Blog

  • Optimism pe toata linia: distribuitorul de medicamente Tamisa Trading estimeaza cresteri cu doua cifre in 2011

    Date fiind incertitudinile din piata, valorile sunt orientative,
    a afirmat Dan Boboescu, administratorul firmei. “Noi credem totusi
    ca pana la sfarsitul anului se va dovedi ca aceste estimari au fost
    mai degraba conservatoare si ele vor fi fost chiar depasite”.

    Oficialul Tamisa Trading a adaugat ca rezultatele primelor luni
    din acest an au fost bune, conforme cu asteptarile managementului.
    Portiunea cea mai consistenta a cresterilor anuale urmeaza totusi
    sa fie inregistrata in a doua jumatate a anului si in special in
    ultimul trimestru.

    Motivul acestei evolutii si principalul motor al cresterii va fi
    diversificarea afacerii intr-un domeniu inrudit, dar nou pentru
    Tamisa Trading si mult mai puternic si nemijlocit orientat catre
    consumatorul final.
    Dan Boboescu spune ca noua linie de business va fi lansata in
    urmatoarele saptamani si ca aceasta va avea o contributie decisiva
    la vanzarile Tamisa Trading din ultimul trimestru, care urmeaza sa
    fie aproximativ duble fata de de cele din perioada corespunzatoare
    a anului 2010.

    Anul 2010 a fost de altfel unul favorabil pentru companie,
    aceasta trecand pe profit si inregistrand o crestere a cifrei de
    afaceri de 18% fata de anul precedent.

    Tamisa Trading are circa 140 de angajati si colaboratori,
    opereaza un numar de patru depozite regionale (Timisoara, Iasi,
    Cluj-Napoca si Oradea) si un depozit central in Bucuresti,
    distribuind catre mai mult de 2.000 de clienti peste 3.500 de
    produse, fabricate in Romania sau importate.

  • Cum sa scoti 20 de milioane de dolari dintr-un simplu site


    “Cand aveam 15 ani, David si cu mine am avut ideea infiintarii
    MyYearbook in timp ce rasfoiam un album de liceu. Se intampla in
    martie 2005. Eram nou-veniti in scoala si voiam sa existe un mod
    mai bun de a ne cunoaste colegii. Ne-a venit ideea, am facut un
    brainstorming si ne-am dat seama ce ne trebuie: clase, grupe,
    profiluri. Am ales numele myYearbook si asa a luat nastere
    proiectul”, spunea Cathrine, intr-un interviu acordat presei
    americane.

    myYearbook are in
    prezent mai mult de cinci milioane de fani, iar numarul membrilor
    creste cu 20.000 in fiecare zi, veniturile anuale generate din site
    ajungand la circa 20 de milioane de dolari.

    “Vreau sa cresc proiectul myYearbook atat de mult cat voi putea
    si apoi cred ca voi absolvi si facultatea. Imi doresc ferm sa incep
    un proiect nou dupa myYearbook. Sa gestionezi un site e ceva foarte
    antrenant, deci nu cred ca voi putea sa renunt la ideea de
    antreprenoriat”, mai spune Cathrine.




  • Haos in Grecia: premierul incearca sa reorganizeze guvernul

    Decizia vine pe fondul atentionarilor venite din partea
    oficialilor europeni care au indicat ca orice intelegere privind un
    nou ajutor financiar pentru Grecia este putin probabila in
    urmatoarele zile, aceasta putand fi amanata pana la mijlocul lunii
    iulie.
    Moneda europeana a avut puternic de suferit de pe urma tensiunilor
    din Grecia, coborand cu 1,8% fata de dolar, cel mai mare declin de
    la inceputul lui mai pana in prezent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romtelecom si Cosmote fac primul pas comun in retail, cu 6 magazine comune

    Momentan doar sase magazine vor fi lansate dupa noul concept,
    ele urmand sa fie deschise succesiv in Bucuresti, Targoviste, Sibiu
    si Bacau.

    “Intr-un singur loc, clientii vor putea sa gaseasca un concept
    integrat, putand sa aleaga dintr-o gama variata de produse, de la
    telefoane mobile si fixe, la accesorii, laptop-uri si notebook-uri,
    precum si servicii telecom de calitate”, potrivit oficialilor celor
    doua companii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat costa cel mai scump apartament scos la vanzare in tara si unde se afla

    Intr-un top al oraselor cu cele mai scumpe proprietati
    rezidentiale, Bucurestiul este secundat de Brasov. Urmatoarele
    locuri sunt ocupate de Constanta, Cluj si Timisoara, potrivit
    datelor imobiliare.ro.

    “Dupa trei ani de criza imobiliara, oferta rezidentiala de pe
    portal cuprinde 105 apartamente al caror pret exprimat in euro
    depaseste sau este egal cu 500.000 de euro. La acestea, se adauga
    820 de case si vile pentru care proprietarii cer cel putin jumatate
    de milion de euro. Pretul pe metru patrat pentru acest segment de
    proprietati poate atinge chiar si 8.000 de euro, in conditiile in
    care Indicele imobiliare.ro pentru luna mai a inregistrat valoarea
    de 1.189 pentru apartamentele scoase la vanzare in Bucuresti”, se
    arata intr-un comunicat al imobiliare.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociatia Magistratilor: Proiectul de revizuire a Constitutiei aduce grave ingradiri

    Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) explica derapajele de
    la normele constitutionale prin propunerile Presedintiei si
    Executivului. De exemplu, AMR afirma ca propunerea unui numar atat
    de mare din randul societatii civile (sase fata de doi cat prevede
    actuala reglementare constitutionala-n.r.) in structura Consiliului
    Superior al Magistraturii reprezinta o diformitate de reglementare
    in privinta puterii judecatoresti, din moment ce nicio alta putere
    in stat nu include in structura ei reprezentanti ai societatii
    civile, ci ele se conduc autonom, organele lor de conducere fiind
    selectate din randul propriilor membri, iar raporturile cu
    celelalte puteri includ reguli constitutionale exprese. Totodata,
    AMR subliniaza ca prezumtia caracterului licit al dobandirii
    bunurilor este un efect logic si un corolar al prezumtiei de
    nevinovatie, consacrata tot printr-o norma de rang constitutional.
    Asadar, modificarea preconizata relativizeaza prezumtia de
    nevinovatie si o goleste de continut, relativizand in acelasi timp
    si principiul constitutional al garantarii dreptului de proprietate
    privata, ca drept fundamental.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremure uriase ca cel din Japonia se pot produce si in alte zone

    Pana la 11 martie, cutremure gigantice, cu o magnitudine de 9,0,
    au fost inregistrate doar in cateva regiuni, si anume in Chile,
    Alaska, Kamceatka si Sumatra. Nicio dovada sau indiciu nu
    permiteau, deci, sa se ia in calcul posibilitatea unui cutremur de
    o asemenea violenta de-a lungul fosei oceanice japoneze, cu
    exceptia, poate, a unui eveniment care a avut loc in anul 869, slab
    documentat, releva acest studiu al seismologilor japonezi, publicat
    in revista stiintifica Nature. Nord-estul Japoniei a cunoscut,
    desigur, numeroase cutremure de o magnitudine de 7,0, dar nu a mai
    inregistrat, din 1923, niciunul care sa depaseasca 7,5. De
    asemenea, nu exista nicio marturie istorica despre un cutremur cu o
    intensitate mai mare de 8,5 din secolul al XVII-lea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadgetul lunii iunie: Lumix DMC-FT3

    “Am folosit-o si va recomand sa o luati in excursii, mai ales
    daca plecati cu cei mici. Poate fi scapata pe jos, lasata in nisip
    sau folosita la filmarile subacvatice, iar performantele vor ramane
    aceleasi”, spune Stefan Ichim, directorul Panasonic Romania, despre
    camera foto Lumix DMC-FT3.Rezistenta la praf, dar si la scufundari
    pana la o adancime de 12 metri, la caderi de la doi metri si la ger
    de pana la minus zece grade sunt doar cateva dintre
    caracteristicile camerei foto.

    Destinata in special excursionistilor, camera este echipata cu
    un senzor de ultima generatie Hi-Speed CCD de 12,1 megapixeli si
    inregistreaza clipuri video full-HD la o rezolutie de 1.920 x
    1.080. Pentru o mai eficienta corectare a imaginii in timpul
    inregistrarii video, la stabilizatorul de imagine Power O.I.S. al
    camerei a fost adaugata functia Active Mode care elimina efectul de
    blurare al imaginii video, in special atunci cand filmarea este
    efectuata in miscare.

    In plus, cu ajutorul programului Lumix Image Uploader
    utilizatorul poate incarca fotografii pe Facebook sau clipuri video
    pe YouTube de la orice calculator. Imaginile 3D realiste obtinute
    cu ajutorul modului 3D Photo sunt usor de vizionat cu un echipament
    compatibil. Camera are integrata si o functie GPS, populara la
    camerele din seria Lumix TZ. Astfel, pe ecran, camera afiseaza
    tara/regiunea, statul/provincia/judetul, orasul si punctele de
    interes, utilizatorul avand acces permanent la informatii despre
    locul unde se afla. Informatiile acopera 203 tari sau regiuni de pe
    tot intinsul Globului. Totodata, utilizatorii pot afla date despre
    mai mult de un milion de puncte de interes din 78 de tari sau
    regiuni. Fotografiile sau filmele cu numele locatiei in care au
    fost realizate sunt triate automat si stocate in directoare
    aranjate in ordine alfabetica.

    Camera este echipata si cu compas, altimetru si barometru,
    utilizatorii putand vedea astfel altitudinea, presiunea,
    latitudinea si longitudinea. Barometrul functioneaza, de asemenea,
    ca indicator pentru adancimea apei. Inceputul acestui an a fost
    unul puternic pentru piata de aparate foto. Vanzarile de camere
    digitale au crescut in primele trei luni cu 28,6%, atat pe
    segmentul compactelor, cat si pe cel al D-SLR-urilor, ajungand la o
    valoare de noua milioane de euro, potrivit companiei de cercetare
    de piata GfK. Segmentul de D-SLR-uri s-a bucurat in mod deosebit de
    aprecierea prosumer-ului (consumator profesionist) de foto din
    Romania. Se pare ca, cel putin in cazul sectorului foto, punctul
    cel mai de jos al recesiunii a fost atins anul trecut.

  • Romanii sunt printre cei mai nemultumiti europeni in privinta calitatii transportului feroviar

    Romania se situeaza in coada clasamentului, pe penultima
    pozitie, in privinta ponderii persoanelor care calatoresc cu trenul
    in timpul liber (39%, la egalitate cu Polonia si inaintea Ungariei,
    34%). Media la nivelul UE este de 56%. Pentru calatorii de afaceri
    folosesc trenul 6% dintre romanii chestionati, iar 12% ajung astfel
    la serviciu sau scoala/universitate. Aproape o cincime dintre
    romanii consultati au afirmat ca folosesc trenul de 1-3 ori pe luna
    sau mai des, comparativ cu o medie a UE de 23%. Trei procente
    dintre persoanele intervievate au afirmat ca merg cu trenul in
    majoritatea zilelor, iar 2% recurg la acest mijloc de transport de
    1-3 ori pe saptamana. In privinta serviciilor de informare privind
    programul si peroanele trenurilor, romanii sunt pe pozitia a sasea
    in UE ca grad de nemultumire, respectiv 20%, la egalitate cu
    Franta, Cehia si media UE. Topul nemultumitilor este condus de
    Polonia, cu 46%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania trece la varianta dura de pregatire pentru aderarea la euro

    Intors de la Bruxelles, la sfarsitul lui martie, presedintele
    Traian Basescu dadea o veste care, exact dupa cum se asteptase, a
    ramas putin comentata: Romania era printre cele sase tari din afara
    zonei euro care tocmai au aderat, alaturi de cele 16 ale eurozonei,
    la noul Pact Euro Plus, sau Pactul pentru Competitivitate, sau
    Pactul pentru Euro, cum avea sa i se spuna ulterior. Noul
    aranjament era destinat sa inlocuiasca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in UE, care a esuat atat de lamentabil in actuala criza
    din zona euro, din cauza tendintei spre risipa a guvernelor, care
    s-au bazat ca perioada de crestere economica dinainte de criza le
    va furniza mereu suficienti bani de cheltuiala.

    “Trebuie create niste mecanisme de alerta timpurie, de exemplu
    mecanisme care sa avertizeze apropierea sau tendintele de a se
    intra intr-o perioada de instabilitate financiara”, spunea
    presedintele Basescu. Si trebuie creata si “capacitatea de
    interventie rapida a guvernelor atunci cand se pune problema
    aparitiei unor elemente de alerta timpurie legata de o eventuala
    instabilitate financiara care s-ar prefigura”.

    Zis si facut. Pactul pentru Euro, care urmeaza sa fie semnat
    oficial de statele participante la sfarsitul acestei luni, impune
    doua parghii: pe de o parte, masuri mult mai stricte de disciplina
    fiscala care sa garanteze respectarea celor doua tinte din Tratatul
    de la Maastricht, stabilite in 1992 (adica un deficit bugetar de
    pana la 3% din PIB si o datorie publica de pana la 60% din PIB) si
    masuri de crestere a competitivitatii, prin ajustarea costului
    muncii la productivitate, reducerea birocratiei si masuri de
    stimulare a ocuparii fortei de munca.

    Textul Pactului, asa cum a fost adoptat la sfarsitul lunii
    martie de Consiliul Europei, cere statelor membre sa fixeze in
    legislatia nationala reguli de disciplina bugetara, asa cum crede
    fiecare dintre ele ca e mai bine: fie prin constitutie, fie prin
    legislatia fiscala, fie impunand o regula privind datoria publica
    (asa cum a facut Polonia de ani buni, stabilind ca statul nu se
    poate indatora la un nivel de peste doua treimi din PIB), fie
    impunand reguli legate de deficitul bugetar sau de destinatia
    cheltuielilor de la bugetul de stat si a celor regionale.

    Presedintele Basescu, prin proiectul de revizuire a
    Constitutiei, propune cele mai tari constrangeri posibile:
    includerea ca atare in Constitutie a ambelor tinte de la Maastricht
    (deficit de cel mult 3% si datorie de cel mult 60% din PIB), la
    care adauga si regula ca statul nu se mai poate imprumuta decat
    pentru investitii, nu si pentru plata salariilor si a pensiilor.
    Intentii similare a anuntat recent si premierul bulgar Simeon
    Djankov, care a propus limitarea prin constitutie a deficitului la
    2% din PIB, a cheltuielilor la 40% din PIB si introducerea unei
    majoritati obligatorii de doua treimi dintre parlamentari pentru a
    se putea aproba modificari ale impozitelor directe (cu scopul de a
    evita astfel un posibil vot care sa schimbe cota unica de 10% cu un
    sistem progresiv de impozitare). Presedintele Gheorghi Parvanov a
    respins insa amendamentele la constitutie, fiind mai curand adeptul
    unei limitari a indatorarii statului, nu a cheltuielilor.

    Sunt potrivite pentru noi cele doua constrangeri propuse de
    presedintele Basescu? Cea privind datoria publica este potrivita,
    considera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING
    Bank Romania, insa nu si cea privind deficitul bugetar, amintind ca
    pana si Tratatul de la Maastricht permite devieri temporare de la
    limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al acestei limite
    este imposibil”. Pe timp de recesiune, cand veniturile bugetului
    scad, o depasire a limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar,
    care e constatata cu un inevitabil decalaj de timp de catre
    autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare pentru
    echilibrarea situatiei, iar excedentele respective ar insemna
    majorari de impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate
    aplicate rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea
    economiei si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%”, afirma economistul. In realitate,
    pentru a combate o criza ar fi necesare nu masuri prociclice, cum e
    limitarea deficitului, ci masuri anticiclice, cum e majorarea
    cheltuielilor, dar aceasta ar fi imposibila daca exista o limita de
    deficit fixata prin constitutie.

    Pentru situatia inversa, adica ce s-ar intampla cu limita de
    deficit pe timp de boom economic, avem exemplul evocat recent de
    guvernatorul BNR. “Politicienii nu erau ingrijorati in perioada
    2006-2008 de deficitul bugetar, pentru ca erau convinsi ca
    deficitul era mic; ei se uitau la deficite calculate folosind
    definitia cash a deficitului sectorului public, nu la deficitul
    structural”, a spus Isarescu. Deficitul structural, care rezulta
    din genul de politici practicate de un guvern (cat de mare e
    sectorul de stat, ce cheltuieli sociale sunt, cum arata sistemul
    de pensii), este deficitul cash (nominal, efectiv sau primar) din
    care se scad componentele ce depind de influenta ciclurilor
    economice si care duc fie la supraincalzire economica urmata de
    criza, daca economia este pe crestere, fie fac ca economia sa se
    gatuie, in perioade de recesiune.

    Conform Consiliului Fiscal, in 2005 Romania avea un deficit bugetar
    de 0,1%, dar un deficit structural de 2,3% din PIB; acesta este si
    motivul pentru care guvernul Tariceanu a respins cererea FMI de a
    majora TVA pentru a compensa dezechilibrul ce se zarea deja la
    orizont. Guvernul Tariceanu a rupt acordul cu FMI, s-a uitat mai
    departe la deficitul bugetar primar, care a fost de 1,4% in 2006 si
    de 1,8% in 2007, in timp ce deficitul structural a crescut in
    aceiasi ani la 4,4%, respectiv 5,1% din PIB, pentru a ajunge la
    8,9% din PIB in 2008. Acela a fost primul an in care dezechilibrul
    acumulat in tacere la nivel structural s-a reflectat, in sfarsit,
    si in cifra deficitului primar, care a atins 5% din PIB.
    “Prociclicitatea politicii fiscal bugetare in perioada precriza a
    epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in
    perioada de recesiune”, a comentat Ionut Dumitru, presedintele
    Consiliului Fiscal.

    Economistul-sef al ING Bank ar recomanda mai curand, in locul unei
    tinte fixe de deficit primar, reglementari privind deficitul fiscal
    structural, asa cum au tari precum Chile sau Norvegia. Acolo unde
    sunt folosite, aceste reglementari au un triplu scop: de a oferi
    flexibilitate mai mare politicii de cheltuieli, spre a o impiedica
    sa devina prociclica, de a estima mai realist cum sta economia
    (capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata
    in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a
    sanatatii unei economii) si de a proteja economia de influentele cu
    cea mai mare volatilitate, cum sunt in cazul Norvegiei sau al
    statului Chile veniturile din petrol.

    Reperul deficitului structural este deja folosit in documentele
    Comisiei Europene sau, la noi, ale Consiliului Fiscal, iar la el se
    refera toate conditiile si propunerile cunoscute sub cliseul
    “reforma structurala”. O modificare a legislatiei in sensul
    Pactului pentru Euro ar trebui deci sa rezolve ceea ce Ionut
    Dumitru definea drept “principala provocare a politicii
    fiscal-bugetare in Romania: aceea de a reduce deficitul bugetar
    structural, concomitent cu crearea de spatiu fiscal pentru
    cheltuieli publice de investitii si cu asigurarea sustenabilitatii
    finantelor publice pe termen lung, din perspectiva procesului
    inevitabil de imbatranire a populatiei”.