BusinessMagazin

Blog

  • Ciolacu: Generăm un impuls major pentru reindustrializarea economiei

    Miniştrii Finanţelor şi Economiei au lucrat la un pachet de măsuri pentru generarea unui impuls major pentru reindustrializarea economiei, anunţă Marcel Ciolacu: „Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie”.

    „Am decis ieri (marţi – n.r.), în cadrul reuniunii coaliţiei de guvernare, să consolidăm modelul de dezvoltare economică bazat pe investiţii. Sub coordonarea dlui vicepremier Marian Neacşu, miniştrii Finanţelor şi Economiei au lucrat la un pachet de măsuri prin care generăm un impuls major pentru reindustrializarea economiei. Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”, spune, la începutul şedinţei de Guvern, Marcel Ciolacu.

    Primul este Schema de Sprijin pentru Investiţiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro.

    „Acordăm facilităţi fiscale investiţiilor de peste 150 milioane euro, ce creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde PIB-ul pe locuitor este sub media naţională”, adaugă premierul.

    Al doilea pilon, precizeaă el, este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România.

    „Este o schemă de ajutor de stat de 1 miliard euro pentru mari companii. Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar. Acele companii ce derulează investiţii capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanţare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon. A treia componentă a planului înseamnă o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiţii în producţia de materii prime industriale – ţevi, profile, bare, aluminiu sau cupru”, încheie Ciolacu.

  • Cea mai bogată familie din America creează super-miliardari pe bandă rulantă. Pentru prima dată în istorie, doi moştenitori ai clanului Walton au ajuns să controleze averi de peste 100 mld. dolari fiecare, după ce Walmart, cel mai mare retailer din lume pe care îl controleză, a explodat

    Familia Walton, cea mai bogată din SUA, a reuşit să adune în timp o avere colosală de peste 300 mld. dolari, care vine mai ales din acţiunile Walmart – cel mai mare retailer din lume – pe care familia le controlează. Graţie creşterii fulminante a companiei din acest an, pentru prima dată în istorie, Jim Walton, cel mai tânăr fiu al fondatorului Walmart şi Rob Walton, cel mai în vârstă dintre moştenitori, au ajuns să controleze fiecare averi de 102,5 şi 104,2 mld. dolari, fiind imediat urmaţi de Alice Walton, sora mai mică, cu o avere de 99,7 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Familia Walton se află de mult timp în topul celor mai bogate familii din lume, care controlează aproximativ 350 mld. dolari. Fiecare dintre cei trei fraţi a adăugat în acest an aproape 30 de miliarde de dolari la averea lor netă.

    Cândva rezervată şi discretă cu privire la averea sa imensă, familia a început recent să investească bani într-o serie de domenii noi. Rob Walton a cumpărat echipa de fotbal american Denver Broncos în 2022, plătind o sumă record de 4,65 miliarde de dolari pentru echipă. Membrii familiei au cheltuit, de asemenea, sume colosale pentru transformarea oraşului natal Bentonville, Arkansas, odinioară adormit, într-un centru artistic şi sportiv în aer liber.

    Acţiunile Walmart au crescut cu 53% în acest an, pe fondul creşterii zonei de e-commerce, care a atras milioane de clienţi din clasa de mijloc, în căutare de cumpărături mai ieftine..

    În mod surprinzător, niciunul dintre cei trei moştenitori nu este implicat în operaţiunile de zi cu zi ale companiei şi nici nu face parte în prezent din consiliul de administraţie al Walmart.

    Rob Walton, care a fost cel mai longeviv membru al consiliului de administraţie al Walmart, s-a retras la începutul acestui an, în timp ce Jim Walton este preşedinte al Arvest Bank Group, creditorul regional fondat de familie cu peste 260 de sucursale în trei state.

    Alice Walton, o colecţionară avidă de artă, a depăşit-o recent pe moştenitoarea L’Oreal, Francoise Bettencourt Meyers, devenind cea mai bogată femeie din lume.

  • BlackRock şi Microsoft îşi unesc forţele pentru a crea un fond revoluţionar de 30 de miliarde de dolari, destinat dezvoltării infrastructurii globale pentru inteligenţa artificială

    BlackRock se pregăteşte să lanseze un fond de investiţii dedicat inteligenţei artificiale, cu o valoare de peste 30 de miliarde de dolari, în colaborare cu gigantul tehnologic Microsoft. Scopul acestui parteneriat este să construiască centre de date şi proiecte energetice care să răspundă cererii tot mai mari generate de tehnologiile AI, informează Financial Times.

    Parteneriatul financiar, lansat de BlackRock prin noua sa unitate de investiţii în infrastructură, Global Infrastructure Partners, ar putea deveni unul dintre cele mai mari vehicule de investiţii strânse vreodată pe Wall Street. Fondul va avea ca parteneri generali Microsoft şi MGX, o companie de investiţii susţinută de Abu Dhabi. Nvidia, producătorul de cipuri aflat în plină expansiune, va oferi consultanţă pentru proiectarea şi integrarea fabricii.

    Acest fond de investiţii îşi propune să acopere cererea tot mai mare de putere şi infrastructură digitală necesare pentru dezvoltarea produselor bazate pe inteligenţa artificială. Se preconizează că aceste produse vor întâmpina dificultăţi semnificative în ceea ce priveşte capacitatea infrastructurii în următorii ani. Inteligenţa artificială consumă mult mai multă energie decât tehnologiile anterioare, punând presiune pe infrastructura energetică existentă.

    Denumit Global AI Investment Partnership, acest proiect are ca obiectiv atragerea a până la 30 de miliarde de dolari în capitaluri proprii şi mobilizarea unor fonduri suplimentare de până la 70 de miliarde de dolari prin credite.

    Acesta va fi primul fond major al Global Infrastructure Partners de la momentul în care BlackRock a convenit să achiziţioneze grupul de investiţii în infrastructură pentru 12,5 miliarde de dolari, tranzacţie ce urmează să se finalizeze în luna octombrie.

    BlackRock, cel mai mare administrator de fonduri din lume, a identificat sectorul energetic ca fiind una dintre principalele sale oportunităţi de creştere. Larry Fink, directorul executiv al BlackRock, a declarat că „mobilizarea capitalului privat pentru a construi infrastructura necesară AI, cum ar fi centrele de date şi sursele de energie, va crea o oportunitate de investiţie pe termen lung, evaluată la mai multe trilioane de dolari.”

    Fondul care urmează să fie lansat este cel mai recent vehicul de investiţii creat de un important administrator de active pentru a răspunde creşterii cererii de energie, necesară pentru tehnologia AI generativă şi cloud computing. La începutul acestui an, Microsoft a decis să susţină proiecte de energie regenerabilă în valoare de 10 miliarde de dolari, dezvoltate de Brookfield Asset Management din Canada. Microsoft s-a angajat ca, până în 2030, să asigure că 100% din consumul său de energie va fi compensat prin achiziţii de energie fără emisii de carbon.

    „Atât ţara, cât şi întreaga lume vor avea nevoie de mai multe investiţii pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii AI necesare. Acest efort reprezintă un pas important în acea direcţie”, a declarat Brad Smith, preşedintele Microsoft.

  • Dan: Am fost şocat, sunt oameni care nu înţeleg că traficul e gererat de dezvoltare urbană haotică

    „Am convenit să nu dăm declaraţii, ce ce nu o să fac, pentru că au fost multe puncte de vedere divergente. A fost o discuţie foarte bărbătească, asumată de toată lumea. Eu un singur lucru pot să spun, să nu încalc ceea ce am promis. Am fost şocat să constat că sunt oameni în poziţii importante care nu înţeleg că traficul e gererat de dezvoltare urbană haotică, adică sunt oameni care în continuare cred că traficul din Bucureşti vine din faptul că nu a acoperit Termoenergetica o groapă”, spune Nicuşor Dan.

    Premierul Marcel Ciolacu, alături de membrii Cabinetului responsabili pe domeniile aflate pe agenda, au avut marţi o întâlnire de lucru cu primarii Capitalei despre gestionarea traficului din Bucureşti şi alimentarea cu energie termică în sistem centralizat pentru iarna viitoare.

    „Vreau să stabilim un dialog permanent şi un grup de lucru între Guvern-Primăria Capitalei şi primăriile de sector pentru că Bucureşti-ul are nevoie de un plan integrat şi coerent de rezolvare a problemelor şi de dezvoltare. Aveţi susţinerea Guvernului, implicarea tuturor miniştrilor pentru a debloca ceea ce nu a funcţionat până acum şi a lucra împreună pentru bucureşteni”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

  • Paradoxul birocraţiei: Ţara cu cel mai subdezvoltat sistem de educaţie, unde părinţii au ajuns să ceară în stradă trotuare pentru copii pentru a ajunge la şcoală, şi directorii de şcoală se mută dintr-un partid într-altul pentru un post cald în Parlament, primeşte rolul de a gestiona educaţia la Bruxelles

    Birocraţii de la Bucureşti şi Bruxelles au atins o nouă performanţă – pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România a obţinut poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi unul dintre cele mai importante portofolii – Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie. Premierul Marcel Ciolacu susţine că este vorba de un portofoliu major, care va administra o cincime din bugetul UE, mai exact 235 de miliarde de euro.

    Fără nicio îndoială, este o performanţă pentru România. Problema este că, din nou, este o performanţă fără substanţă, întocmai precum o investiţie anunţată cu sute de milioane de euro, dar care la finalul zilei înseamnă doar nişte echipamente mutate dintr-o altă ţară şi piese importate doar pentru a fi asamblate de oameni platiţi cu salariul minim pe economie.

    Ce ne recomandă?

    Rata analfabetismului funcţional din România cu siguranţă nu. În 2022, studiile şi rapoartele, cum ar fi cele realizate de către organizaţii precum Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA), au indicat că aproximativ 40% dintre elevii români de 15 ani sunt consideraţi analfabeţi funcţional. Aceasta înseamnă că, deşi pot citi un text, nu reuşesc să înţeleagă sau să utilizeze informaţia în mod efectiv. Este o problemă cu impact major asupra dezvoltării economice şi sociale, evidenţiind necesitatea unor reforme în educaţie care să dezvolte competenţe de gândire critică şi de înţelegere profundă a textelor.

    Mai mult, conform datelor din ultimii ani, aproximativ 60-70% dintre cei care termină clasa a VIII-a se înscriu la liceu şi ajung să susţină examenul de bacalaureat. Din totalul celor care susţin examenul, rata de promovare variază între 60% şi 75%, în funcţie de anul respectiv, de dificultatea examenelor şi de politicile educaţionale aplicate. Din totalul elevilor care încep clasa zero, un procent semnificativ abandonează şcoala la un moment dat.

    În ultimii 12 ani, prezenţa la examenul de bacalaureat a scăzut cu aproape o treime. Numai în 2023 50.000 de elevi de nu se mai regăseau pe listele de Bacalaureat, iar în 2024 cifra a crescut spre 60.000. La Evaluarea Naţională erau în vara lui 2024 cu 16.000 de elevi mai puţini decât s-au înscris în clasa zero.

    Cum se descurcă profesorii? Înainte de contestaţii, în 2024, dintre cei aproape 28.500 de candidaţi, aproape 60% au luat note sub 7.

    România are un învăţământ atât de “performant” încât la testele PISA depăşim numai Bulgaria, Rep. Moldova, Muntenegru şi Albania. Inclusiv Serbia obţine punctaje mai mari. 

    Care este situaţia învăţământului? Companiile se plâng de faptul că trebuie să investească direct în pregătirea şi şcolirea angajaţilor, care de multe ori termină un liceu industrial sau o facultate fără a avea cunoştinţe adaptate la ce trebuie să facă în privat – cel mai elocvent exemplu este cel al şcolilor profesionale unde elevii învaţă despre carburator – tehnologie care a ajuns la sfârşit la mijlocul anilor 80 în Vest şi motoare pe benzină sau diesel, în era electrificării. Acelaşi lucru se întâmplă în orice categorie.

    Învăţământul românesc este atât de performant încât în Bucureşti primarii de sector aprobă proiecte rezidenţiale cu sute şi mii de apartamente, dar cu banii obţinuţi din impozite nu construiesc şi şcoli. Până la urmă treaba privatului este să respecte legea, să plătească taxe şi impozite, iar banii, alături de fonduri europene sau guvernamentale să fie direcţionaţi către progres – către infrastructură – şcoli, spitale, drumuri, construite de la zero. De ce sa investeşti în o aşa-zisă modernizare a unor clădiri construite în urmă cu zeci sau poate chiar sute de ani, când poţi oferi copiiilor spaţii moderne, curate şi sănătoase. Cu foarte mici excepţii de întâmplă acest lucru în România.

    În Cristian, lângă Braşov, părinţii au ajuns să iasă în stradă pentru a cere trotuare pe care să meargă elevii la şcoală. În România infrastructura primează în cel mai prost mod cu putinţă – străzile şi parcările au prioritate, iar fix în proximitatea şcolilor, mai ales în Bucureşti, trotuarele sunt pline de maşini parcate ilegal, ceea ce arată exact cât de importantă este educaţia în ochii românilor.

    Mai mult, în România politicul s-a infiltrat în învăţământ – directorul de obicei este membru de partid, cum este şi inspectorul general. “Au noroc” să fie în partidul “care trebuie”, au şi şanse să primească fonduri, mobilier, echipamente. Dacă sunt “în opoziţie”, atunci “există o problemă”. Mai ales în ţară, posturile de la stat sunt considerate un adevărat trofeu, motiv pentru care există o luptă acerbă pentru orice post deoarece salarii mari “la privat” sunt doar în centrele regionale sau în Capitală. Într-o epocă în care meritocraţia şi performanţa ar trebui să conteze, noi premiem carnetul de partid.

    În scrisoarea preşedintelui Comisiei, se menţionează că postul este unul extrem de important, deoarece va contura Uniunea Europeană.

    Care este realitatea din România? Ce înseamnă decizia politică? România a cheltuit 2,5% din produsul intern brut pentru instituţiile de învăţământ, ceea ce este foarte puţin în comparaţie cu media OCDE, care este de 4,9%. Cheltuielile medii anuale per elev de la nivelul învăţământului primar până la cel superior în România sunt de 6.279 de dolari, comparativ cu o medie de 14.209 dolari în ţările OCDE. România se confruntă cu deficit de cadre didactice la toate nivelurile de învăţământ la unele disciplinele, inclusiv la matematică, ştiinţe ale naturii.

    În tot acest context, românii “se descurcă” – Circa 7% dintre elevii din şcoala primară sunt înscrişi în instituţii private. În 2015, ponderea lor era de 3%. Românii plătesc taxe şi impozite pentru servicii de care nu pot beneficia – aşa cum pentru sănătate nu sunt niciodată bani sau fondurile “se termină”, deşi banii sunt încasaţi, şi pentru învăţământ, cine doreşte ceva mai mult, scoate bani din buzunar, deşi la nivel teoretic învăţământul este gratuit în România, dar bani nu sunt niciodată alocaţi cum trebuie.

    Cum ajunge o ţară precum România, care tratează cu dispreţ învăţământul, să deţină tocmai un portofoliu legat tocmai de învăţământ?

     

  • Năsui: Agenţia care trebuia să facă diguri, program de locuri călduţe de muncă la stat

    „Agenţia de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galaţi se pare că se ocupă cu orice altceva mai puţin diguri. Agenţia este de fapt încă un program de locuri de muncă călduţe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajaţi cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

    El afirmă că angajaţii agenţiei au făcut la un moment dat plantaţie de canabis.

    „Nu e o glumă, i-a prins DIICOT-ul. Diguri nu fac. Întreţinerea digurilor iar nu prea fac”, încheie Năsui.

    Judeţul Galaţi este grav afectat de inundaţiile din ultimele zile. În localităţile din Galaţi acţionează, în sprijinul salvatorilor din judeţ, aproximativ 1.000 de pompieri din 27 de unităţi subordonate IGSU. În timpul inundaţiilor au murit şapte persoane, sute de persoane au fost evacuate, iar mii de case au fost avariate.

  • Coreea de Nord a lansat din nou rachete balistice

    Coreea de Nord a lansat miercuri mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acţiune spre coasta sa de est, au anunţat oficiali din Coreea de Sud şi Japonia. Este al doilea exerciţiu cu astfel de rachete din această săptămână.

    âRachetele au fost lansate din Kaechon, la nord de capitala Phenian, în jurul orei locale 6.50. Acestea au zburat aproximativ 400 km în direcţia nord-est, au declarat reprezentanţii armatei din Coreea de Sud.

    „Condamnăm ferm lansarea de rachete a Coreei de Nord, este o provocare clară care ameninţă serios pacea şi stabilitatea peninsulei coreene”, au transmis cei din Coreea de Sud, potrivit Reuters.

    La aproximativ 30 de minute de la prima lansare, paza de coastă a Japoniei a anunţat că din Coreea de Nord a fost trasă altă rachetă balistică. Ministrul japonez al Apărării, Minoru Kihara, a declarat că cel puţin una dintre rachete a căzut în apropierea coastei de est şi că lansările „nu pot fi tolerate”.

  • Efectele secetei. Guvernul propune suspendarea ratelor fermierilor până la finalul lui 2025

    Peste 138.000 de fermieri au cerut evaluarea pagubelor provocate de secetă la culturi precum porumb, floarea-soarelui, mere, pere şi viţă-de-vie, iar peste 16.000 pentru grâu şi rapiţă, pentru a primi despăgubiri de la Ministerul Agriculturii. Nu este primul an de secetă severă, care afectează grav producţia şi veniturile fermierilor, aceştia având datorii şi lichiditate redusă. Astfel, Guvernul a intervenit şi propune suspendarea ratelor la bănci până la sfârşitul lui 2025, printr-o ordonanţă de urgenţă.

    „Este imperios necesară adoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ prin care se propune modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2024, astfel încât amânarea plăţii unor obligaţii contractuale ale debitorilor către creditori să devină efectivă pentru producătorii agricoli afectaţi, deţinători ai unui proces – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi agricole care solicită creditorilor suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor restante acumulate, precum şi a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor, cu termen scadent 31 decembrie 2025”, se arată în proiectul OUG.

    De asemenea, creditorii, fie că e vorba despre bănci, fie că e vorba despre instituţii financiare nebancare sau furnizorii de utilităţi, precum şi distribuitorii şi furnizorii de inputuri, nu au voie să întreprindă măsuri de recuperare sau executare silită asupra creanţelor acumulate şi nici să ia măsuri de exigibilizare precum insolvenţa, declararea scadenţei anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.

    Cetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite în scris opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării.

    Autorităţile au explicat necesitatea acestei OUG cu caracter temporar pentru producătorii agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din ultimii doi ani agricoli şi ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

    „Seceta pedologică moderată până la extremă din perioada septembrie 2023 – august 2024 a fost semnalată prin analize şi informări lunare realizate de către Administraţia Naţională de Meteorologie precum şi de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti care au emis caracterizări cu privire la efectul negativ asupra plantelor al temperaturilor la sol şi în aer ridicate peste limita de confort, al precipitaţiilor reduse şi a rezervei de umiditate în sol redusă”, potrivit proiectului de OUG.

    Anul acesta, România s-a confruntat cu o lipsă semnificativă de precipitaţii care a indus fenomenul de secetă pedologică acentuată pe areale agricole extinse la nivel naţional, în special în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului şi Crişanei.

  • Israelul a plantat exploziv în pagerele Hezbollah fabricate în Taiwan- surse

    Operaţiunea a fost catalogată drept o încălcare fără precedent a securităţii Hezbollah. Aceasta a dus la detonarea a mii de pagere în Liban, ucigând nouă persoane şi rănind alte aproape 3.000, inclusiv luptătorii grupului şi ambasadorul Iranului la Beirut.

    Complotul pare să fi fost în pregătire de mai multe luni, au declarat mai multe surse pentru Reuters. Sursa libaneză a declarat că grupul a comandat 5.000 de pagere produse de Gold Apollo, cu sediul în Taiwan. Aparatele au fost livrate la începutul acestui an. Sursa a mai arătat că este vorba despre modelul de pager AP924 ale cărui dispozitive au fost modificate de serviciul de spionaj al Israelului „la nivel de producţie”.

    „Mossadul a injectat o placă din interiorul dispozitivului cu material exploziv care primeşte un cod. Este foarte greu de detectat prin orice mijloace. Chiar şi cu orice dispozitiv sau scaner”, a spus sursa.

    O altă sursă a explicat că până la trei grame de explozibili au fost ascunse în noile pagere şi au rămas „nedetectate” de Hezbollah de luni de zile.

    Luptătorii Hezbollah folosesc multe pagere cu o tehnică rudimentară pentru a încerca să evite monitorizarea israeliană. Pagerele din buzunare au sunat şi apoi au explodat, au relatat martorii. Incidentul fără precedent a avut loc marţi în mai multe regiuni din Liban. Şefii grupării le-au cerut tuturor celor care au astfel de aparate să le arunce.

    Aparatele au explodat marţi începând cu ora locală 15.30. Incidentul a ţinut zeci de minute. Armata israeliană şi producătorul de pagere nu au comentat incidentul de marţi.

  • „Vedem schimbări radicale în comportamentul consumatorului de la an la an, piaţa se polarizează şi apar constant elemente surpriză”

    …spune Andreea Pârvu, care are o experienţă de 20 de ani în domeniul financiar şi deţine, la 40 de ani, funcţia de CFO în cadrul Flanco Retail. În opinia sa, dezvoltarea personală trebuie să fie continuă în viaţa fiecăruia, de aceea, spune ea, „chiar şi în acest moment, pentru a evita stagnarea, am ales să fac un MBA”.

     

    „CFO, mamă şi soţie”, este autodescrierea foarte scurtă a Andreei Pârvu, care mărturiseşte că evoluţia sa profesională a fost diferită de planurile sale de la începutul carierei. Ea conduce acum departamentul financiar al Flanco Retail, companie pentru care prima jumătate a acestui an a adus plusuri peste media pieţei. Compania a încheiat primele şapte luni din 2024 cu o valoare a vânzărilor de 650 milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Prin comparaţie, piaţa produselor electro-IT a crescut în valoare cu aproximativ 9%.

    Anul acesta a fost marcat de proiecte importante pentru retailer. Repoziţionarea ca prima reţea de magazine Smart Discounter din retailul electro-IT românesc şi o nouă identitate de brand au presupus începerea unui proces complex de reamenajare a magazinelor, care se va întinde pe parcursul a trei ani. În prima jumătate a anului, Flanco a deschis cinci noi magazine în oraşe importante din ţară, printre care al doilea magazin din Braşov, al doilea din Focşani, a patra locaţie în Piteşti şi a 11-a din Capitală. Totodată, retailerul a achiziţionat primele sale două proprietăţi de real estate, în care va dezvolta de la zero magazine tip greenfield.

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională?

    Coincidenţa face ca fix acum 20 de ani să am primul meu job… Eram doar un copil, visam la un job care să îmi permită să călătoresc cât mai mult şi, cel mai important, ţinteam la independenţa financiară. Am avut şi un plan care presupunea ca după primul an de muncă să-mi cumpăr maşină, plan care mi-a şi reuşit; ce-i drept, vârsta maşinii pe care mi-am cumpărat-o era mai mare ca a mea, însă acest detaliu nu era unul important pentru mine la acea dată. Jobul visat nu l-am avut niciodată, era în contradicţie cu planurile de învăţământ de la acea dată. Părinţii au fost cei care mi-au insuflat de mică, atât prin exemplul lor personal cât şi prin alte modalităţi, importanţa studiilor. Chiar şi în acest moment, pentru a evita stagnarea, am ales să fac un MBA. Consider că dezvoltarea personală trebuie să fie continuă în viaţa fiecăruia dintre noi.

    Realitatea a coincis cu gândurile de atunci?

    De la călătoriile mult visate, în realitate tot parcursul meu profesional s-a desfăşurat la un birou. Am fost foarte motivată la acea dată de rezultatele mele – atât profesionale cât şi financiare – şi permanent ţinteam mai sus şi voiam mai mult. Astfel, la nici trei ani distanţă, conduceam primul meu business care a fost unul de succes. Uitasem definitiv de planul iniţial… Preocupările mele erau în sfera dezvoltării din punctul în care mă aflam. Era vizibilă diferenţa dintre mine şi toţi colegii de facultate: stăpâneam o meserie în domeniul financiar şi, în acelaşi timp, îmi permiteam să merg în orice destinaţie, fără să fiu nevoită să stau „la mâna” părinţilor pentru a mă ajuta din punct de vedere financiar.

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania în care lucraţi acum?

    Greu de estimat o evoluţie în cadrul industriei elecro-IT, în contextul în care vedem schimbări radicale în comportamentul consumatorului de la an la an, piaţa se polarizează şi apar constant elemente surpriză. Ca niciodată, în ultimii ani am învăţat să ne adaptam schimbărilor majore din jurul nostru. Şi asta consider că este cel mai important: capabilitatea de a te adapta la prezent, ţinând cont de toate schimbările tehnologice, de exigenţele şi comportamentul noilor generaţii.

     

    Andreea Pîrvu,, CFO, Flanco Retail SA

    ► Cifră de afaceri (2022): 1.063 mil. lei

    ► Profit net (2022): 4,7 mil. lei

    ► Număr de angajaţi (2022): 1.438

    BUSINESS Magazin  a lansat şi anul acesta anuarul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, în cadrul căruia a fost inclus şi profilul Laurei Toncescu, managing partner, Toncescu şi Asociaţii SPRL – KPMG Legal.