BusinessMagazin

Blog

  • Dumitru Chirită, fost şef la ANRE, a fost ales Preşedinte al Consiliului de Administratie la Electrica

    Consiliul de Administratie al Electrica l-a ales luni pe Dumitru Chirită în functia de Preşedinte, cu un mandat valabil până la data de 31 decembrie 2024.

    Dumitru Chiriţă a fost preşedinte al Autoritătii Naţionale de Reglementare în Energie (2017-2023), iar anterior, în perioada 2004 – 2008, a fost vicepreşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. De profesie electrician şi a fost lider sindical timp de mai bine de 20 de ani şi a intrat în politică în anul 2000, ca deputat PSD.

    Electrica are o capitalizare bursieră 4 mld. lei. De la începutul anului, acţiunile EL au crescut cu 3,4%.

    De asemenea, Consiliul de Administratie a decis infiintarea a două pozitii de vicepreşedinte, pentru care au fost desemnati Dragoş Valentin Neacşu şi Adrian Florin Lotrean, tot până la data de 31 decembrie 2024.

    În şedinta CA de luni au fost aleşi şi membrii comitetelor executive:

    Comitetul de Audit si Risc:

    • Valentina Elena Siclovan – Presedinte;
    • Adrian Florin Lotrean – Membru;
    • Ion-Cosmin Petrescu – Membru.

    Comitetul de Nominalizare si Remunerare:

    • Adrian Florin Lotrean – Presedinte;
    • Marian Cristian Mocanu – Membru;
    •  Ion Cosmin Petrescu – Membru.

    Comitetul de Strategie si Guvernanta Corporativa:

    • Marian Cristian Mocanu – Presedinte;
    • Dumitru Chirita – Membru
    • Dragos Valentin Neacsu – Membru;

    Comitetul de Guvernanta Climatica si Politici Publice:

    • Dragos Valentin Neacsu – Presedinte;
    • Valentina Elena Siclovan – Membru;
    • Georgiana Bogasievici – Membru

  • Un cunoscut actor britanic susţine că lucrează la 80 de ani din motive financiare

    Actorul britanic Eric Idle susţine că lucrează la 80 de ani din motive financiare. În ultimii doi ani, vedeta faimosului grup britanic de umor Monty Python a dezvăluit că a avut cancer şi că şi-a vândut casa, potrivit BBC.

    Actorul de la Monty Python a spus că încă lucrează la vârsta de 80 de ani din motive financiare.

    Anul trecut, el a fost nevoit să-şi vândă casa şi a dat vina pe problemele de management de la fosta trupă de comedie.

    „Nu am crezut niciodată că, la această vârstă, fluxurile de venit se vor opri atât de dezastruos… Nu mă deranjează să nu fiu bogat. Prefer să fiu amuzant”, a transmis actorul Eric Idle pe X.

    El a mai dezvăluit că în prezent lucrează la un scenariu pentru un nou spectacol.

  • Ministrul german de Finanţe avertizează că ieşirea din UE ar distruge economia nemţilor, ca răspuns la insistenţa extemiştilor anti-migraţie din Germania de a organiza un referendum pentru „Dexit”

    Economia germană ar fi ruinată dacă nemţii ar urma drumul britanicilor şi ar alege să iasă din Uniunea Europeană la îndemnul partidului de extremă dreapta AfD, avertizează Christian Linder, ministrul de Finanţe din Germania, citat de Bloomberg.

    El a explicat că piaţa unică europeană este extrem de importantă pentru cea mai mare economie europeană, dependentă de exporturi. Un aşa-numit „Dexit” ar putea distruge economia.

    „Ar ruina economia noastră. De aceea trebuie să le spunem oamenilor, OK, poate nu eşti de acord cu politicile guvernului, dar acesta nu este un motiv pentru a schimba complet sistemul şi pentru a schimba ceea ce ne-a adus bunăstare până acum”.

    Mai mulţi politicieni şi lideri de business au avertizat în mod repetat că viziunea partidului extremist AfD pentru o versiune germană a Brexitului ar fi dezastruoasă pentru activitatea economică.

    De cealaltă parte, Alice Weidel, unul dintre liderii AfD a numit Brexit „un model de urmat pentru Germnia” într-un interviu pe care l-a acordat luna trecută. Ea a propus organizarea unui referendum pentru ca populaţia să decidă dacă vrea să rămân în UE.

    Partidul anti-imigranţi AfD profită de sentimentul general de nemulţumire în rândul populaţiei şi a reuşit în ultimele luni să devină al doilea cel mai mare partid de opoziţie în sondajele de opinie. În acelaşi timp, alianţa guvernamentală formată din trei partide care susţin guvernul Scholz îşi pierde din susţinere.

    Christian Linder, ministrul de Finanţe, recunoaşte că Germania şi-a pierdut din competitivitate şi spune că pregăteşte o serie de propuneri pentru modul în care aceasta poate fi îmbunătăţită, „în special în sectorul financiar”.

    El este „foarte optimist” cu privire la perspectivele economiei germane şi se aşteaptă la o revenire „foarte curând”, dacă guvernul reuşeşte să îmbunătăţească perspectivele de business.

  • USR revine: E o modificare tehnică, nu o supraimpozitare a pensiilor românilor din diaspora

    „Au clarificat în comisie că este o modificare tehnică şi nu o supraimpozitare a pensiilor românilor din diaspora”, anunţă USR într-un comunicat de presă.

    Anterior, deputatul USR Oana Ţoiu afirma că ministerul de Finanţe PNL introduce o nouă taxă din 2024: o taxă pe pensiile româniilor care se întorc în ţară din diaspora.

    Potrivit sursei citate, taxa a fost introdusă prin amenament la „ordonanţa trenuleţ” care se discută în prezent în şedinţa comună a comisiilor de muncă şi buget din Senat.

    „Românii ajunşi acum la pensie au plecat să muncească în alte ţări de nevoie, nu de bucurie şi este cinic ca statul român să îi pedepsească dacă acum aleg să se întoarcă acasă să îşi vadă nepoţii crescând. Cum sa iei din pensiile muncite, contributive, ca sa finanţezi măriri de pensii speciale? USR se opune ferm suprataxării pensiei câştigate de diaspora şi am depus deja legi pentru sprijinul acestora privind prelungirea termenelor de completare a vechimii, pentru eliminarea absurdităţi de a merge la fiecare 6 luni la ambasade să declare că nu au murit şi calculul corect”, spunea Ţoiu.

  • Realitate sumbră pentru piaţa imobiliară de pe bătrânul continent: Investitorii retrag peste 1 miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa

    Investitorii de retail retrag mai mult de un miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa, în condiţiile în care scăderea cererii şi o creştere a costurilor de împrumut ridică o serie de îngrijorări cu privire la evaluarea proprietăţilor comerciale, raportează Bloomberg.

    Aceste răscumpărări au însemnat că activele nete totale deţinute de fondurile imobiliare europene deschise şi tranzacţionate la bursă au scăzut cu peste 10%, ajungând la 180,7 miliarde de euro din decembrie 2022 până la sfârşitul anului trecut, arată datele compilate de Morningstar. 

    În timp ce investitorii sunt nervoşi în special în ceea ce priveşte piaţa imobiliară comercială din SUA din acest moment, temeri similare s-au instalat în Europa în această săptămână, obligaţiunile emise de Deutsche Pfandbriefbank AG scăzând din cauza expunerii lor la această piaţă. Fondurile imobiliare reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, deoarece reprezintă 40% din pieţele CRE din zona euro, au avertizat anul trecut oficialii Băncii Centrale Europene.

    Nepotrivirea dintre lichiditatea oferită investitorilor în fondurile imobiliare şi natura „nelichidă” a activelor acestora a fost evidenţiată în urma votului pentru Brexit, când multe dintre fondurile din Marea Britanie au fost nevoite să suspende tranzacţiile şi să vândă rapid activele în urma unei creşteri bruşte a cererilor de răscumpărare. 

    „Multe fonduri deschise sunt presate să vândă pentru a satisface cererile de răscumpărare în creştere”, a scris săptămâna trecută Oliver Salmon, cercetător la Savills Plc.

    Cu toate acestea, se aşteaptă ca perspectivele pentru CRE să se îmbunătăţească în cursul acestui an, dacă BCE începe să reducă ratele dobânzilor şi dacă povestea scăderii sustenabile a inflaţiei se dovedeşte a fi adevărată.

    Răscumpărările în Europa au depăşit 1 miliard de euro în fiecare dintre ultimele trei luni ale anului 2023, arată datele Morningstar. Investitorii germani, care trebuie să dea un preaviz cu un an înainte de a putea retrage banii, au retras peste 750 de milioane de euro din fondurile imobiliare europene în ultimele cinci luni ale anului, potrivit Barkow Consulting.

  • Cât câştigă un mercenar care vine să lupte în Rusia

    Rusia a înrolat aproximativ 15.000 de cetăţeni nepalezi pentru operaţiunile sale militare din Ucraina, atrăgându-i cu promisiunea unor salarii mari şi a obţinerii rapide a cetăţeniei ruse, a relatat CNN la 11 februarie.
     
    Rusia urmăreşte să îşi consolideze forţele armate oferindu-le mercenarilor străini o plată lunară de 2.000 de dolari şi o „scurtătură” pentru obţinerea paşapoartelor ruseşti.
     
    Deşi guvernul nepalez a recunoscut că cel puţin 200 dintre cetăţenii săi luptă în conflictul din Ucraina alături de forţele ruseşti, criticii susţin că acest număr este mult subestimat.
     
    Între 14.000 şi 15.000 de nepalezi sunt implicaţi în războiul împotriva Ucrainei, potrivit lui Bimala Rai Paudyal, un deputat nepalez de opoziţie care a ocupat în trecut funcţia de ministru de externe. Aceste cifre provin din rândurile persoanelor care s-au întors de pe câmpul de luptă, a declarat Bimala Rai Paudyal. Ucraina deţine cel puţin patru combatanţi nepalezi ca prizonieri de război, a adăugat el.
     
    În urma morţii mai multor nepalezi în conflict, Nepalul a oprit eliberarea de permise de muncă pentru Rusia şi Ucraina în ianuarie 2024.
     
    La 25 ianuarie, Narayan Prakash Saud, ministrul nepalez al afacerilor externe, a cerut Rusiei să ofere despăgubiri pentru familiile a cel puţin 14 cetăţeni nepalezi care şi-au pierdut viaţa în conflictul ucrainean.
     
    Ca răspuns, Ministerul de Externe al Nepalului a solicitat de urgenţă Rusiei să înceteze recrutarea de cetăţeni nepalezi şi a cerut repatrierea rămăşiţelor celor şase soldaţi nepalezi care au pierit în Ucraina, alături de despăgubiri pentru familiile acestora, începând cu decembrie 2023.

  • Revoluţia AI este necruţătoare: De când a luat avans inteligenţa artificială, peste 34.000 de oameni din multinaţionalele din tech au fost concediaţi şi înlocuite de AI, angajatul care nu are nevoie de salariu, nu cere pauză şi nu vrea concediu

    Companiile din domeniul tehnologiei au eliminat 34.000 de locuri de muncă în acest an, şi au început să investească bani în inteligenţa artificială care să ducă la capăt task-urile fostului personal, scrie Financial Times.

    Microsoft, Snap, eBay şi PayPal au desfiinţat fiecare sute sau mii de locuri de muncă de la începutul lunii ianuarie, potrivit site-ului Layoffs.fyi, care urmăreşte reducerile de personal din industrie. În total, 138 de companii din domeniul tehnologiei au concediat oameni în acest an.

    Pierderile sunt mai mici decât cele de la începutul anului 2023, când grupul Big Tech, inclusiv Meta, Amazon şi Microsoft, au disponibilizat masiv după o perioadă exuberantă de investiţii excesive în timpul pandemiei. În total, 263.000 de locuri de muncă au fost desfiinţate în sectorul tehnologic în 2023, arată datele Layoffs.fyi.

    Analiştii sunt de părere că ultimul val de disponibilizări a arătat că marile companii îşi reorganizează resursele pentru a investi în noi domenii, cum ar fi inteligenţa artificială generativă, arătând în acelaşi timp acţionarilor că se pune în continuare accentul pe disciplina costurilor.

    Companiile reevaluează domeniile prioritare de investiţii şi reduc oamenii din diviziile costisitoare, dar care nu sunt esenţiale, a declarat Daniel Keum, profesor asociat de management la Columbia Business School, cum ar fi platforma de streaming video Twitch a Amazon, care a eliminat sute de locuri de muncă în acest an.

    Amazon, Microsoft, Meta, Alphabet, compania mamă a Google şi serviciul de streaming muzical Spotify se numără printre companiile care au semnalat planuri de a atinge un astfel de echilibru în acest an.

    „Trebuie să devenim mai eficienţi prin deprioritizarea unora dintre lucrurile existente, dar trebuie, de asemenea, să investim în domeniile noi”, a declarat luna aceasta directorul executiv al Spotify, Daniel Ek.

    Reducerea generalizată a costurilor de anul trecut a venit ca urmare a constatării faptului că trecerea la un stil de viaţă mai degrabă digital nu a rezistat dincolo de pandemie, o perioadă în care companiile de tehnologie au făcut angajări masive.

    Meta, care a eliminat peste 20.000 de locuri de muncă de la sfârşitul anului 2022 – în timp ce investitorii s-au plâns de miliardele de dolari destinate construirii unui „metavers” – a declarat în această lună că adaosurile nete de personal pentru anul în curs vor fi „minime”, chiar dacă a făcut „investiţii semnificative” în inteligenţa artificială generativă, care ar include asigurarea de talente.

     

  • Prognoza pentru următoarele două săptămâni

    Temperaturile în următoarele două săptămâni vor fi cele obişnuite pentru sfârşitul iernii. Temporar vor fi precipitaţii, potrivit prognozei pe regiuni transmise de meteorologi pentru perioada 12 – 25 februarie.

    Banat

    Vremea va fi deosebit de caldă în prima zi a intervalului, cu o medie regională a temperaturilor maxime de 14 grade. Din 13 februarie şi până în 25 februarie, cu variaţii de la o zi la alta, valorile termice diurne se vor menţine peste mediile multianuale specifice acestei perioade, mediile acestora urmând a se încadra între 7 şi 11 grade. Minimele vor avea o tendinţă de scădere treptată de la o medie de 7 grade în prima noapte, până la -1 grad în jurul datei de 14 februarie. Ulterior acestei date, media estimată pentru temperaturile minime va fi în jurul valorii de 0 grade. Temporar vor fi precipitaţii în 12 şi 13 februarie, iar cu o probabilitate în creştere şi după data de 18 februarie.

    Crişana

    Vremea va fi deosebit de caldă în prima zi a intervalului, cu o medie regională a temperaturilor maxime de 14 grade. Din 13 februarie şi până în 25 februarie, cu variaţii de la o zi la alta, valorile termice diurne se vor menţine peste mediile multianuale specifice acestei perioade, mediile acestora urmând a se încadra între 7 şi 10 grade. Minimele vor avea o tendinţă de scădere treptată de la o medie de 7 grade în prima noapte, până la -2 grade în jurul datei de 14 februarie. Ulterior acestei date, media estimată pentru temperaturile minime va fi în jurul valorii de 0 grade, cu posibile valori mai ridicate spre finalul intervalului de anticipaţie. Temporar vor fi precipitaţii în 12 şi 13 februarie, iar cu o probabilitate în creştere şi după data de 18 februarie.

    Transilvania

    În prima zi a intervalului, vremea va fi cu mult mai caldă faţă de normalul termic al perioadei, cu o medie regională a temperaturii maxime de 14 grade. Se va răci din 13 februarie, însă temperaturile maxime estimate se vor situa în continuare uşor peste normalul climatologic, respectiv o medie a acestora, ce va fi cuprinsă între 5 şi 8 grade. Primele 2 nopţi din interval vor fi calde pentru această dată, cu valori minime pozitive, cuprinse între 2 şi 5 grade. După 15 februarie, temperaturile minime vor fi preponderent negative, cu o medie regională ce va oscila între -5 şi -2 grade. Temporar vor fi precipitaţii în perioada 12 – 14 februarie, iar pe alocuri se vor acumula cantităţi de apă însemnate. Precipitaţii sunt posibile şi în a doua săptămână de prognoză, mai ales în jurul datei de 21 februarie.

    Maramureş

    În prima zi a intervalului, vremea va fi cu mult mai caldă faţă de normalul termic al perioadei, cu o medie regională a temperaturii maxime de 14…15 grade. Se va răci din 13 februarie, însă temperaturile maxime estimate se vor situa în continuare uşor peste normalul climatologic, respectiv o medie a acestora, ce va fi cuprinsă între 5 şi 8 grade. Primele 2 nopţi din interval vor fi calde şi în această regiune, cu valori minime de 4…6 grade. După 15 februarie, temperaturile minime vor fi preponderent negative, cu o medie regională ce va oscila între -4 şi 0 grade. Temporar vor fi precipitaţii în perioada 12 – 14 februarie, iar izolat sunt posibile şi cantităţi de apă însemnate. Precipitaţii sunt posibile şi în a doua săptămână de prognoză, mai ales în jurul datelor de 21 şi 25 februarie.

    Moldova

    Vremea va intra într-un proces de răcire, astfel după ce în prima zi din interval, la nivelul regiunii vor fi maxime de 15…17 grade, se va ajunge la 2…4 grade în perioada 15 – 17 februarie, valori termice apropiate de mediile multianuale. Din 18 februarie, vor fi mici variaţii de la o zi la alta, astfel că până la sfârşitul celei de-a doua săptămână de prognoză maximele se vor situa în general între 5 şi 7 grade. Valorile medii ale minimelor vor fi mult mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în intervalul 12 – 14 februarie şi vor fi cuprinse între 2 şi 6 grade, apoi vor deveni preponderent negative, cele mai scăzute valori, în jurul a -4 grade, fiind posibile în jurul datei de 17 februarie. Temporar vor fi precipitaţii în perioada 12 – 16 februarie, iar pe alocuri se pot acumula cantităţi de apă însemnate. Precipitaţii sunt posibile şi în a doua săptămână de prognoză.

    Dobrogea

    În primele două zile vremea va fi deosebit de caldă pentru luna februrie, cu o medie a temperaturilor maxime de 14…16 grade. Ulterior se va răci treptat şi se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 3…5 grade în perioada 16 – 18 februarie. Din 19 februarie, se estimează o creştere a temperaturilor maxime, spre valori medii de 7…8 grade, posibil până spre 10…12 grade la finalul intervalului. Evoluţia va fi comparabilă şi în regimul nocturn al temperaturilor, respectiv o scădere treptată de la 6…7 grade în prima noapte, până la -2…0 grade în perioada 17 – 19 februarie, apoi o creştere uşoară până la 2…4 grade. Temporar vor fi precipitaţii în perioada 12 – 16 februarie. În restul intervalului probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai redusă.

    Muntenia

    În prima zi a intervalului, media regională a temperaturilor maxime va fi de 15 grade, valoare cu mult peste normalul climatologic al datei, însă în următorele zile (până pe 18 februarie), tendinţa va fi de răcire de la o zi la alta, până la valori de 6…8 grade. Pentru a doua săptămână de prognoză sunt estimate temperaturi uşor mai ridicate, spre o medie a valorilor maxime ce ar putea atinge 10…11 grade. Evoluţia va fi comparabilă şi în regimul nocturn al temperaturilor, respectiv o scădere treptată de la 4…5 grade în primele două nopţi, până la -3…-1 grad în perioada 17 – 20 februarie, apoi o creştere uşoară până la 1…2 grade. Temporar vor fi precipitaţii în perioada 12 – 16 februarie. În restul intervalului probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai redusă.

    Oltenia

    În prima zi a intervalului, media regională a temperaturilor maxime va fi de 14 grade, valoare cu mult peste normalul climatologic al datei, însă în următorele zile (până pe 18 februarie), tendinţa va fi de răcire de la o zi la alta, până la valori de 7…8 grade. Pentru a doua săptămână de prognoză sunt estimate temperaturi uşor mai ridicate, spre o medie a valorilor maxime ce ar putea atinge 10…11 grade. Primele 2 nopţi din interval vor fi calde pentru această dată, cu valori minime pozitive, cuprinse între 3 şi 5 grade. După 15 februarie, temperaturile minime vor fi preponderent negative, cu o medie regională ce va oscila între -2 şi 1 grad. Temporar vor fi precipitaţii în perioada 12 – 14 februarie, iar izolat în zona de deal se pot acumula cantităţi de apă însemnate. Precipitaţii sunt posibile şi în a doua săptămână de prognoză.

    La munte

    În prima zi din interval, media temperaturilor maxime pentru întreaga zonă va fi de 4 grade. Din 13 februarie şi până în 25 februarie, cu variaţii de la o zi la alta, valorile termice diurne se vor situa în general între -2 şi 2 grade. Minimele vor avea o tendinţă de scădere treptată de la o medie de 0 grade în prima noapte, până la -8 grade în jurul datei de 15 februarie. Ulterior acestei date, medie estimată pentru temperaturile minime va fi în jurul valorii de -6 grade. Temporar vor fi precipitaţii în perioada 12 – 16 februarie, iar pe alocuri se vor acumula cantităţi de apă însemnate. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată şi în a doua săptămână de prognoză.

  • O nouă boală virală sperie pe toată lumea. Ce este Alaskapox şi unde a fost primul caz de deces al unui pacient

    Alaska confirmă primul caz fatal de Alaskapox. Ce trebuie să ştii despre această nouă boală virală
     
    Primul caz fatal de Alaskapox confirmat în Alaska, într-un bărbat în vârstă şi imunocompromis. Alaskapox este un virus recent descoperit, similar cu variola, varioala maimuţelor şi variola bovină.

    Simptomele includ erupţii cutanate şi umflarea ganglionilor limfatici; transmiterea poate fi legată de contactul cu mici mamifere.
    Alaska este acum pe cale să facă faţă unei noi ameninţări pentru sănătatea publică, odată cu confirmarea primului caz fatal de Alaskapox. Un bărbat în vârstă şi imunocompromis din Peninsula Kenai, la sud de Anchorage, a murit în timp ce era tratat la sfârşitul lunii ianuarie, conform NY Post.

    Alaskapox este un virus recent descoperit, asemănător cu variola, varioala maimuţelor şi variola bovină. Până în prezent, au fost raportate doar şapte cazuri de infecţie cu Alaskapox, conform Departamentului de Sănătate Publică din Alaska.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Politica unui dezastru demografic: China declanşat o criză fără precedent, care lasă în urmă o populaţie mult prea bătrână să mai conteze pentru sistemul economic şi prea puţini tineri care să ţină în viaţa economia

    În China, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei s-au dovedit mai grave decât se anticipase, iar temerile de un colaps demografic se înmulţesc rapid. Gestionarea consecinţelor economice va fi şi mai greu de realizat, pentru că sistemul se bazează pe o serie de calcule şi concepţii, care nu se mai pliează pe realităţile demografice şi economice actuale, şi care au stat la baza politicii demografice chineze pentru ultimii 40 de ani, scrie The Wall Street Journal.

    Problema demografică cu care se confruntă în prezent a doua economie a lumii, nu a fost prevăzută de arhitecţii politicii chineze a unui singur copil- unul dintre cele mai mari experimente sociale din istorie, care a luat startul în 1980. La acea vreme, guvernele din întreaga lume se temeau că suprapopularea va opri creşterea economică.

    Un cercetător în domeniul rachetelor, care a studiat la Moscova, a fost cel care promovat instituirea unei politici demografice care să încurajeze familiile să se rezume la mai puţini urmaşi.

    Cu toate acestea, politica avea o problemă fundamentală: Era bazată pe o serie de calcule care aplicau modele matematice folosite pentru calcularea traiectoriilor rachetelor la creşterea populaţiei.

    Patru decenii mai târziu, China îmbătrâneşte mult mai devreme decât se anticipase şi începe să se confrunte cu probleme economice. Trecerea la mai puţine naşteri şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid ameninţă să frâneze creşterea economică. Într-o generaţie care a crescut fără fraţi şi surori, femeile tinere sunt din ce în ce mai reticente în a avea copii – şi sunt tot mai puţine în fiecare an, iar Beijingul nu reuşeşte să schimbe mentalitatea adusă de această politică.

    Naşterile în China au scăzut cu peste 500.000 anul trecut, potrivit unor date guvernamentale recente, accelerând declinul a populaţiei care a început în 2022. Oficialii au citat o scădere rapidă a numărului de femei de vârstă fertilă – cu peste trei milioane mai puţine decât cu un an mai devreme – şi au recunoscut că au loc „schimbări în mentalitatea oamenilor cu privire la familie, amânarea căsătoriei şi a copiilor”

    Unii cercetători susţin că guvernul subestimează problema, iar populaţia a început să se micşoreze chiar mai devreme.

    În urma publicării datelor, cercetătorii de la Universitatea Victoria din Australia şi de la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai au prezis că China va avea doar 525 de milioane de oameni până la sfârşitul secolului. Această cifră este în scădere faţă de previziunile lor anterioare de 597 de milioane şi marchează o scădere abruptă faţă de 1,4 miliarde în prezent.

    Pe măsură ce au trecut deceniile, un număr tot mai mare de specialişti în demografie şi economişti au calificat această politică drept depăşită şi eronată. Potrivit acestora, rata de fertilitate din China ar fi scăzut de la sine, pe măsură ce speranţa de viaţă a crescut şi condiţiile economice s-au îmbunătăţit.

    Un factor care a lipsit din calculele demografice ale lui  Partidului era comportamentul uman. Aplicarea uneori brutală a politicii unicului copil de către guvern, care presupunea inclusiv avorturi şi sterilizări forţate, precum şi propaganda răspândită timp de zeci de ani despre beneficiile unei familii mici, au transformat opţiunea de a avea cât mai puţini urmaşi în singura realitate a chinezilor.

    Chiar şi atunci când Beijingul a renunţat la politica copilului unic în 2015, liderii nu au abolit cu totul restricţiile privind naşterea. În schimb, au trecut doar la o politica celor doi copii. Acum, Beijingul îi îndeamnă pe oameni să aibă trei, trâmbiţând necesitatea de a reveni la o „cultură favorabilă familiei”.

    Antreprenori, economişti şi demografi au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la cât de importantă este rederesarea situaţiei demografice pentru eocnomie.

    Specialiştii în demografie au estimat că ţara trebuie să aloce 5% din produsul său intern brut – aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru educaţie – pentru subvenţii directe în vederea promovării naşterilor şi a reducerii costurilor de creştere a copiilor pentru ca rata de fertilitate să revină la 1,4, rata medie a economiilor avansate.