BusinessMagazin

Blog

  • Robert O’Neill iese din anonimat şi spune că el l-a ucis cu un glonţ în cap pe Osama ben Laden

    Robert O’Neill, în vârstă de 38 de ani, a declarat pentru ziarul The Washington Post (WP) că el este cel care l-a ucis, cu un glonţ în cap, pe liderul reţelei teroriste Al-Qaida, pe 2 mai 2011, într-un raid, în urma unui transport cu elicopterul, la Abbottabad în Pakistan.

    Fostul militar de elită a declarat pentru cotidian că a decis să-şi spună numele în urma unei scurgeri de informaţii orchestrate de SOFREP, un site al foştilor membri SEAL.

    Această scurgere este, la rândul ei, un protest faţă de difuzarea anunţată de către postul Fox News, pentru 11 şi 12 noiembrie, a documentarului intitulat “The Man who Killed Usama ben Laden”, în care acesta se deconspiră singur.

    Membrii Navy Seal sunt obligaţi să păstreze secretul cel mai strict asupra misiunilor pe care le efectuează.

    Povestind raidul pentru WP, tânărul originar din Montana (nord-vest), decorat în mai multe rânduri, a declarat că alţi doi militari au tras focuri de armă.

    El era al doilea în comando atunci când a fost luată cu asalt camera lui ben Laden, a spus el. Liderul Al-Qaida a apărut pentru un moment la uşă, dar militarul care era primul ar fi ratat ţinta.

    “Am trecut în faţa lui pentru a intra în cameră chiar în dreptul uşii”, spune O’Neill. “Ben Laden era deja în picioare. Avea mâinile pe umerii unei femei şi o împingea în faţă”, adaugă el.

    Fostul militar a precizat că a putut să-l identifice în mod clar pe liderul terorist cu ajutorul dispozitivului de vedere pe timpul nopţii şi a tras. El a adăugat că era evident că ben Laden era mort, deoarece i-a “explodat” capul.

    – “Alinare”

    Potrivit cotidianului, doi membri ai comandoului au confirmat identitatea fostului militar.

    Washington Post scrie că O’Neill s-a întrebat mult timp dacă să-şi dezvăluie numele, care circula deja în mediile militare şi de la Congres şi era cunoscut de cel puţin două instituţii de presă.

    El s-a hotărât să iasă din umbră de teamă să nu fie desconspirat de alţii şi după ce s-a întâlnit cu victime ale atentatelor comise pe 11 septembrie 2001 la World Trade Center, la New York. “Familiile mi-au spus că (moartea lui ben Laden) le-a adus puţină alinare”, declară el.

    Dar ieşirea din anonimat nu este tocmai pe gustul superiorilor săi.

    Comandantul Navy SEAL, contraamiralul Brian Losey, a adresat la începutul săptămânii un avertisment dur celor care încalcă tradiţia secretului acestei forţe publicând memorii sau stând de vorbă cu presa despre misiunile lor secrete.

    “O prevedere esenţială a Codului nostru de conduită este «nu fac publică natura activităţii mele şi nu caut să obţin recunoaştere pentru acţiunile mele»”, au subliniat, într-o scrisoare, contraamiralul Losey şi Force Master Chief Michael Magaraci.

    Raidul efectuat în 2011 pentru eliminarea lui Osama ben Laden, care era la acea vreme cel mai căutat om din lume, a atras o imensă curiozitate a publicului şi presei faţă de Navy SEAL.

    Alt membru al unităţii care a efectuat raidul la Abbottabad, Matt Bissonnette, se confruntă cu probleme după ce şi-a publicat în 2012 memoriile fără să le fi supus în prealabil aprobării Pentagonului. Într-un interviu difuzat joi de postul NBC, el pare să fie în dezacord cu versiunea lui O’Neill despre evenimente. “Două persoane spun două poveşti diferite din două motive diferite”, a declarat el. “Nu contează ce spune el”, a lansat Matt Bissonnette, care a scris cartea “No Easy Day” sub pseudonimul Mark Owen.

    La momentul raidului, O’Neill avea 15 ani de experienţă alături de membrii SEAL şi opera deja în cadrul celebrei Team Six.

    În 2009 el a făcut parte dintr-un comando trimis să salveze un vapor capturat de piraţi somalezi. Povestea este ecranizată într-un film în care Tom Hanks joacă rolul căpitanului Richard Phillips (“Captain Phillips”).

  • Undă verde pentru repornirea a două reactoare nucleare japoneze

    Oficialul cu cel mai înalt rang în rândul autorităţilor locale, care are de spus ultimul cuvânt, a aprobat această relansare vineri după-amiaza, în baza garanţiilor oferite de către compania exploatantă Kyushu Electric Power şi de către Guvern, dispus să repornească toate instalaţiile considerate sigure.

    “Ţinând cont de diverşi factori, în ansamblul lor, am considerat că repornirea unităţilor 1 şi 2 de la Sendai era inevitabilă”, a declarat guvernatorul Yuichiro Ito într-o conferinţă de presă.

    Înainte ca acesta să ia decizia finală, Adunarea prefecturală reunită vineri dimineaţa a dat curs avizului favorabil, de joi seara, al unui comitet special.

    Municipalitatea Satsumasendai, în care se află centrala, şi-a dat acordul anterior, iar guvernatorul a decis să nu consulte localităţi vecine, deoarece nu este obligat de lege în acest sens.

    Pentru Sendai, următoarea etapă va fi aprobarea Guvernului de dreapta al lui Shinzo Abe, ca şi asigurată, care va fi urmată de câteva proceduri tehnice încă neîncheiate dar care vor fi finalizate la începutul lui 2015.

    Ecologiştii au denunţat în avans decizia din Kagoshima.

    Aproximativ 16.000 de persoane au manifestat în septembrie la Tokyo împotriva repornirii reactoarelor nucleare, iar sondajele arată că majoritatea populaţiei i se opune.

  • SBU: Rusia creează în estul Ucrainei un poligon pentru antrenarea insurgenţilor

    “Rusia desfăşoară operaţiunea Domino pentru antrenarea militară a insurgenţilor pe teritoriile ocupate în Doneţk şi Lugansk”, a declarat un oficial din cadrul SBU, Markian Lubkivski.

    “Serviciile de contraspionaj au aflat că liderii insurgenţi încearcă să transfere în Ucraina un poligon din regiunea rusă Rostov, pentru a-i antrena militar pe alţi separatişti direct în regiunile Doneţk şi Lugansk”, a adăugat el, menţionând că “aceasta este o operaţiune numită Domino, care este finanţată din bugetul federal al Rusiei”.

    Lubkivski a afirmat că serviciile speciale ucrainene au reuşit să afle numele şi rangurile participanţilor principali la această operaţiune.

    Potrivit, oficialului ucrainean, ultimul convoi rus care a intrat în Ucraina săptămâna trecută transporta, de fapt, echipamente pentru acest poligon.

  • Rusia nu se aşteaptă la o ameliorare a relaţiilor cu SUA, după alegerile pentru Congresul american

    “Faptul că în Statele Unite are loc în continuare o polarizare între domeniul legislativ şi cel executiv nu contribuie la soluţionarea problemelor care afectează relaţiile noastre”, a declarat Riabkov.

    Potrivit oficialului rus, “Administraţia lui Obama, cel mai probabil, nu va modifica orientarea politicii externe, iar Congresul american va fi ocupat cu lupta dintre partide”.

    “Nu trebuie să ne aşteptăm la îmbunătăţirea relaţiilor ruso-americane, deoarece aceste alegeri nu inspiră optimism”, a apreciat el.

    Alegerile de la jumătate de mandat din Statele Unite au adus o victorie detaşată taberei republicane, care a preluat controlul în ambele Camere ale Congresului american.

    A doua zi după alegerile de la jumătatea mandatului, preşedintele democrat şi liderii republicani au promis să coopereze în domeniile în care se pot înţelege, cum ar fi tratatele de liber schimb sau investiţiile în infrastructură.

    Totodată, ei au declarat că priorităţile lor nu vor fi negociabile, fiind vorba în special de dosarul imigraţiei şi reforma sistemului de sănătate “Obamacare”. Ambele tabere s-au avertizat reciproc împotriva provocărilor.

  • François Hollande recunoaşte că a făcut “greşeli” în timpul mandatului său

    Emisiunea numită “În direct cu francezii” a început cu întrebări foarte incisive la adresa lui Hollande privind promisiunile pe care le-a făcut înainte de alegerea sa în funcţia de preşedinte, în mai 2012.

    “Nu am devenit preşedinte al ţării pentru că aş fi fost tras la sorţi (…). Nu mă plâng niciodată, sunt o fiinţă normală, am inimă, spirit, gânduri, emoţii, trebuie să păstrez o formă de modestie”, a declarat preşedintele socialist.

    “Încerc să mă menţin aşa” a adăugat el, într-o încercare de a reduce la tăcere criticile asupra personalităţii sale fluctuante şi evazive.

    “Sunt călit. Am rezistat timp de doi ani şi jumătate”, a afirmat Hollande pe un ton ironic.

    De asemenea, el a afirmat că vrea să “reformeze” Franţa până la terminarea mandatului său de cinci ani, în 2017, subliniind va renunţa să mai candideze la preşedinţie, dacă nu va reuşi să diminueze rata şomajului.

    “Credeţi că mă voi prezenta în faţa francezilor, dacă nu voi reuşi să ating acest scop până la sfârşitul mandatului meu? Francezii vor fi implacabili şi vor avea dreptate”, a declarat el.

    “Intenţionez în următorii doi ani şi jumătate câţi îmi mai rămân (…) să reformez ţara”, a afirmat el, într-o emisiune televizată.

    Rata şomajului din Franţa a înregistrat un nivel record, existând peste 3,4 milioane de persoane fără loc de muncă.

  • Şeful BCE este pregătit să suplimenteze stimulii, dacă economia zonei euro va avea nevoie

    Răspunzând întrebărilor referitoare la stilul său de management şi la posibila existenţă a unor dizidenţi în BCE, Draghi a spus că nu conduce o bucătărie, el subliniind că toţi oficialii băncii susţin în principiu măsurile de stimulare a economiei, transmite Bloomberg.

    El a arătat totodată că măsurile BCE ar putea creşte portofoliul de active sl instituţiei spre 3.000 de miliarde de euro.

    Prin menţionarea obiectivului comun al membrilor BCE, Draghi vrea să reducă dezacordurile legate de mijloacele precise prin care banca poate ajuta mai mult economia, pe fondul pesimismului legat de perspective.

    “Conducerea BCE a însărcinat departamentele relevante din sistemul euro să pregătească din timp noi măsuri care să fie implementate la nevoie. Acest angajament a fost semnat de toţi membrii consiliului guvernatorilor”, a precizat Draghi în conferinţa de presă susţinută la Frankfurt, după şedinţa de politică monetară la care banca nu a modificat dobânzile.

    Programele deja anunţate de bancă în acest an, precum împrumuturi pe termen lung destinate băncilor, în vederea creşterii creditării, şi achiziţia de obligaţiuni garantate, vor avea un impact considerabil asupra portofoliului de active, care va ajunge, potrivit aşteptărilor, aproape de nivelul de la începutul anului 2012, a spus Draghi.

    În urma declaraţiilor lui Draghi, euro s-a depreciat cu 0,97%, la 1,2419 dolari pe unitate.

    Şeful BCE a mai spus că există semne că oficialii BCE ar dori reducerea estimărilor referitoare la creşterea economică din zona euro. Noile estimări ale instituţiei vor fi publicate în decembrie.

    Inflaţia din zona euro a fost de 0,4% în octombrie, faţă de 0,3% în se4ptembrie. Şomajul, de 11,5% în sdeptembrrie, este aproape de un nivel maxim record.

    BCE estimează în prezent o inflaţie de 0,6% pentru 2014 şi de 1,1% în 2015 şi o creştere economică de 0,9% în acest an şi de 1,6% în cel viitor.

    Comisia Europeană a redus în această săptămână prognoza referitoare la economia zonei euro. Instituţia anticipează pentru acest an o creştere economică de 0,8% şi de 1,1% în 2015, sub prognozele de 1,2%, respectiv 1,7% anunţate în luna mai.

  • Cluj: O nouă amânare în procesul de corupţie al preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan

    Magistratul care judecă dosarul lui Marian Oprişan, Lucian Buta, a stabilit, joi, un nou termen de judecată în acest proces, după ce a constatat că expertiza contabilă cerută în urmă cu o lună şi jumătate nu este încă finalizată.

    În plus, la termenul de joi, judecătorul de caz a respins mai multe probe, constând în înscrisuri oficiale, care au fost depuse la dosar de avocaţii preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.

    Marian Oprişan a refuzat că comenteze decizia judecătorului, de respingere a probelor, apreciind că acele înscrisuri “erau foarte importante”.

    “Nu comentez eu în niciun fel ce face instanţa. Aici e vorba de termene, de proceduri, pe care eu nu am dreptul să mă pronunţ”, a declarat Marian Oprişan la ieşirea din sala de judecată.

    Următorul termen de judecată, al 35-lea, a fost stabilit pentru 4 decembrie.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    În 5 iunie, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan. Surse oficiale din cadrul DNA au precizat atunci, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat nici până în prezent.

    Ulterior, DNA preciza că dosarul în care este vizat Marian Oprişan se afla de 1.263 de zile pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, acordându-se 29 de termene.

    “Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arăta atunci DNA.

    Potrivit sursei citate, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Tot în 5 iunie, Marian Oprişan susţinea că nu a făcut nici măcar o cerere de amânare în dosarul de la Cluj, precizând că interesul său este de a-şi demonstra nevinovăţia şi nu de a tergiversa procesul, “aşa cum susţin reprezentanţii PDL şi DNA”.

  • STUDIU: Un prim vaccin contra hepatitei C a oferit rezultate promiţătoare

    În pofida unor efecte secundare de scurtă durată care au fost observate, precum oboseală şi migrene, acest vaccin a fost bine tolerat de organismele pacienţilor, precizează autorii studiului.

    Un alt studiu, de fază II, este în curs de derulare în două clinici din Statele Unite, pentru a evalua eficienţa vaccinului în rândul unui grup de persoane dependente de droguri. Rezultatele vor fi cunoscute în 2016.

    Acesta este primul vaccin contra hepatitei C care face obiectul unui studiu clinic de fază II.

    “Amploarea reacţiilor imunitare observate la voluntarii sănătoşi este fără precedent pentru un vaccin contra hepatitei C”, a subliniat profesorul Ellie Barnes, de la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii Oxford din Marea Britanie, cercetătorul principal care a coordonat acest studiu clinic.

    Rezultatele cercetării, la care participă medici de la compania italiană de biotehnologie Okairos, filială a grupului GSK, şi de la Universitatea Stanford din California, au fost publicate în revista medicală americană Science Translational Medicine.

    Se estimează că aproximativ 180 de milioane de persoane pe plan mondial sunt infectate cu virusul hepatitei C, o maladie hepatică cronică, principala cauză a cirozei şi a cancerului la ficat, care provoacă aproape 500.000 de decese în fiecare an, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Oamenii de ştiinţă precizează că, în timpul infecţiei iniţiale, o persoană din patru este capabilă, în mod natural, să elimine virusul, care poate în celelalte cazuri să rămână în organism vreme de mulţi ani.

    Acest lucru sugerează faptul că organismul uman poate să dezvolte singur o reacţie imunitară contra acestei infecţii.

    Vaccinul a fost conceput pentru a provoca o puternică reacţie a limfocitelor T contra virusului hepatitei C, în contextul în care aceste celule ale sistemului imunitar joacă un rol-cheie la persoanele ale căror organisme sunt capabile să distrugă singure acest agent viral.

    Noul vaccin are la bază aceeaşi tehnologie genetică folosită de grupul GSK pentru dezvoltarea unui vaccin contra virusului Ebola, care face în prezent obiectul mai multor studii clinice de fază I.

    Un cocktail revoluţionar de antiretrovirale, denumit Harvoni, dezvoltat de grupul american de biotehnologie Gilead Sciences şi aprobat recent de agenţiile pentru medicamente din Statele Unite şi din Uniunea Europeană, permite vindecarea a 99% din totalul bolnavilor diagnosticaţi cu hepatita C.

    Însă preţul său prohibitiv de 94.500 de dolari pentru un tratament de 12 săptămâni îl descalifică din start pentru ţările în curs de dezvoltare, unde se află cele mai multe persoane infectate cu virusul hepatitei C. Un vaccin contra hepatitei C ar permite o prevenţie mai eficientă.

    Strategia de vaccinare pusă la punct de oamenii de ştiinţă constă în stimularea reacţiei imunitare printr-o primă doză şi menţinerea ei cu o a doua doză, administrată după opt săptămâni, cu scopul de a genera o protecţie durabilă contra acestui virus.

  • Petrescu: Proiectul de buget, finalizat abia în ianuarie. Discuţiile încep în decembrie cu experţii FMI

    Petrescu a afirmat, într-o emisiune la Radio România Actualităţi, că misiunea de evaluare a acordului cu FMI şi Comisia Europeană va sosi la Bucureşti în jurul datei de 13 ianuarie 2015, astfel că proiectul de buget va fi definitivat la acel moment împreună cu reprezentanţii acestora, înainte de semnarea scrisorii de intenţie.

    “Proiectul de buget pe anul 2015 se va lucra împreună cu Fondul Monetar, la începutul lunii decembrie, la nivel tehnic. El va fi însuşit de posibilul nou guvern şi de posibilul nou premier, foarte probabil, în ianuarie 2015 şi asta pentru că Fondul Monetar insistă să vină în misiune oficială în ianuarie 2015, pentru că ei au politica să nu negocieze sau să semneze scrisori de intenţie cu guverne interimare. Cum ştim, este posibil să existe un alt guvern şi, ca atare, ei vor să vină la mijlocul lunii ianuarie, deci în jur de 13 ianuarie. Din ultimele discuţii cu ei, urmează să fie definitivat împreună cu ei, în jurul acelei date, bugetul pe 2015”, a precizat ministrul.

    Ea a punctat că actualul acord cu cele trei instituţii internaţionale continuă şi că se va încheia la mijlocul anului viitor, scrisoarea de intenţie din ianuarie reprezentând un pas normal în cadrul acordului.

    România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează să acceseze fonduri. Scopul acordului este a a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Ministrul Finanţelor, ministrul delegat pentru Buget, Darius-Bogdan Vâlcov, o echipă tehnică din minister, precum şi reprezentanţi ai conducerii Băncii Naţionale au participat în septembrie la întâlnirile organizate de FMI şi Comisia Europeană cu autorităţile române la Bruxelles pentru evaluarea acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor.

    Petrescu a precizat că ultima discuţie pe care a avut-o cu reprezentanţii FMI a fost la Washington, în timpul întâlnirilor de toamnă ale FMI.

    Premierul Victor Ponta a declarat în mai multe rânduri că bugetul pentru 2015 este în sarcina viitorului guvern, care ar putea fi schimbat după alegerile prezidenţiale.

    Pe de altă parte, preşedintele PNL, Klaus Iohannis, i-a cerut lui Ponta la finalul lunii octombrie, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, să prezinte bugetul de stat pe anul viitor în Parlament până în 15 noiembrie, aşa cum prevede legea.

  • Un experiment social care te pune pe gânduri

    Cercetătorii au încercat să afle dacă oamenii care trec pe stradă vor ajuta un copil care are nevoie de ei. Răspunsul îl aflaţi în clipul de mai jos.