BusinessMagazin

Blog

  • Piaţa investiţiilor imobiliare dă semne de revenire, după un 2025 marcat de volume reduse. Cristi Moga, Cushman & Wakefield Echinox: investitorii au plasat deja 100 mil. euro în clădiri de birouri din Bucureşti şi din Cluj

    Piaţa investiţiilor imobiliare a intrat în 2026 într-o notă optimistă, după un 2025 caracterizat de activitate ridicată, dar cu volume totale reduse, investitorii plasând deja aproximativ 100 mil. euro în clădiri de birouri din Bucureşti şi Cluj-Napoca, potrivit lui Cristi Moga, Head of Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox.

    “2025 a fost un an cu un nivel ridicat de activitate pentru piaţa locală, cu interes pentru toate tipurile de proprietăţi, în ciuda volumului redus tranzacţionat, atât raportat la anii precedenţi, cât şi la pieţele din regiune. 2026 a început într-o notă optimistă, investitorii plasând deja circa 100 de milioane de euro în clădiri de birouri din Bucureşti şi din Cluj – Napoca, în timp ce sectoarele de retail şi industrial continuă să suscite interes atât din partea jucătorilor prezenţi, cât şi din partea unor investitori noi”, spune Cristi Moga într-o analiză realizată de compania de consultanţă îmobiliară.

    Per total, piaţa investiţiilor imobiliare din România a totalizat în 2025 aproximativ 514 milioane de euro, în scădere cu 31% faţă de 2024, marcând al doilea cel mai redus nivel anual din 2013 până în prezent.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Oana Ioniţă, ZF: Între siguranţă şi sens: de ce nu ne mai ajunge un „job bun” şi ne regândim cariera

    În ultimul an, aproape fiecare conversaţie sinceră cu prieteni, colegi sau oameni din industrie ajunge, inevitabil, la acelaşi subiect: munca. Nu în sensul pragmatic – „unde lucrezi?” – ci într-un sens puţin mai profund: „merită ritmul ăsta?”, „pentru ce trag, de fapt?”, „am uitat cum e să nu simţi burnout”.

    Şi cumva e o reacţie firească la contextul economic pe care îl trăim. Vedem concedieri în masă, restructurări, bugete îngheţate. Companii considerate odinioară intangibile, precum Meta, Google sau Amazon, au anunţat valuri succesive de disponibilizări. Dacă nici „giganţii” nu mai pot promite stabilitate, atunci ce mai înseamnă, de fapt, un job sigur?

    Dar dincolo de layoffuri şi grafice economice, eu cred că asistăm la ceva mai profund decât o simplă reacţie la criză – regândim relaţia noastră cu munca.

    Am crescut cu ideea că un job bun într-o corporaţie este echivalentul siguranţei. Salariu fix, beneficii, un traseu clar de promovare. Dacă munceşti suficient de mult şi spui „da” la suficiente proiecte, urci. Şi, odată ajuns sus, vine şi liniştea, iar siguranţa se subînţelege apoi.

    Doar că liniştea nu prea a mai venit. Inflaţia a crescut, salariile au stagnat, iar costul vieţii a crescut şi el ca urmare. Mulţi dintre noi am realizat că „stabilitatea” este, de fapt, o convenţie fragilă. Un contract care poate fi rupt unilateral, uneori peste noapte. Şi atunci apare întrebarea incomodă: dacă depind în totalitate de un singur angajator, cât control am cu adevărat asupra vieţii mele profesionale?

    De aici, cred, vine şi ascensiunea a ceea ce numim tot mai des „portfolio careers”. Poate că nu toată lumea vrea să fie antreprenor, dar diversificarea a devenit o formă de protecţie. Consultanţă, freelancing, proiecte secundare, cursuri online, mici investiţii – nu doar ca surse suplimentare de venit, ci ca plasă de siguranţă şi, poate mai important, ca spaţiu de exprimare.

    În paralel, se produce o altă ruptură importantă: separarea dintre job şi identitate. Am fost învăţaţi să ne definim prin profesie. „Ce faci?” a devenit sinonim cu „cine eşti?”. Ne-am măsurat valoarea în productivitate, în evaluări anuale, în titluri din ce în ce mai sofisticate. Pentru mulţi dintre noi, performanţa profesională a devenit barometrul stimei de sine. Vedem zilnic acest exerciţiu pe LinkedIn.

    Dar generaţia noastră (gen Z) şi milenialii au început să conteste această fuziune. Munca este importantă, dar nu este totul. Nu este centrul universului personal.

    În acelaşi timp, mitul suprasolicitării începe să se fisureze. Ni s-a spus ani la rând de generaţiile trecute că dacă nu eşti constant ocupat, dacă nu eşti epuizat, dacă nu ai inboxul plin şi agenda blocată, înseamnă că nu faci suficient. Că succesul este direct proporţional cu numărul de ore lucrate şi cu volumul de responsabilităţi asumate.

    Realitatea? Burnoutul a devenit aproape normă. Epuizarea cronică, anxietatea, sentimentul de gol interior chiar şi atunci când „ai reuşit”. Mulţi au urcat câteva trepte pe scara corporatistă doar ca să descopere că nu acolo voiau, de fapt, să ajungă.

    Cred că aceasta este adevărata schimbare culturală: nu mai vrem succes cu orice preţ. Nu mai suntem dispuşi să ne sacrificăm sănătatea mentală, relaţiile şi timpul personal pentru o promisiune vagă de validare profesională. Pentru tot mai mulţi dintre noi, deciziile de carieră sunt filtrate prin trei criterii clare: bani, sens şi wellbeing. Dacă un job nu bifează măcar două dintre ele – şi ideal pe toate trei – începem să căutăm alternative.   

    Oana Ioniţă este Social media manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

  • Donald Trump îl consideră pe legendarul actor Robert De Niro o „persoană cu tulburări mintale”

    Actorul Robert De Niro este „un om bolnav cu o minte deranjată”, a afirmat preşedintele american Donald Trump pe reţeaua sa de socializare Truth, miercuri, 25 februarie, după ce actorul a cerut ca administraţia Trump să fie „îndepărtată” pentru a „salva” Statele Unite, potrivit Le Figaro.

    „Robert De Niro, care suferă de nevroză anti-Trump, este o altă minte bolnavă, deranjată, cu, cred, un IQ extrem de scăzut, care nu are absolut nicio idee ce face sau spune, unele dintre acestea fiind de-a dreptul INFRACŢIONALE!”, a scris Donald Trump într-o postare în care a atacat vehement şi reprezentativa democrată somalo-americană Ilhan Omar şi reprezentativa democrată din Michigan Rashida Tlaib. „Vestea bună este că America este acum mai mare, mai bună, mai bogată şi mai puternică ca niciodată, iar asta îi scoate complet din minţi”, a adăugat el.

    Preşedintele american are în vizor un interviu acordat actorului din „Taxi Driver” şi „Raging Bull” în cadrul podcastului The Best People, în care actorul în vârstă de 82 de ani i-a îndemnat pe americani să „reziste” administraţiei Trump. „Ceea ce este în joc este ţara noastră, iar Trump o distruge. Cine ştie care sunt motivele lui, dar este nesănătos. Trebuie să salvăm ţara”, a spus legenda cinematografiei.

    În luna mai a anului trecut, în timpul Festivalului de Film de la Cannes, actorul din „Goodfellas” a cerut deja „apărarea democraţiei” împotriva unui preşedinte american pe care l-a descris ca fiind „needucat”. Ilhan Omar , la rândul ei, este o ţintă regulată a atacurilor personale din partea lui Donald Trump. Ea a fost agresată la sfârşitul lunii ianuarie de un bărbat cu o seringă plină cu lichid în timpul unei întâlniri publice.

     

  • Andreea Paul Vass:Nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare

    Andreea Paul Vass a susţinut că este necesar ca dialogul dintre Guvern şi reprezentanţii educaţiei să devină o instituţie permanentă, care să nu apară doar în situaţiile de criză.

    „Revendicările profesorilor şi studenţilor sunt legitime şi cred că ele trebuie tratate cu respect. Ce aş schimba, însă, ca dialogul permanent dintre Ministerul Educaţiei, Guvernul României în ansamblu lui, să se permanentizeze cu ei. Şi nu doar în perioade de crize sau de restricţii sau dezechilibre bugetare. Pentru că nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare pe termen scurt. Şi educaţia este într-o criză permanentă, cu tensiuni suprapuse, ce ţin şi de revendicările legitime cu privire la demnitatea meseriei de dascăl, cu privire la bursele şi sprijinul studenţilor vulnerabili şi performanţi, cu privire la finanţarea cercetării competitive sau susţinerea programelor cu relevanţă în societate, care oferă competenţe reale tinerilor generaţii şi o rată mare de angajare când termină studiile”, a declarat Paul Vass pentru MEDIAFAX.

    Fostul consilier al premierului Boc a anunţat că există trei direcţii pe care trebuie să se axeze îmbunătăţirea sistemului educaţional din România, acestea fiind combaterea abandonului şcolar, creşterea calităţii procesului educaţional şi utilizarea inteligenţei artificiale pentru personalizarea parcursului educaţional.

    „Un tip de performanţă este să aduci copiii la şcoală, care este prioritatea de grad 0 a României, ratată de trei decenii şi jumătate. Şi aici o coaliţie puternică între societatea civilă, care poate lucra punctual, personalizat la firul ierbii, cu instituţiile deconcentrate, cu autorităţile publice, locale. Un alt tip de prioritate este să aduci copiii la şcoală de la nota 5 la nota 8. Şi asta înseamnă creşterea calităţii educaţiei. Şi dacă ne uităm la indicatorii de rezultat PISA, vedem că pierdem în alfabetizarea funcţională, mai ales la matematică, şi stagnăm la limba română, la literaţie. Foarte mulţi din alţi indicatorii de rezultat educaţional sunt problematici şi stagnează pe un deceniu şi jumătate. Deci trebuie să ne centrăm pe creşterea calităţii educaţiei. Şi pe asta nu o putem face fără să investim semnificativ în profesori. Un alt tip de performanţă este să reuşeşti să duci educaţia spre nivelul de personalizare, raportat la talentele, interesele, abilităţile, pasiunile fiecărui elev. Şi asta se poate face cu tutorat bazat pe inteligenţă artificială, care să sprijine profesorul la catedral. Ce vreau să spun este că viitorul educaţiei este bazat pe AI şi nu trebuie să ne fie frică de această realitate. Se vorbeşte foarte mult de frică în calea AI, de multe riscuri în folosirea AI-ului, dar o educaţie aşezată nu mai poate face abstracţie de dinamica aceasta tehnologică”, a declarat Paul Vass.

    Despre măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan cu scopul reducerii deficitului Bugetar, Vass a comentat: „Sigur că sunt restricţii şi constrângeri bugetare reale. Şi foarte probabil va fi necesară o ajustare la finanţarea universităţilor. Dar acestea nu ar trebui făcute sub nicio formă, printr-o tăiere oarbă liniară. Reducerea risipei nu înseamnă acelaşi lucru cu reducerea calităţii. Deci, ţin nevoia să specific foarte clar că trebuie protejată calitatea educaţiei cu rezultatele sale, profesia şi demnitatea de dascăl, de cadru didactic universitar, de cercetător”.

    „Mi se pare incredibil că în România anului 2026, noi încă nu avem un tablou de bord al învăţământului şi cercetării româneşti, în care să ne fie foarte clare lucrurile cu privire la rezultate. Şi îmi doresc o educaţie performantă”, a mai declarat Paul Vass.

    Întrebată despre o posibilă perturbare a anului şcolar, Vass a comunicat: „Pentru mine prioritar este şi de bun simţ, mi se pare că anul şcolar să decurgă firesc, neîntrerupt, fără sincope, fără sincope la examene, fără improvizaţi în repartizări, fără emoţii inutile pentru copii şi părinţi. Şi din punctul acesta de vedere toată lumea ar trebui să fie aliniată. Şi sindicalişti, profesori, asociaţiile de elevi, studenţi, instituţiile publice şi unităţile de învăţământ. Deci asta e o prioritate de grad zero să asigurăm buna desfăşurarea anului şcolar”.

    Întrebată despre profilul viitorului ministru al Educaţiei, Vass a declarat că acestea trebuie să fie fizic între elevi şi profesori, predictibil în decizii şi ghidat de un „tablou de bord transparent”.

    „Noi am avut anul şi ministrul. E foarte complicat să ai coerenţă într-un sistem aşa de complex cum este sistemul de învăţământ. Viitorul ministru, ca profil, îl văd prezent, îl văd predictibil şi îl văd orientat pe rezultate, nu pe communicate. Şi când zic prezent, îl văd prezent între elevi, între studenţi, între profesori, în şcoală, predictibil în sensul în care nu îmi pleacă deciziile anunţate peste noapte sau care afectează anul şcolar. Şi de ce spun orientat pe rezultate? Pentru că educaţia are nevoie de performanţă. Şi are nevoie de performanţă pe linie. De la a duce copiii la şcoală, calitatea educaţiei odată ce sunt în şcoală, învăţarea să devină mai atractivă şi de impact, să aibă sens în viaţa ulterioară, adultă, a elevului din băncile şcolii de astăzi. Şi asta se face cu un tablou de bord. Şi insist iarăşi, cred că a doua oară zic astăzi aici, avem nevoie de un tablou de bord transparent al sistemului de învăţământ şi de cercetare”, a declarat pentru MEDIAFAX.

    Declaraţiile au fost făcute în contextul protestelor sindicatelor din Educaţie. Protestele au fost organizate de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, la care s-a alăturat şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

    Printre revendicările protestatarilor, se numără: reluarea angajărilor şi sprijinul pentru tinerii cercetători, eliminarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, majorarea bugetelor pentru educaţie şi cercetare, recunoaşterea rolului profesorilor în noua lege a salarizării, păstrarea indemnizaţiei pentru titlul de doctor, lansarea programelor naţionale de cercetare, refacerea integrală a burselor studenţeşti, precum şi deblocarea fondurilor universităţilor pentru proiecte europene.

  • CTP, cel mai mare dezvoltator de spaţii logistice şi industriale din Europa, a livrat 179.000 mp la CTPark Bucharest West în 2025, cea mai mare livrare din portofoliu

    Dezvoltatorul ceh CTP, cel mai mare proprietar şi dezvoltator de spaţii logistice şi industriale din Europa listat la bursă, a raportat venituri din chirii brute de 759,8 milioane de euro în 2025, în creştere cu 14,4% faţă de anul anterior, într-un an în care România a rămas unul dintre pilonii operaţiunilor grupului, alături de Cehia, Ungaria şi Slovacia.

    Cea mai mare livrare individuală a grupului în 2025 a fost înregistrată în România: 179.000 mp de spaţii noi la CTPark Bucharest West, depăşind proiecte precum CTPark Budapest Erd (65.000 mp) sau CTPark Brno (58.000 mp). Livrarea de la Bucureşti Vest ilustrează cererea solidă din piaţa românească de spaţii industriale şi logistice, alimentată de tendinţele de nearshoring şi de creşterea consumului intern.

    România se numără printre cele patru pieţe în care CTP deţine o cotă medie de piaţă de 28,4%, alături de Cehia, Ungaria şi Slovacia, grupul rămânând cel mai mare proprietar şi dezvoltator de active imobiliare industriale şi logistice din aceste ţări. Compania este lider de piaţă şi în Serbia şi Bulgaria.

    La nivel de grup, CTP a livrat 1,325 milioane mp de spaţii în 2025, cu un randament al costului investiţiei (Yield on Cost) de 10,4%, iar 88% din suprafeţe erau închiriate la momentul finalizării. Portofoliul total al grupului a ajuns astfel la 14,6 milioane mp de suprafaţă brută închiriabilă (GLA), repartizată în 11 ţări.

    Cererea de închiriere a rămas puternică: CTP a semnat contracte de închiriere pentru 2,325 milioane mp în 2025, cu 10% mai mult decât în 2024, la o chirie medie lunară de 5,81 euro pe metru pătrat, în creştere faţă de 5,68 euro pe mp în anul anterior. Ajustând pentru mixul pe ţări, chiriile de piaţă au crescut în medie cu 4%, peste rata inflaţiei, ceea ce reflectă echilibrul sănătos între cerere şi ofertă în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Venitul net din chirii a crescut cu 14,1%, la 738 milioane de euro, iar valoarea activelor brute (GAV) a ajuns la 18,5 miliarde de euro, în creştere cu 15,7%. Valoarea activă netă EPRA pe acţiune a crescut cu 12,8%, la 20,39 euro.

    Remon Vos, CEO-ul CTP, a subliniat că tendinţele structurale precum nearshoringul şi producţia „în Europa, pentru Europa” se accelerează, vizibile în creşterea continuă a producătorilor asiatici în portofoliul grupului. „În regiunea puternică şi rezilienţă a Europei Centrale şi de Est continuăm să vedem creşterea consumului intern”, a afirmat Remon Vos.

    Pentru 2026, CTP vizează livrări de 1,4-1,7 milioane mp şi un câştig pe acţiune EPRA ajustat de 1,01-1,03 euro, în creştere cu 9-11%. Grupul şi-a reiterat obiectivul de a atinge 1 miliard de euro venituri anuale din chirii în 2027 şi ambiţia pe termen mediu de a dubla portofoliul la 30 milioane mp până în 2030.
     

  • Lion’s Head accelerează în negocieri exclusive cu Fondul Suveran din Singapore pentru a prelua P3 România, într-o tranzacţie de peste 250 mil. euro

    Compania de investiţii imobiliare, parte a grupului AG Capital, a intrat pe ultima sută de metripentru achiziţia parcului logistic P3 Bucharest A1 @ Portofoliul P3 din România este evaluat la 265 mil. euro @ Prin această tranzacţie Lion’s Head ar marca intrarea puternică pe piaţa de logistică din România, în paralel cu dezvoltarea proiectului din Popeşti Leordeni, din sudul Capitalei.

    Lion’s Head, platformă de investiţii imobiliare susţinută de AG Capital şi Old Mutual Property, accelerează negocierile cu fondul suveran al statului Singapore, GIC, pentru preluarea portofoliului logistic P3 din România, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Tranzacţia ar putea depăşi 250 de milioane de euro şi ar reprezenta cel mai important deal de pe piaţa locală de logistică şi industrial care include atât parcul industrial de pe A1 cât şi un teren din Popeşti Leordeni pentru un viitor proiect in-city logistics.

    Anterior CTP, liderul pieţei de spaţii industriale din România, s-a retras din discuţii dar şi alte nume mari precum WDP, Garbe sau Hillwood. Miza tranzacţiei o reprezintă parcul logistic P3 Bucharest A1, situat în proximitatea comunei Chiajna, la aproximativ 13 kilometri vest de centrul Bucureştiului, cu acces direct la autostrada A1 şi în proximitatea noii autostrăzi de centură A0.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Dezvoltatorul imobiliar Redport şi-a constituit un advisory board din care fac parte Florin Cîţu, fost premier, şi un executiv care a atras finanţări de peste 20 mld. euro la Aroundtown, principalul acţionar al Globalworth

    Dezvoltatorul imobiliar Redport, fondat de Cosmin Savu Cristescu, a anunţat constituirea unui advisory board (consiliu consultativ), o structură fără atribuţii executive, menită să sprijine compania în procesul de scalare şi de pregătire pentru o viitoare accesare a pieţelor de capital.

    Din advisory board fac parte Oschrie Massatschi, care va ocupa funcţia de preşedinte al structurii, Florin Cîţu, fost prim-ministru şi fost ministru de finanţe, şi Roberto Musneci, fost country president al GSK România şi Europa de Sud-Est.

    Oschrie Massatschi este un executiv cu experienţă în real estate şi pieţe de capital, care a ocupat funcţia de chief capital markets officer la Aroundtown SA, unde a atras finanţări de peste 20 de miliarde de euro şi a supervizat tranzacţii de M&A precum TLG AG şi Globalworth. Florin Cîţu aduce experienţă în politică monetară şi fiscală, finanţări suverane şi pieţe financiare, iar Roberto Musneci are un profil de strategie corporativă şi relaţii cu stakeholderii, dobândit în industria farmaceutică şi în consultanţă guvernamentală.

    Rolul executiv rămâne în sarcina consiliului director, condus de Cosmin Savu Cristescu, iar Dan Matei Şucu a preluat rolul de non-executive director, consolidând prezenţa familiei Şucu în companie.

    „Pentru Redport acest demers reflectă o etapă de construcţie instituţională. Pe măsură ce compania creşte, disciplina financiară, transparenţa şi predictibilitatea devin elemente centrale ale modelului nostru de business. Obiectivul este clar: atunci când vom accesa pieţele de capital, să o facem dintr-o poziţie solidă, cu un portofoliu matur şi cu o structură de guvernanţă aliniată standardelor investitorilor instituţionali”, a declarat Cosmin Savu Cristescu, CEO şi fondator Redport.

    Compania intenţionează să diversifice sursele de finanţare, inclusiv prin instrumente de tip private placement şi, ulterior, prin listare.

    Redport are în portofoliu peste 2.000 de unităţi rezidenţiale, prin trei proiecte – The Level Appartments, Infinity Nord şi Vitality Est –, cu o valoare totală de dezvoltare de peste 400 de milioane de euro.

  • Tranzacţie majoră în energie: Gigantul francez ENGIE va cumpăra UK Power Networks pentru 14,2 miliarde de dolari

    Engie va cumpăra UK Power Networks pentru 10,5 miliarde de lire sterline (14,2 miliarde de dolari), extinzându-şi prezenţa în Marea Britanie, pe măsură ce compania franceză de utilităţi încearcă să îşi echilibreze expunerea istorică la reţelele de gaze, scrie Bloomberg. 

    Engie s-a extins la nivel global în domeniile energiei eoliene, solare şi al stocării în baterii şi a securizat contracte pe termen lung pentru producţia acestora, pentru a reduce expunerea la volatilitatea preţurilor de pe piaţă. De asemenea, compania a redus costurile pentru a face faţă opririi a trei reactoare nucleare din Belgia şi şi-a diminuat operaţiunile din domeniul combustibililor fosili şi al serviciilor energetice în anumite regiuni.

    În România, ENGIE, cel mai mare distribuitor de gaze naturale de pe piaţa locală, şi-a dublat la finalul anului trecut printr-o tranzacţie capacitatea instalată de producţie de energie regenerabilă din România, până la aproximativ 500 MW, în urma achiziţiei unui parc eolian cu o capacitate de 253,1 MW, situat în judeţul Ialomiţa.

    Activele au fost cumpărate de la Greenvolt Power, parte a grupului portughez Greenvolt, şi beneficiază de un Contract pentru Diferenţă (CfD), mecanism care asigură stabilitate financiară pe termen lung.

    Proiectul include 42 de turbine eoliene şi este programat să devină complet operaţional în 2027, urmând să se numere printre cele mai mari parcuri eoliene din România.

    În prezent, ENGIE România deţine şi operează trei parcuri eoliene, cu o capacitate totală de 178 MW, şi şase parcuri fotovoltaice, cu o putere instalată de 70 MWp. Odată cu integrarea proiectului din Ialomiţa, capacitatea totală de producţie din surse regenerabile a companiei ajunge la circa 500 MW.

     

  • Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut în ianuarie, pe fondul îmbunătăţirii anticipaţiilor privind economia; economiştii văd inflaţia la 5,85% în 12 luni şi un curs de 5,1982 lei/euro

    Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut substanţial, cu 10,4 puncte, în luna ianuarie, pe fondul îmbunătăţirii anticipaţiilor privind economia şi al percepţiei mai bune asupra condiţiilor curente, arată datele publicate joi de instituţie.

    Componenta de anticipaţii a urcat cu 10 puncte, la 48,6, iar componenta privind condiţiile curente a crescut cu 11,3 puncte. Evoluţia a fost susţinută de performanţa peste aşteptări în reducerea deficitului bugetar, care a îmbunătăţit sentimentul investitorilor, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

    „Performanţa peste aşteptări în reducerea deficitului bugetar a condus la ajustarea în sens pozitiv a încrederii în economie. În acelaşi timp, s-a redus şi riscul de majorare a fiscalităţii, ceea ce a condus şi la reducerea anticipaţiilor inflaţioniste”, a declarat Adrian Codirlaşu.

    Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2027) a scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 5,85%, iar 94% dintre participanţi se aşteaptă la o reducere a inflaţiei în următorul an. În acelaşi timp, 83% dintre economişti anticipează o depreciere a leului: cursul mediu estimat este de 5,1471 lei/euro peste şase luni şi 5,1982 lei/euro peste 12 luni.

    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, 61% dintre participanţi estimează stagnarea preţurilor locuinţelor în următoarele 12 luni, iar aceeaşi proporţie consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate.

    Economiştii anticipează o creştere economică de 1,1% în 2026, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 6,6% din PIB, în scădere faţă de luna precedentă. Datoria publică este aşteptată să urce la 63% din PIB în următoarele 12 luni.

    Indicatorul CFA România măsoară percepţiile analiştilor financiari asupra economiei şi este considerat un barometru al sentimentului din mediul financiar privind evoluţiile macroeconomice pe termen scurt şi mediu.


     

     

  • Fizicianul Stephen Hawking apare într-o fotografie din noile dosare Epstein

    O fotografie cu fizicianul britanic Stephen Hawking alături de două femei în bikini a fost inclusă într-un nou set de documente legate de ancheta asupra lui Jeffrey Epstein, publicate de Departamentul de Justiţie al SUA. Familia savantului precizează că imaginea a fost realizată în 2006, la un simpozion ştiinţific, iar cele două femei erau îngrijitoarele sale, arată People.

    Evenimentul, intitulat „Confronting Gravity”, a beneficiat de finanţare din partea lui Jeffrey Epstein. În cadrul conferinţei, fizicianul britanic a prezentat o comunicare privind cosmologia cuantică.

    Stephen Hawking, diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), a decedat în anul 2018.

    Potrivit datelor examinate de jurnaliştii americani, numele celebrului om de ştiinţă apare în aproximativ 250 de referinţe din arhiva Epstein. Cu toate acestea, simpla menţionare în aceste documente nu constituie dovezi de vinovăţie sau implicare în activităţi ilegale.

    Un email prezentat anterior, în contextul procesului intentat de Virginia Giuffre împotriva Ghislaine Maxwell, dezvăluie că Epstein oferea o recompensă pentru contracararea unei acuzaţii false potrivit căreia Hawking ar fi luat parte la o orgie implicând minori în Insulele Virgine Britanice. Afirmaţia respectivă nu este confirmată de nicio probă, iar omul de ştiinţă nu a fost inculpat pentru nicio infracţiune legată de Epstein.

    Documentele recent dezvăluite de instituţiile americane se înscriu într-un volum extensiv de materiale referitoare la investigaţia asupra lui Jeffrey Epstein, găsit decedat în 2019 într-un penitenciar din New York, caz clasificat oficial ca sinucidere, după ce a fost condamnat pentru crime sexuale.

    Simpozionul din 2006 nu reprezintă singura apariţie a lui Hawking în evidenţele miliardarului. Anterior, au fost difuzate şi alte fotografii cu savantul participând la diverse evenimente împreună cu alte personalităţi, printre care şi o plimbare cu submarinul în apropierea insulei private deţinute de Epstein.

    Familia lui Hawking nu a dorit să adauge alte declaraţii pentru presa americană, însă a reconfirmat că imaginea recent redistribuită reflectă o situaţie profesională şi că femeile prezente îndeplineau funcţii de îngrijire medicală.