Companiile au solicitat, in total, 10,1 miliarde de euro, pana la 13 august, pentru depasirea problemelor cauzate de criza. KfW a aprobat 1.063 de imprumuturi, cu o valoare de 2,1 miliarde de euro, transmite Reuters.
In Germania exista circa 3,3 milioane de firme mijlocii, potrivit datelor asociatiei intreprinderilor mici si mijlocii.
Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD
Masuri pentru stimularea economiei
1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;
Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare
1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
7. Majorarea redeventelor;
8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.
Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare
1. Restructurarea ANAF
2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.
Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar
1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
"Ne vom mari expunerea in Europa de Est si Asia, deoarece acolo am identificat un potential enorm de crestere pe termen lung", a declarat Thomas Unger, directorul financiar al grupului Metro, potrivit Reuters.
Oficialul a declarat ca piata nord-americana nu se mai numara printre prioritatile grupului.
In Romania retailerul Metro a anuntat deja reluarea extinderilor prin inaugurarea unui nou magazin anul viitor. Grupul german a identificat un potential de crestere ridicat in Romania, data fiind ponderea redusa, de 42%, a comertului modern in piata.
Metro detine in Romania 45 de magazine, 24 in reteaua Metro Cash & Carry si 21 in reteaua Real. Metro Cash & Carry a raportat anul trecut afaceri in valoare de 1,4 miliarde euro.
Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 4,4%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 4%.
Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 5%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 4,8% sub referinta.
Evolutia pietei de la Bucuresti a fost in linie cu cea a marilor burse europene, care au inchis in scadere cu 1,6% – 2,1%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de luni in crestere cu 2,5% – 3,6%.
Cele mai lichide titluri in cadrul ultimei sedinte de tranzactionare din aceasta saptamana au fost SIF Oltenia (SIF5), SIF Moldova (SIF2) si BRD – Group Societe Generale (BRD). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la 1,09 lei pret in scadere cu 5,2% fata de cotatia de inchidere de vineri, SIF Moldova (SIF2) la un pret de 0,91 lei, pret in scadere cu 5,7% , iar BRD – Group Societe Generale (BRD) au fost cotate la un pret de 11,1 lei, in scadere cu 6%.
Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de UCM Resita (UCM) cu 4,6% si COMCM Constanta (CMCM) cu 4,5%. Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 14,3%.
O parte a analistilor considera ca autoritatile bulgare vor fi nevoite sa ceara sprijinul Fondului Monetar International (FMI), urmand exemplul Letoniei, Ungariei sau Romaniei. Economistii estimeaza o scadere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6-7% in 2009.
Exporturile au scazut cu 18,8% in aprilie-iunie, fata de trimestrul al doilea din 2008, iar importurile cu 26,9%, potrivit datelor preliminare anuntate de autoritati, precizeaza Forbes, citand Reuters.
Consumul, unul dintre principalii factori care au asustinut cresterea economica din ultimii 5-6 ani, a scazut cu 6,3% in trimestrul al doilea, fata de anul anterior. Productia industriala a inregistrat un declin de 9,8% in aprilie-iunie, raportat la trimestrul al doilea din 2008, insa s-a temperat de la -12,4% in primele trei luni din 2009.
Investitiile au fost cu 13,9% mai mici in trimestrul al doilea, asemanator cu declinul din primul trimestru al anului, respectiv 14,1%.
Comentati care sunt celelalte tari din UE care ar putea iesi din recesiune in perioada urmatoare pe blogul BUSINESS Magazin si puteti castiga un set de audio-book-uri.
“Numarul celor care vor contribui in mod constant la pilonul 2 de pensie va scadea, o parte din clienti pierzand locurile de munca sau intrand in somaj tehnic. Cu privire la pilonul 3 firmele nu sunt interesate sa furnizeze angajatilor astfel de servicii”. Interesul pentru astfel de produse va scadea, potrivit lui Craciun, pentru ca clientilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca si ca efectele crizei vor fi resimtite mai mult din toamna.
“O masura importanta e sa ne intoarcem la graficul de crestere al contributiilor la pensiilor private de pensii. Se spera ca la anul va creste contributia de la 2% la 2,5%”. Pe de alta parte, crede Craciun, Ministerul de finante ar trebui sa se finanteze prin titluri cu maturitati mai lungi, care sa depaseasca 5 ani, pentru ca dobanzile pe termen scurt si mediu sunt in scadere “si asftel devine din ce in ce mai interesant sa investesti”.
Noul credit a fost contractat de la cinci banci, care au participat cu cate 20 milioane euro – BCR, BRD, Citibank Europe, RBS Bank Romania si UniCredit Bank Austria. Acordul a fost semnat la data de 30 iulie si a intrat in vigoare incepand cu 12 august, odata cu scadenta imprumului anterior. Data de expirare a acordului de imprumut este de 30 iulie 2012.
Banii vor fi utilizati in principal pentru finantare curenta, dar si investitii de ordin logistic.
Pentru primele sase luni ale anului in curs, A&D Pharma a raportat un profit net de 9,2 milioane euro, in crestere de peste zece ori fata de perioada similara din 2008, cand s-a situat la 0,9 milioane euro. Compania, care isi desfasoara activitatea prin cele trei divizii Marketing&Sales, distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu, a avut in primul semestru vanzari de 232,9 milioane euro, cu 8% mai mici fata de intervalul similar din 2008.
Compania este, de asemenea, in discutii avansate si cu bancile partenere pentru a extinde liniile actuale de finantare a capitalului de lucru, se arata intr-un comunicat.
Atragerea de capital suplimentar se va realiza in doua etape. Astfel, in prima faza, actionarii deja existenti pot cumpara obligatiuni proportional cu detinerea actuala, iar, ulterior, in a doua etapa, obligatiunile nesubscrise vor fi subiect al unei oferte adresate unor investitori noi, printr-un plasament privat.
Totodata, actionarii au respins solicitarea unui investitor semnificativ al companiei, QVT Fund, de dizolvare a companiei.
Scaderea preturilor a fost diferita, in functie de amplasarea locuintelor, de finisaje si facilitati si in functie de strategia de vanzari a dezvoltatorului. Studiul companiei remarca ca desi preturile in euro se situeaza la un nivel similar celui inregistrat in 2005, preturile finale, exprimate in moneda nationala, sunt in mare masura similare celor din 2008, datorita deprecierii cursului de schimb leu/euro.
"Solutiile dezvoltatorilor de stimulare a vanzarilor au constat in oferire unor avantaje materiale (locuri de parcare si/sau spatii de depozitare oferite gratuit) si chiar reduceri din preturile finale daca plata se efectua printr-un avans de 50%. 75% sau 90%. O solutie interesanta oferita de dezvoltatori este reprezentata de posibilitatea inchirierii apartamenteului care urmeaza sa fie achizitionat, pentru o perioada de maxim patru – cinci ani, perioada in care situatia economica si financiara se vor imbunatati iar cumparatorul va putea obtine un credit pentru a plati diferenta dintre pretul de vanzare si chiria totala platita pana in acel moment", se spune in studiul CBRE Eurisko.
Apartamentele din zona Baneasa – Pipera, care se vindeau in 2008 la un pret de 1.600 euro/mp – 2.800 euro/mp plus TVA sunt oferite acum spre vanzare la preturi de 1.000 euro/mp – 1.700 euro/mp plus TVA, in timp ce apartamentele din zonele centrale ale Capitalei, care aveau preturi de 2.000 euro/mp – 3.000 euro/mp plus TVA au acum preturi cuprinse intre 1.500 euro/mp si 2.000 euro/mp (plus TVA).
Pentru zona Corbeanca, studiul mentioneaza o reducere a pretului pe metru patrat de la 900 – 1.400 euro la 800 – 1.000 euro (plus TVA), in timp ce in zona Otopeni s-a produs o reducere a pretului pe metru patrat de la 1.100 – 1.500 euro la 700 – 1.000 euro (plus TVA).
Scaderea rapida a Produsului Intern Brut (PIB), dupa mai multi ani de dezvoltare puternica (crestere de 7% in perioada 2000-2007), se explica prin gradul ridicat de dependenta a economiei ucrainene de exporturi.
Banca Mondiala a revizuit, in iulie, la 15%, de la 9%, estimarea de scadere a PIB pentru acest an. Institutia financiara internationala anticipeaza ca economia Ucrainei isi va reveni lent, cu o crestere de 1% in 2010.
La randul sau, Fondul Monetar International estimeaza o contractie de 8% a economiei in 2009, urmata de un avans de 1% anul viitor. FMI a aprobat, anul trecut, pentru statul est-european, un program de finantare de 16,5 miliarde de dolari.