exclud posibilitatea unor aliante cu firme globale de avocatura, ca White & Case, Baker & McKenzie, DLA Piper, Allen & Overy si Freshfields Bruckhaus Derringer.Linklaters este unul din varfurile pietei de avocatura din Romania, estimata la 100 de milioane de euro in 2006. In ultimii cinci ani, de aici au mai plecat Daniel Badea, actualul managing partner al biroului Clifford Chance din Bucuresti, fondatorii firmei Radu Taracila Padurari Retevoescu, care a oferit consultanta pentru Millennium in cursa finala pentru BCR, si Marian Dinu, actualul sef al Directiei Juridice din Petrom.

  • Bazarul de pe Internet

    Un simplu click pe “Buy Now” si plasma cu diagonala uriasa care costa 10.000 de euro va bate la usa in cel mult o saptamana. Tot ce va trebuie este o conexiune la Internet si un card bancar, eventual de credit. Avantajul este ca nu mai trebuie sa va rezervati o ora din agenda si asa extrem de aglomerata pentru a putea face cumparaturile. Liviu Vasiliu, managing director in cadrul companiei de consultanta LVS Copyright & General Consulting, a aflat prima data de posibilitatea achizitionarii de produse pe Internet acum patru sau cinci ani. “Un coleg de serviciu ii cumparase fiului sau un joc pentru computer pe care il comandase de pe un site romanesc si il primise la posta, unde a platit cu bani gheata si contravaloarea comenzii”, povesteste Vasiliu. “Metoda parea destul de complicata la momentul respectiv, motiv pentru care nu am fost tentat sa fac cumparaturi de pe Internet decat aproape doi ani mai tarziu, cand am observat ca numarul magazinelor online crescuse destul de mult, iar schimbarea esentiala era ca puteai plati si cu cardul bancar”, a explicat acesta.Prima sa achizitie de pe Internet au fost cateva carti comandate de pe Raft.ro, pe care intentiona sa le faca cadou unui prieten si care au ajuns in aproximativ o saptamana de la confirmarea comenzii. “Am fost mereu un early-adopter al noilor tehnologii si al proceselor care iti fac viata mai usoara si ziua de munca mai aerisita si imi aduc aminte ca am fost destul de incantat de prima incercare de shopping online”, a explicat Liviu Vasiliu.De atunci, managing directorul LVS Copyright & General Consulting foloseste frecvent Internetul pentru a scuti un drum pana la magazine sau la banca. A comandat online carti, abonamente la ziare si reviste, diferite produse electrocasnice, carduri de memorie pentru telefonul sau mobil si camera foto si a inceput sa-si plateasca si facturile de telefonie mobila pe Internet.”Am remarcat insa foarte multe diferente intre magazinele online de comert electronic de-a lungul timpului in care am facut cumparaturi pe Internet”, spune Vasiliu. “Ma refer aici la modul in care companiile de comert electronic isi dezvolta relatia cu clientii”, a mai spus el. Printre exemplele sale se numara o librarie online care i-a livrat cartile comandate la posta, desi specificase ca voia sa le primeasca la birou sau un alt magazin online destul de mare si cu vechime pe piata comertului electronic, care dupa doua saptamani de la plasarea comenzii l-a informat ca nu a observat comanda lui pe motiv ca si-a schimbat sediul si nu a avut acces la baza de date.”Comertul electronic nu se compune insa numai din astfel de experiente”, a mentionat insa Liviu Vasiliu. “Am avut de exemplu surpriza sa primesc in numai doua zile uscatorul de par comandat pentru sotia mea de la un lant de retail. Probabil a fost de ‘vina’ experienta companiei in vanzari si relatia buna cu clientii”, isi aminteste acesta zambind.O piata de 200 de milioane de euroLiviu Vasiliu este numai unul dintre clientii companiilor de comert online din Romania, companii care activeaza pe o piata ce ar putea ajunge anul acesta la aproximativ 200 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 400% fata de anul trecut, conform estimarilor anterioare ale lui Marius Ghenea, presedintele FitDistribution, detinatoarea platformei PCFun.Practic, acum se fac primii pasi in recuperarea decalajului fata de alte tari europene, pe o piata dominata de Marea Britanie, care in 2011 va bifa 29% din totalul pietei de comert online de pe batranul continent, cu 76 de miliarde de euro cheltuiti pe Internet. “Ritmul de crestere inregistrat de piata de comert electronic din Romania in 2006, de aproximativ 20% de la luna la luna se va mentine si in acest an”, este de parere Madalin Matica, directorul pentru operatiunil europene al integratorului de plati online DotCommerce. “Vectorul de crestere este oricum foarte mare, avand in vedere ca in alte industrii cresterea este de 15-10% pe an”, a mai spus acesta.Estimarile integratorului de plati Gecad ePayment sunt insa ceva mai rezervate. “Nu poate fi estimat inca un procent de crestere al pietei de comert electronic in 2007, avand in vedere ca situatia se va schimba radical anul acesta prin cresterea numarului de companii care permite plata prin card online”, a spus Carmen Sebe, directorul executiv al companiei. In primul rand, utilizatorii vor putea plati o parte mai mare a utilitatilor pe Internet, in conditiile in care, in prezent, doar facturile de telefonie mobila Orange, Vodafone si Zapp pot fi achitate online prin card.Daca in Romania valoarea medie a unei tranzactii cu un card bancar emis in moneda nationala este de aproximativ 50 de euro, conform RomCard, cardurile bancare emise in strainatate inregistreaza o valoare medie de 210 euro pentru o tranzactie. La nivel european, se estimeaza ca, in urmatorii cinci ani, utilizatorii de Internet vor cheltui anual, in medie, aproximativ 1.500 de euro pentru cumparaturi online, in crestere de la 1.000 de euro anul trecut, conform unui studiu recent al companiei americane de cercetare Forrester Research. Spre deosebire de potentialul pietei locale, unde exista aproximativ 7 milioane de utilizatori, Europa numara peste 100 de milioane de internauti. In 2011, piata europeana va numara aproximativ 175 de milioane de utilizatori de Internet si este estimata la peste 260 de miliarde de euro. Un magazin virtual la doua zileIn Romania exista in prezent peste 1.000 de magazine online, dintre care numai aproximativ jumatate au implementata o solutie de plata online prin card bancar, conform unui studiu realizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. “De fapt, nu se poate vorbi de comert electronic decat in cazul magazinelor care accepta tranzactii cu plata prin card bancar”, considera Carmen Sebe, director executiv in cadrul integratorului de plati online Gecad ePayment.Astfel, numai jumatate din magazinele online romanesti sunt considerate magazine care activeaza in domeniul comertului electronic, restul intrand in categoria magazinelor care nu sunt actualizate in mod frecvent, a celor care au fost abandonate de antreprenori din cauza lipsei de profitabilitate sau care nu permit efectuarea platilor cu card bancar. De altfel, chiar si in cazul magazinelor care accepta plata cu cardul, numai o treime sunt considerate 100% active.”Iar in fiecare luna mai sunt lansate alte 15-20 de magazine virtuale, ceea ce inseamna ca odata la doua zile mai apare inca un magazin”, este de parere Madalin Matica, directorul pentru operatiuni europene al integratorului de plati online DotCommerce.”In general, tendinta inregistrata de magazinele online este una de crestere. Daca in 2004 erau aproape 200 de magazine pe Internetul romanesc, in 2005 cifra a ajuns la 400, iar anul trecut se pare ca s-a incheiat cu peste 1.000 de magazine”, a mai spus Sebe.Anul 2007 ar putea veni cu schimbari semnificative pe piata de comert electronic din Romania, afectand numarul si structura magazinelor virtuale romanesti. “In primul rand, anul acesta ar putea disparea suprareglementarile impuse in piata pana acum din cauza faptului ca Romania era inclusa in zona CEMEA, zona supusa unui sistem de reglementari diferit fata de cel din UE”, a explicat Madalin Matica. “Odata cu adoptarea noul sistem, Romania se va confrunta cu o avalansa de magazine virtuale straine care va conduce la disparitia sau absorbtia unui procent de aproximativ 60% din magazinele online romanesti”, a mai spus acesta. Exemplul Poloniei sustine teoria directorului pentru operatiuni europene al DotCommerce. La doi ani dupa intrarea in spatiul UE, circa 60% din companiile de IT atat online, cat si offline au dat faliment, iar pentru ca Romania nu are o politica coerenta de comunicare si o strategie corecta de marketing in ceea ce priveste magazinele online, risca sa treaca prin aceeasi situatie. “Exista insa si un aspect pozitiv. Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, piata de comert online din Romania va inregistra o scadere a preturilor datorita scutirii de la taxa TVA a achizitiilor de produse in spatiul comunitar, ceea ce se traduce intr-o crestere a numarului de clienti”, este de parere Carmen Sebe.Ce se vinde pe InternetLa nivel mondial, piata de comert electronic este dominata de produse IT&C, carti si muzica, iar Romania pare a urma aceste tendinte, cel putin din punct de vedere cantitativ, conform studiului MCTI.Unul din patru magazine virtuale romanesti comercializeaza in prezent produse IT, in crestere cu 100% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceeasi cota de piata este inregistrata si de magazinele care vand telefoane mobile si accesorii foto sau video. De asemenea, si numarul magazinelor care vand carti s-a dublat, inregistrand o cota de piata de 15% in numarul total de magazine online, iar comerciantii de muzica si film s-au triplat ca numar, atingand o cota de piata de 10%. Cea mai mare crestere insa s-a inregistrat in domeniul vestimentar, unde piata a avut de suferit pana acum. In domeniul IT & Office exista aproximativ 155 de magazine online, in comunicatii sunt active 95 de magazine, la categoria vizual (foto, video) se incadreaza 140 de magazine, iar la auditiv (sisteme audio, MP3 playere, muzica) 118. Pentru cei care vor sa cumpere de pe Internet electrocasnice, acestia au la dispozitie 60 de magazine. Din gama produselor alimentare exista aproximativ 30 de magazine virtuale, cele farmaceutice se ridica la 35, iar cele de igiena depasesc 50. Exista de altfel si aproximativ 15 magazine online de arta, iar la capitolul vestimentatie, numarul magazinelor online a ajuns la aproape 50. Pentru abonamente la reviste si ziare online exista deja aproape 100 de site-uri. Restul magazinelor comercializeaza produse industriale sau auto, produse pentru copii, flori, cadouri, bilete de avion sau la diferite evenimente si concerte”Ca volum de vanzari, aproximativ 60% din tranzactiile inregistrate pe Internetul romanesc sunt pentru produse IT&C”, este de parere Madalin Matica. “Explicatia ar fi faptul ca marea majoritate a utilizatorilor de comert online sunt familiarizati cu acest domeniu, dar si cu computerul, Internetul si cardul bancar”, a mai spus acesta. De asemenea, o mare parte din tranzactiile online este directionata catre domeniul telecom achizitionarea de telefoane mobile si accesorii pentru acestea si plata facturii telefonice sau a cartelei prepaid, dar si catre turism rezervari de bilete de avion si camere de hotel.Perioada sarbatorilor are o contributie semnificativa asupra pietei de comert electronic. “In luna decembrie a anului trecut spre exemplu, au crescut foarte mult vanzarile online de aparate foto, laptop-uri si telefoane mobile, cat si cele de abonamente la publicatii online, vanzandu-se de 2,5 ori mai mult decat intr-o luna obisnuita”, a explicat Carmen Sebe. Cine face jocurile:Pe piata romaneasca de comert electronic exista un singur procesator de plati online, si anume RomCard. Acesta autorizeaza tranzactiile cu carduri bancare, deconteaza si proceseaza tranzactiile cu carduri si ofera solutia 3D Secure la cheie pentru bancile care accepta si emit carduri pentru servicii de comert online. De asemenea, in piata mai activeaza si integratorii de comert electronic Gecad ePayment, cu o cota de piata de 70%, si DotCommerce. Din domeniul bancar, patru banci ofera servicii de comert electronic – BRD, BCR, Raiffeissen si Banca Tiriac, toate acestea procesand platile online tot prin RomCard.

  • Consultantii sub 20 de ani

    Focus-grupurile si studiile pe piata IT sunt de domeniul trecutului. O noua tendinta in randul venture-capitalistilor este testarea tehnologiilor cu potential investitional pe generatia tanara. In incercarea de a descoperi urmatorul YouTube sau iPod, venture-capitalistii merg de la plasamente de miliarde de dolari bazate pe decizii inspirate de generatia noua pana la studii de caz pe grupuri de copii si cooptarea acestora ca asociati inca de pe bancile scolii. Se poate spune ca marii investitori sesizeaza o anumita incapacitate de a distinge singuri ce e “fierbinte” in industria IT, fiind nevoiti sa recurga la ochiul critic al copiilor, liceenilor si al tinerilor de douazeci de ani, caci ei sunt, in fond, cei pentru care aceasta tehnologie este gandita si creata. Heidi Roizen, directorul general al Mobius Venture Capital din Silicon Valley, urmareste reactia celor doua fiice ale sale, Niki si Marleyna Mohler, de 11, respectiv 13 ani, la diversele gadgeturi si programe pe care intentioneaza sa le finanteze. In 2005, vazand plictiseala imediata afisata de cele doua fete, mama-investitor a renuntat la intentia de a finanta un nou tip de video-player portabil, iar anul trecut Roizen a investit in compania de jocuri Perpetual Entertainment din San Francisco, numai dupa ce produsul acesteia, o legenda computerizata numita “Gods and Heroes”, a suferit cateva modificari pentru a trece “testul Niki”.Un alt investitor, Neil Rimer, partener la Index Ventures din Geneva, a decis sa isi plaseze banii in site-ul preferat al nepoatelor sale, Mariana si Tatiana Megevand, in varsta de 12 si 14 ani. Astfel, Stardoll.com, un site care permite vizitatorilor sa creeze si sa imbrace papusi virtuale, a atras in 2006 investitii de peste 10 milioane de dolari de la firme ca Index si Sequoia Capital.O alternativa la confruntarea permanenta a inovatiilor cu preferintele tinerilor a fost, pentru o firma de investitii din Los Angeles, angajarea unui tanar consumator de tehnologie. In 2005, Palomar Ventures l-a cooptat ca asociat pe Adam Gottesfeld de 21 ani, dupa ce acesta a impresionat intreaga firma cu ideile sale in cadrul unui stagiu de practica.