BusinessMagazin

Blog

  • RAV OneCARE

    Produsul de securitate antivirus al Microsoft, Windows OneCare Live, are la baza tehnologia RAV Antivirus cumparata de Microsoft in iunie 2003 de la compania romaneasca GeCad, detinuta de Radu Georgescu.

     

    CAT S-A PLATIT: Valoarea tranzactiei nu a fost nici pana acum facuta publica, dar analistii din piata o estimeaza la aproximativ 20 de milioane de dolari.

     

    DEZVOLTARE: Dupa tranzactie, Microsoft a beneficiat si de sprijinul celor de la GeCad pentru dezvoltarea antivirusului OneCare.

     

    VARIANTA BETA: Deocamdata, antivirusul este disponibil prin abonament sau pentru o perioada gratuita de testare de 90 de zile numai pentru clientii Microsoft din SUA.

  • NY TIMES: Cel mai trist oras sau <br/>viata dupa Katrina in New Orleans

    Au trecut zece luni de cand uraganul Katrina a maturat New Orleansul, iar orasul e inundat acum de un val de depresie si tulburari de stres posttraumatic caruia autoritatile locale nu ii pot face fata. Rata suicidului s-a triplat, multi se muta pentru a scapa de tristetea orasului, altii sfarsesc in putinele paturi de spital ramase. Katrina inca mai face ravagii in cel mai trist oras al Americii.

     

    Sergentul Ben Glaudi, comandantul unitatii mobile de criza din cadrul politiei din New Orleans, Louisiana, isi petrece cea mai mare parte a unei zile de munca pe strazile ravasite de inundatii ale orasului, incercand sa-i convinga pe oameni sa nu se sinucida. Intr-una din ultimele zile, cand se afla in cartierul francez, micul echipaj al lui Glaudi a fost pus la incercare de un barbat care s-a avantat direct in curentii repezi ai fluviului Mississippi, tragand nadejde ca se va ineca.  Si in vreme ce vartejul ameninta sa-l traga la fund, barbatul si-a folosit totusi ultimele puteri ca sa se lupte cu politistii. Refuza sa fie salvat. „A spus ca a pierdut totul si ca nu mai voia sa traiasca“, povesteste Glaudi. Barbatul a fost consiliat de unitatea de criza dupa ce a fost scos din apa impotriva dorintei sale. Dar altii nu au fost asa de norocosi.  „Nu exagerez cu nimic, asta e adevarul-adevarat“, spune Glaudi. „Lucrurile astea vin peste mine in cascada. Oamenii pur si simplu nu mai sunt capabili sa se descurce cu situatia de aici.“

     

    New Orleans trece prin ceea ce pare a fi aproape o epidemie de depresie si tulburari de stres posttraumatic, una caracterizata de expertii in sanatatea psihica ca avand o intensitate rar vazuta in SUA. Si asta contribuie la o rata a suicidului pe care autoritatile locale si de la nivelul statului spun ca este aproape tripla fata de ce era cu 10 luni in urma, cand uraganul Katrina a nimicit totul.

     

    Ca incercarea sa fie si mai grea, sistemul local de medicina psihiatrica aproape ca a intrat in colaps, iar acum dirijeaza o mare parte din solicitarile venite din partea localnicilor cu tulburari emotionale catre politisti. Glaudi spune ca unitatea pe care o conduce are de-a face cu 150-180 de cazuri de persoane cu tulburari in fiecare luna.

     

    Jeffrey Rouse, legistul adjunct din New Orleans care se ocupa de cazurile psihiatrice, spune ca rata anuala a suicidului in oras era de mai putin de noua cazuri la 100.000 de locuitori inainte de uragan. A crescut pana la o rata de peste 26 de cazuri la suta de mii de locuitori in lunile de dupa Katrina.

     

    In timp ce anul acesta au fost inregistrate oficial 12 cazuri de suicid, el si Kathleen Crapanzano, directorul biroului pentru sanatate psihica al statului Louisiana, spun ca numarul real este cu siguranta mult mai mare, din cauza multor decese auto-provocate care raman oficial neelucidate sau au fost gresit catalogate drept accidente. „Amploarea acestui dezastru este fara precedent“, spune Charles Curie, administratorul oficiului federal pentru abuz de medicamente si servicii medicale psihiatrice. „Motivele noastre de ingrijorare s-au inmultit pentru ca abuzul de medicamente si nevoia de consiliere psihiatrica s-a ridicat la cote cu care nu ne mai confruntaseram.“

     

    New Orleans e orasul in care mii de oameni traiesc in mijlocul ruinelor care se intind pe kilometri, unde vibratia vietii poate fi gasita numai de-a lungul fasiilor de pamant de langa Mississippi. Gunoiul se aduna in gramezi, rata criminalitatii a luat-o in sus si Garda Nationala s-a intors in oras, patruland pe strazile despre care departamentul local de politie a recunoscut ca nu le poate controla. Amintirea mortii e peste tot, iar bilantul suferintei devine acum evident.

     

    Gina Barbe a scapat din calea uraganului refugiindu-se in casa mamei ei de langa lacul Pontchartrain si spune ca plange aproape in fiecare zi de atunci. „Am crezut ca ma pot descurca cu furtuna si m-am descurcat – dar ceea ce a venit dupa ma omoara“, spune Barbe, care a lucrat in turism inainte de uragan. „Cand conduc prin oras, trebuie sa trag pe dreapta, sa plang in hohote. Nu pot sa merg cu masina prin orasul asta fara sa plang.“ Medicii si cercetatorii spun ca multi oameni care nu sunt intr-un pericol iminent de suicid isi vad cu toate acestea vietile marcate de gradul scazut – dar persistent – de tristete, deznadejde si afectiuni cauzate de stres. Amploarea lor trece dincolo de tulburarile provocate de atacurile de la 11 septembrie si de atentatul din Oklahoma (1995, cel mai grav atentat terorist din SUA pana la 9/11, cu 168 de victime – n.r.), spune Curie. Trece si dincolo de uraganele Andrew, Hugo si Ivan. „Am fost implicati mai mult si cu o intensitate mult mai mare in acest dezastru decat in cele precedente“, spune el.

     

    Glaudi, care are experienta in managamentul de criza, insa nici un fel de pregatire medicala, se intoarce la sfarsitul fiecarei zile in cartierul lui devastat si doarme intr-un container pus la dispozitie de guvern chiar in fata a ceea ce a fost odata casa lui.

     

    „Mergi si tot ce vezi de jur-imprejur sunt numai ruine, ruine, ruine“, spune el. Si asta e o mare parte a problemei, spun si expertii: locuitorii din New Orleans sunt traumatizati de fiecare data cand se uita in jur.

    „Aceasta este o trauma care nu a durat 24 de ore si apoi sa treaca“, spune Crapanzano, directorul biroului pentru sanatatea psihica al statului Louisiana. „Si o tine tot asa.“ Statul Louisiana estimeaza ca orasul a pierdut mai mult de jumatate din psihiatri, asistenti sociali, psihologi si alti angajati din sistemul de sanatate psihica, multi dintre acestia mutandu-se dupa uragan.

     

    Si, potrivit asociatiei spitalelor din Louisiana, mai sunt cel mult 60 de paturi pentru pacientii cu afectiuni psihiatrice in cele sapte spitale ale orasului. Inainte erau 550 de paturi in 37 de spitale din zona metropolitana. Din cauza lipsei clinicilor de specialitate si a serviciilor conexe, pacientii cu tulburari grave ajung in camerele de garda ale celor cateva spitale private, unde zac cateodata. Multi pacienti mai saraci erau dependenti de un mare spital public, Charity Hospital, dar acesta a fost inchis dupa uragan in ciuda protestelor reprezentantilor corpului medical – care spun ca acum cladirea este intr-o stare buna. „Big Charity“, dupa cum ii spuneau localnicii, avea locuri pentru 100 de pacienti cu afectiuni psihiatrice si putea, la nevoie, sa-si mareasca capacitatea.  

     

    „Cand nu ai un loc spre care sa directionezi valul oameni cu simptome de schizofrenie, ghici ce se intampla? Fortele de ordine va trebui sa aiba grija de asta“, spune Rouse, legistul adjunct. „Cand departamentul de politie este nevoit sa faca munca sistemului de sanatate psihiatrica, este o situatie din care toata lumea pierde.“

     

    „Cand familia celui decedat vine la mine, la biroul legistului, este o infrangere. Statul are obligatia morala sa reinstituie acest sistem“, adauga el.  Glaudi si altii spun ca unii dintre oamenii care se confrunta acum cu probleme emotionale nu au avut nici un antecedent asemanator in familie. Simptomele trec barierele economice sau rasiale; viata in New Orleans este dificila si chinuitoare pentru toata lumea. Susan Howell, politolog la Universitatea New Orleans, a condus recent un studiu cu cercetatori din tot statul Louisiana ca sa vada cum se descurca oamenii din oras cu viata de zi cu zi. Ea mai facuse un studiu similar in 2003. „Simptomele de depresie s-au dublat, cel putin, dupa Katrina“, spune ea. „Sunt simptome posttraumatice clasice. Oamenii nu pot sa doarma, sunt iritabili, simt ca totul presupune efort si sunt tristi.“

     

    Studiul a fost efectuat in martie si aprilie si a inclus 470 de repondenti care traiau in case sau apartamente. De vreme ce nu locuiau in containere oferite de guvern, e de presupus ca acestia erau printre cei mai norocosi. Jennifer Lindsley, care are o galerie de arta, simte si ea durerea lipsei prietenilor. „Cand nu poti da de oameni pe care-i cunosteai, ramai cumva golit“, spune ea. „Si cand incerci sa le explici asta oamenilor din alte orase, iti zic: «Toata lumea a trecut peste asta, treceti si voi. Ne pare rau ca s-a intamplat, dar asta e. Mergeti mai departe».“

     

    Unii oameni au decis ca ar fi mai bine sa plece numai din cauza starii de spirit din oras. „Sunt foarte constient de aerul de depresie difuza care patrunde in toata zona“, spune Gayle Falgoust, un profesor pensionar. „Plec dupa luna asta. Ma ingrijoreaza sa traiesc in aceasta depresie tot timpul. Ma tem ca o sa-mi afecteze sanatatea. Stiu ca miscarea o sa-mi imbunatateasca starea.“ Prietena lui Falgoust, Alicia Soto, nu pleaca din New Orleans, dar intelege de ce ideea prinde la altii.

     

    „Va zic eu, nu se poate sa uiti de Katrina“, spune Soto. „Tot timpul cate ceva iti aduce aminte de ceea ce s-a intamplat aici. Incerci sa nu te gandesti la lucrurile astea, dar sunt tot timpul in mintea ta.“

     

    Traducerea si adaptarea de Mihai Mitrica

  • Un munte de cash

    Cele mai mari companii americane, printre care si nume ca Exxon, Microsoft si Johnson & Johnson, stau pe un munte de lichiditati, sau, mai exact, o suma record de 640 mld. dolari, conform estimarilor Standard & Poor’s. Acest tezaur ar putea declansa in scurt timp o adevarata isterie in piete, care se asteapta la numeroase preluari si fuziuni. 8 semestre de crestereMotivele aglomerarii de capital in “buzunarele” companiilor sunt legate de cele 8 semestre consecutive de cresteri semnificative ale profiturilor, corelate cu lipsa unor achizitii sau investitii substantiale, explica Howard Silverblatt, analist la Standard & Poor’s. Rich Thaler, vicepresedinte la Deutsche Bank Securities, crede ca aceste companii “inoata in bani, ceea ce ar putea creste capacitatea acestora de a finanta preluari”, previzioneaza Thaler.Incep investitiileCompaniile care si-au pastrat banii in cont, pentru siguranta, “vor incepe sa investeasca in pietele emergente precum si in achizitii de companii”, crede Marc Zenne, seful diviziei de strategie a Citigroup. Microsoft, de exemplu a returnat actionarilor anul trecut 32 mld. dolari in dividende speciale si se afla in plin proces de rascumparare de actiuni. Si cu toate acestea inca beneficiaza de avantajele unei impresionante sume de 34,8 mld. dolari – cash!

  • Tezaurul din Anglia

    Prestigiu si profit. Asta obtine Banca Nationala a Romaniei pastrandu-si depozitele in aur monetar la banci straine. Anul trecut, BNR a lichidat depozitele pe care le detinea la bancile Barclays (Marea Britanie) si Morgan Stanley (SUA) si le-a mutat la Banca Angliei, Nova Scotia (Canada) si Fortis Bank Bruxelles. Prin aceasta miscare banca centrala a pierdut aproape 124.000 de euro, din cauza diferentelor nefavorabile dintre pretul de piata si costul mediu de lichidare a depozitelor. La cheltuieli s-au adaugat si taxele de depozitare la Banca Angliei si cele de expertizare a aurului din Tezaurul central. Dar toate aceste pierderi sunt controlate, asigura oficialii bancii.Valoarea totala a depozitelor externe de aur ale BNR era, la sfarsitul lui 2005, de 871 de milioane de euro, in crestere cu 41% fata de 2004. Potrivit situatiilor financiare ale BNR, stocul de aur se ridica, in 2005, la 103,55 tone, fiind reevaluat la 5,37 miliarde de lei (1,47 miliarde de euro). Din stocul total, BNR pastreaza la Banca Angliei aproximativ 61 de tone de aur. Aurul din depozitele BNR este sub forma de lingouri standard – evaluate la sfarsitul lui 2005 la 397 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de 2004 – si de monede de aur – in valoare de 205 mil. euro. Cantitatea de aur monetar a scazut usor in cursul lui 2005, cu 73 de kilograme, pentru ca BNR a restituit unor persoane fizice aurul confiscat in timpul comunismului. Pe langa aurul monetar, BNR mai are in Tezaur si aur la alte standarde, in valoare de 18,2 milioane de euro, ceea ce duce totalul activelor in aur la aproape 1,5 miliarde de euro. Cele mai bogate banciConform World Gold Council, bancile centrale cu cele mai mari depozite in aur erau, in iunie 2006:1. Statele Unite – 8.135 de tone2. Germania – 3.427,8 tone3. Franta – 2.790,0 tone4. Italia – 2.451,8 tone5. Elvetia – 1.290,1In acest clasament, Romania ocupa locul 31, cu 104,8 tone, inaintea unor vecini europeni precum Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovenia si Ungaria.

  • Lectia lui Warren Buffett pentru tinerii jurnalisti

    Se spune ca marile averi se cladesc cu greu, dolar cu dolar. Si se mai spune ca multi dintre cei care si-au cladit afacerile de miliarde dolar cu dolar duc o viata simpla, ba chiar analizeaza pana si felul in care pot fi reduse costurile cu iluminatul birourilor sau cu hartia de scris. La fel s-a spus si despre Warren Buffett – locuieste in aceeasi casa ca acum 40 de ani, se imbraca in costume ieftine, detine un Lincoln banal din 1999 pe ale carui placute de inmatriculare scrie, culmea, Thrifty (in traducere libera zgarcit). Au scris si redactorii TARGET despre obiceiurile de economisire “compulsiva” ale lui Buffett si ale lui Ingvar Kamprad de la Ikea si despre cat de modeste sunt proprietatile si garderoba lor. Sau despre felul in care aceste obiceiuri pot deveni o afectiune obsesiva studiata de psihanalisti.Buffett a ajuns al doilea cel mai bogat om din lume investind acolo unde nimeni nu s-ar fi asteptat sa obtina profit si facand lucruri la care rivalii sai nici nu s-ar fi gandit. Omul a inceput sa faca bani de la 6 ani, cumparand 5 sticle de Coca-Cola de la bacania bunicului sau cu 25 de centi si vanzandu-le ulterior cu un profit de 5 centi la fiecare sticla. Cateva zeci de ani mai tarziu, ca o ironie, a ajuns unul dintre cei mai importanti actionari ai companiei ale carei produse i-au deschis drumul in business.Si tot ca o ironie, la putin timp dupa inchiderea editiei pe care ati inceput deja sa o cititi, “zgarcitul” a anuntat ca va dona 37 din cele 44 de miliarde de dolari pe care le detine pentru operele de caritate ale fundatiei conduse de bunul sau prieten, Bill Gates, fondatorul Microsoft. Lectia servita, in cazul in care manevra nu intra sub incidenta legilor care reglementeaza manipularea Bursei (actiunile Berkshire Hathaway, compania pe care a fondat-o, au scazut brusc dupa anunt) – ceea ce este extrem de putin probabil – arata conditia necesara pentru un business de succes. Pasul inainte, intr-o directie pe care n-a intuit-o nimeni altcineva, a facut diferenta dintre Buffett si restul investitorilor. Mai mult, una din zicalele sale devenite celebre este “du-te acolo unde va fi pucul, nu unde acesta se afla acum”, facand referire la sportul sau favorit, hocheiul pe gheata. Dar care a fost resortul care l-a determinat pe cel care spunea despre sine ca este 15% Fisher si 85% Graham (Benjamin Graham si Phillip Fisher, mentorii sai, doi economisti conservatori inraiti) sa renunte la aproape tot ceea ce a acumulat de-a lungul a mai bine de 5 decenii? A fost oare dorinta arzatoare de a echilibra cumva balanta inegalitatii economice mondiale? A fost cumva unul din invatamintele celor doi mentori ai sai? Sau blazarea cauzata de sentimentul de a fi ajuns in varf?Oricare ar fi fost, lectia lui Buffett trebuie asumata atat de tinerii jurnalisti, cat si de oamenii de afaceri autohtoni. Istoria ne-a demonstrat – cine a fost cu un pas inaintea grupului a avut succes. Prima companie care a intrat pe piata retailului de electrocasnice, Altex in 1992, este liderul pietei in momentul de fata dupa vanzari (Flanco, numarul doi, a luat fiinta doi ani mai tarziu). Desi nu este o regula, iar business-ul romanesc este profund atipic, exemplele pot continua cu cei care au infiintat in 1996 filiala locala a brokerului imobiliar Colliers, lider de piata, in conditiile in care numarul doi pe piata, Eurisko, a fost infiintat abia un an mai tarziu. Acum, la mai mult de un deceniu de la momentul infiintarii primelor start-up-uri ce au reusit sa se strecoare prin sita globalizarii, au inceput sa apara si rezultatele. A inceput sa se vada in filozofia de viata si in felul in care traiesc cei ce au avut succes. O arata si statisticile referitoare la structura consumului de bunuri de lux. Oricum ar fi, eu inca il caut pe primul Warren Buffett al Romaniei.

  • Tutorele de peste mari si tari

    Ce legatura poate avea un examen decisiv pentru care nu ai invatat nimic cu succesul in afaceri? Aparent, nici una. Multi ar spune ca cele doua sunt intr-o opozitie clara. Insa un examen decisiv al unui student american poate face un business de succes pentru un intreprinzator indian. Companiile de tutoring sunt pe val de ceva vreme in lume. Zeci de mii de studenti si elevi americani se bazeaza pe meditatorii lor pentru a-si mari mediile sau pentru a obtine un scor cat mai mare la testele SAT (bacalaureat). Tarifele meditatiilor online sunt cu mult mai mici decat cele fata-in-fata si sunt posibile la orice ora din zi si din noapte.Ceea ce nu stiu studentii este ca pe prietenul lor Mike care se pricepe la matematica ca nimeni altul il cheama de fapt Mahakali Murthy sau Cheng Ling. Companiile care asigura servicii de tutoring s-au gandit ca daca muncitorii low-paid din India si China pot sa coasa haine, sa faca software pentru computere sau sa vanda asigurari, de ce n-ar putea sa mediteze si copiii vesticilor? Cererea de meditatori ieftini provenita din Statele Unite este responsabila pentru crearea unei industrii infloritoare in Asia. Circa 80% din industria indiana de tutoring online este acaparata de elevii si studentii din Statele Unite, conform datelor Educomp Solution, o companie de tutoring cu sediul in New Dehli. “Cred ca pur si simplu in aceasta parte a lumii exista un talent imens in ceea ce priveste matematica si stiinta. India are cei mai buni meditatori si cei mai buni profesori din lume”, explica fenomenul Roy Bikram, fondatorul si directorul executiv al Studyloft.com, una dintre cele mai mari companii de tutoring.Iar acesta nu este decat inceputul. Colegiile din Kentucky au apelat la varianta outsourcing-ului pentru a rezolva o alta sarcina consumatoare de timp. Ei au delegat sarcina corectarii lucrarilor companiei Smarthinking, o companie care deja lucreaza cu 70.000 de elevi la 300 de scoli din toata America.

  • Cine scoate ghizii la pensie

    Telefonul mobil se poate dovedi cel mai bun prieten al turistului intr-o vizita intr-un muzeu sau un oras, sustin reprezentantii primei companii din lume care a inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefon.Telefonul poate imprumuta vocea unei celebritati precum Larry King, celebrul jurnalist al CNN, sau Steven Tyler, solistul formatiei Aerosmith. Vocile celor doi joaca rolul de “povestitori” pentru Talking Street, o companie americana care ofera ghiduri audio pentru turistii aflati in trecere prin orase americane precum New York, Boston sau Washington. Alti “ghizi” angajati de companie mai sunt Sigourney Weaver, actrita care a jucat in seria de filme Alien, sau Jerry Stiller, care a interpretat rolul lui Frank Constanza, tatal lui George, in sitcom-ul Seinfeld.Totul a inceput in ManhattanCe trebuie sa faca utilizatorii pentru a accesa ghidul audio al Talking Street? Mai intai trebuie sa-l cumpere, fie prin telefonul mobil (contravaloarea urmand sa apara pe factura telefonica), fie de pe site-ul companiei, prin card de credit. Pretul unui tur este de 6 dolari. Dupa care, formand un numar furnizat de companie, le va “raspunde” vocea unei celebritati, gata sa ii indrume intr-un tur audio al orasului, urmand traseul a circa 15 obiective. Turul dureaza, cu tot cu timpul necesar pentru deplasare de la un obiectiv la altul, circa doua ore (din care 40 de minute reprezinta durata efectiva a legaturii telefonice cu Talking Street). Pentru a se orienta, utilizatorii pot folosi orice harta a orasului, inclusiv pe cea disponibila pentru download pe site-ul companiei. Fiecare obiectiv vizitat presupune o alta convorbire telefonica, ceea ce inseamna ca turul poate fi intrerupt oricand pentru a fi reluat mai tarziu. Valabilitatea ghidului interactiv e de o saptamana de la data achizitionarii, asa ca turistii nu trebuie sa alerge prin tot orasul pentru a ajunge la urmatorul obiectiv inainte sa expire timpul.Ghidul poate fi folosit de pe orice telefon, indiferent de operator, dar cartelele SIM americane taxeaza convorbirile la tarif local, ceea ce reduce costurile aferente serviciilor de roaming.Miles Kronby, creatorul Talking Street, si-a pus in aplicare ideea in anul 2003 cu primul tur interactiv in East Side – New York. El nu a vrut sa precizeze cati oameni au achizitionat ghidul, dar a spus ca reactiile primite in urma primului tur au fost incurajatoare. In 2004, serviciul a fost lansat in Manhattan si Boston, iar in iarna anului trecut a urmat Washington. Kronby admite ca este posibil ca astfel de experiente sa nu ia niciodata complet locul cartilor-ghid si ghizilor “umani”. Dar spune ca pe masura ce tehnologia telefoanelor mobile se va imbunatati, popularitatea “telefoanelor-ghid” va creste. Iar ghizii “live” trebuie probabil sa se gandeasca de pe-acum la ce-ar putea sa faca in plus pentru a le tine piept “rivalilor” dotati cu cipuri electronice.Telefonul – critic de artaMulte muzee, odata impotriva telefoanelor galagioase, incurajeaza acum folosirea acestor aparate. Anul trecut, zeci de institutii de arta, printre care muzee din Los Angeles, Washington si Minneapolis, au inceput sa ofere ghiduri interactive pentru telefonul mobil, cele mai multe fiind gratuite. Alte zeci de astfel de institutii se pregatesc sa implementeze asemenea servicii.Insa intrarea mobilului pe salile muzeelor are o istorie interesanta. Marile muzee europene au adoptat deja de cativa ani moda ghidurilor audio care dau informatii la cerere despre diverse picturi sau sculpturi, prin tastarea, pe un gadget dotat cu casti pe care il primeste la intrare, a unui cod afisat alaturi de exponat. Tocmai pentru ca aceste gadgeturi au un design pe care oamenii de multe ori il gasesc greu de inteles – “Pe ce buton apas ca sa pun pauza? Cum fac sa mai ascult odata?” – dar si pentru ca unii consumatori se arata ingrijorati de riscul de a purta o pereche de casti care a mai fost purtata de cine stie cati alti oameni, autoritatile mai multor muzee au inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefoanele mobile ale vizitatorilor.”In general nu inchiriez ghiduri audio cu casti atunci cand merg intr-un muzeu decat daca gasesc acolo un Monet sau altceva impresionant”, a spus Chris Mengarelli, 53 de ani, care a folosit recent telefonul mobil pe post de ghid in Muzeul de Arta San Jose. “A fost mult mai convenabil decat sa inchiriez un set de casti si nu mi-am mai facut griji ca as putea sa contactez vreo boala transmisibila”, a explicat el, citat de presa internationala.Folosirea acestui tip de serviciu este simpla. Vizitatorii apeleaza de pe mobilul lor un numar de telefon si apoi tasteaza codul exponatului. De regula, toata vizita se poate incadra intr-o singura convorbire, in timpul careia se tasteaza din cand in cand codurile exponatelor, urmate de rularea inregistrarilor audio.Alte muzee, cum este Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, au gasit metode diferite de a-i atrage pe fanii tehnologiei, dand posibilitatea vizitatorilor sa descarce fisiere audio, de pe site-ul muzeului, pe care le pot asculta pe iPod sau pe playere audio portabile in timp ce privesc exponatele. Este adevarat insa ca simplul acces la solutii tehnologice moderne nu garanteaza calitatea informatiilor oferite.”Doar pentru ca poti sa asculti descrieri pe telefon despre fiecare piesa dintr-o expozitie, nu inseamna neaparat ca acele mesaje sunt nemaipomenite”, a spus Peter Samis, consultant educational al muzeului din San Francisco. “Muzeele sunt relativ novice in privinta acestui serviciu si nu au experienta in producerea acestui tip de continut”, a mai adaugat Samis.Totusi, se pare ca ghidurile interactive au schimbat modul in care unii vizitatori “consuma” arta.TURUL AUDIOCompania???orase acoperiteTalking Street???New York, Boston, WashingtonSoundwalk???Paris, orase din IndiaJjourneys???orase din ItaliaPodGuides???orase din Belgia si Marea Britanie

  • Mobil junior

    Nu intamplator mobilul arata atat de “special”. Producatorii au avut in minte un obiectiv foarte clar cand au inceput sa comercializeze acest nou tip de gadgeturi. Telefoanele trebuie sa arate ca niste jucarii, pentru a-i atrage pe copii, dar sa se comporte ca niste produse tehnologice de ultima generatie, pentru a-i putea convinge pe parinti sa le cumpere. “Nebunia” a inceput in Japonia, unde concurenta intre producatorii de mobile a devenit atat de apriga incat ei au inceput sa caute noi nise de consumatori. Doar in Japonia, anul trecut s-au cheltuit 275 de milioane de dolari pentru telefoanele mobile si serviciile de telefonie dedicate copiilor, conform datelor publicate de institutul de cercetare Yano din Japonia.In Statele Unite principalii furnizori de servicii de telefonie mobila, precum Verizon, Cingular sau T-Mobile au introdus deja pe piata pachete speciale care includ atat telefoane destinate copiilor, cat si servicii dedicate acestora. Compania Sprint Nextel a lansat in luna aprilie serviciul “Family Locator”, care permite parintilor sa cunoasca in permanenta localizarea telefonului copilului, potrivit presei internationale. De asemenea, parintii pot opta sa fie anuntati in cazul in care copilul nu se afla intr-un anumit loc – cursuri, sala de sport – intr-un anumit moment al zilei.Apel in asteptareIn Romania, ca si in majoritatea tarilor europene, nu exista inca o piata adevarata pentru astfel de telefoane. Este foarte probabil insa ca lucrurile sa se schimbe in viitor – n-ar fi prima oara cand un trend dictat de Asia ar incepe sa prinda si pe batranul continent (vezi 3G-ul).”Asa cum exista un segment foarte bine definit al telefoanelor cu functii de business, se pot identifica si alte segmente importante ca volum in totalul pietei”, observa Catalin Patrasescu, partener al companiei de analiza a pietei SmartPoint. “Sunt necesare personalizari in adresarea categoriilor de consumatori cu atat mai mult cu cat, in ultimii 5-7 ani, filosofia comunicarii mobile a trecut printr-un lant de schimbari importante.”Poate, insa, piata romaneasca sa intre in atentia producatorilor de telefoane mobile pentru copii? “In momentul actual, cu siguranta nu. Unul din motivele principale este faptul ca tehnologiile mobile de localizare, inclusiv GPS, sunt abia la inceput de drum in Romania, iar serviciile 3G inca nu au acoperire nationala”, a explicat pentru TARGET Cristian Cojocaru, GSM Sales Manager la LG Romania. LG este una dintre primele companii din lume care au intrat pe segmentul telefoniei pentru copii.Functii specialeVarsta la care oamenii incep sa foloseasca pentru prima data un telefon mobil scade constant. In acelasi timp, rata de penetrare a telefoniei creste in toate zonele geografice. “Telefonul mobil este la fel de important pentru copil ca si pentru un om matur”, admite Sorin Stoica, fondatorul retailerului de telefoane mobile si accesorii Dasimpex. “In Romania parintii le cumpara copiilor telefoane simple si ieftine, iar majoritatea aleg varianta cartelelor pre-paid in locul abonamentelor”, descrie el obiceiurile de cumparare ale parintilor. “Pe masura ce vor patrunde pe piata o serie mai larga de ofertanti de continut, iar protejarea fata de reclame la anumite servicii nu va fi garantata, telefoanele cu functii speciale vor deveni o necesitate”, prevede analistul de la SmartPoint. “Principiul va fi similar celui aplicat in navigarea pe Internet.”Politist cu butoaneProducatorii de telefoane mobile au mizat pe faptul ca in familia moderna ambii parinti lucreaza si nu pot fi in permanenta langa copiii lor. Copiii au activitati extrascolare la care trebuie sa mearga singuri, iar parintii vor sa stie, in orice moment, unde se afla acestia si daca sunt in siguranta. Astfel, functia GPS (localizare prin satelit), care este intalnita si la unele modele “pentru adulti”, pare sa fie una din functiile cele mai importante ale acestor telefoane. Publicitatea si marketingul pun, bineinteles, accent pe avantajele de a cumpara un astfel de obiect: parintele are un ajutor in plus pentru a-l supraveghea pe cel mic, pentru a comunica cu el atunci cand este la distanta si, sustin producatorii, este si un mijloc rapid pentru copil de a cere ajutor in caz de pericol.Un segment neglijat”Din pacate trebuie sa recunosc ca noi, retailerii, am neglijat aceasta categorie de consumatori pe care o consideram una indirecta, deoarece minorii nu dispun de un venit constant pentru a-si achizitiona o anumita marca de telefon”, spune presedintele Dasimpex. Pretul unui telefon mobil destinat exclusiv copiilor este de aproximativ 100 de dolari pe pietele din Statele Unite sau Japonia. Telefoanele pentru copii au dimensiuni reduse – potrivite pentru mana unui copil -, sunt foarte colorate, au de regula un numar redus de taste pentru simplitate in utilizare si, daca sunt destinate copiilor prescolari, lumineaza in diverse culori. Unele modele de telefoane pentru copii cantaresc foarte putin – in jur de 70 de grame. La nivel mondial segmentul de piata reprezentat de copii si tineri este extrem de atractiv si cu potential ridicat pentru orice producator de telefoane mobile. Asa ca “intr-un viitor nu foarte indelungat, cu siguranta sunt sanse ca aceste produse sa ajunga si pe piata din Romania”, spune Cojocaru. Ce stie sa faca?Cu toate ca designul te duce cu gandul mai degraba la o jucarie, mobilul pentru copii e un gadget destul de complex. Poate fi dotat cu o functie de localizare prin satelit (GPS), sistem de alarma prin care parintii pot fi alertati de copil in caz de pericol, jocuri educative si acces limitat (cenzurat) la Internet. In plus, cu aceste telefoane parintii au posibilitatea de a limita numarul de minute care pot fi vorbite si numerele de telefon care pot fi apelate sau de la care se poate primi apel. De asemenea, au control asupra numerelor de telefon care pot fi stocate in agenda.ENFORA TIC TALKlansare – august 2005Enfora Tic Talk, lansat in august 2005, nu seamana deloc cu un telefon, designul sau fiind similar cu cel al unui cronometru. Este un oval din plastic, cu un ecran alb-negru in mijloc si nu dispune de tastatura. Totul este controlat de un buton circular (un “volan”) si de alte doua butoane. Telefonul se adreseaza copiilor pasionati de jocuri. Gadgetul vine cu cinci jocuri educative create de compania LeapFrog – un joc de ortografie, doua de matematica, Spanzuratoarea si un joc de cultura generala.LG MIGOlansare – martie 2006LG Electronics se adreseaza copiilor prin modelul LG Migo, prezentat la CES (consumer electronic show) in Las Vegas in martie anul acesta. Migo este un telefon de mici dimensiuni, cu un aspect vesel, de culoare verde si cu display LCD. Are doua antene scurte – una pentru captarea semnalului si cealalta pentru serviciul GPS. Are cinci taste – patru pentru apelare rapida si una prin care parintii pot fi alertati in caz de urgenta – si doua butoane pentru acceptarea si respingerea apelurilor. In plus, vine dotat cu 10 tonuri de apel special create pentru copii.FIREFLYlansare – martie 2005 Telefonul mobil pentru copii al producatorului american Firefly, lansat in martie 2005, este un terminal cu doar cinci taste – doua taste pentru apelarea rapida a unuia din parinti, alte doua taste pentru acceptarea si respingerea apelurilor si o tasta prin care poate fi accesata agenda telefonica in care pot fi stocate pana la 20 de numere de telefon. Telefonul Firefly nu permite primirea sau trimiterea mesajelor scrise sau multimedia. Producatorii au vrut sa realizeze un telefon foarte simplu, fiind convinsi ca poate fi acceptat si la ore.

  • Semn de intensificare a concurentei

    Economisti sustin ca practica “mercenarilor de business” (manageri de top care se muta de la un competitor la altul) este un semn de intensificare a concurentei, in special pe pietele de retail. Pe aceste piete, atragerea de clienti s-a transformat intr-o lupta pe viata si pe moarte. Paradoxal, managerii au insa in contractele de munca celebra clauza “non-solicit”, care le interzice acestora, dupa ce au parasit compania, sa atraga clienti sau colegi la noul loc de munca, daca acesta este incompetitie cu angajatorul anterior.

  • Alexander cel Mare

    Cand vine vorba de achizitii extravagante, majoritatea milionarilor se limiteaza la ultimul model de masina nervoasa sau la o vila de dimensiunile unui hotel, pe care nu apuca niciodata sa o strabata in intregime. Insa pentru Scott Alexander, antreprenorul englez supranumit “cel mai vanitos britanic”, asemenea lucruri sunt mult prea banale.Magnatul si-a cumparat un orasel intreg pe litoralul bulgar, pe care intentioneaza sa-l boteze cu numele sau. “M-am hotarat sa-l numesc Alexander, ceea ce presupun ca este un gest cam impertinent. Insa e mai amuzant asa, iar numele bulgar oricum este foarte greu de pronuntat,” a raspuns el amuzat de reactiile presei care catalogheaza intentia sa ca una deplasata si egoista. Gestul sau nici macar nu e atat de surprinzator, pentru un om care a dedicat un intreg perete din penthouse-ul sau din Manchester unui portret propriu si care a facut din extravaganta un stil de viata. Omul de afaceri de 31 de ani intentioneaza sa faca din “Alexander” o statiune luxoasa pentru englezi si afirma ca toti cei 1.000 de rezidenti ai statiunii pe care a achizitionat-o cu 4,5 mil. euro sunt “foarte incantati” de proiectul sau. “Bulgaria este o tara care va fi pe val in scurt timp. Eu prevad o masiva explozie imobiliara in zona. Motivele: Bulgaria are plaje pitoresti, incepand cu luna mai si pana in octombrie vremea este frumoasa, iar mancarea este fantastica si ieftina,” spune Scott Alexander.