BusinessMagazin

Blog

  • VREMEA marţi şi miercuri: Prognoza meteo în ţară şi în Bucureşti

    În Maramureş şi în Transilvania pe arii restrânse va ploua slab. Vântul va continua să sufle tare la munte, cu viteze ce vor depăşi 70…80 km/h pe creste, iar în celelalte zone va fi moderat, cu intensificări temporare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 grade în depresiuni şi 14…15 grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor încadra între -4 şi 6 grade. Noaptea izolat se va semnala ceaţă.

    BUCUREŞTI

    Vremea se va încălzi, astfel că valorile de temperatură se vor situa mult peste mediile multianuale ale datei. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în cursul zilei. Vântul va sufla în general moderat. Maxima termică va fi de 10…12 grade, iar minima de 1…3 grade.

    MIERCURI

    Vremea va fi predominant frumoasă şi mult mai caldă decât ar fi normal în această perioadă din an în aproape toată ţara. Cerul va fi variabil la senin, cu înnorări trecătoare în nordul extrem. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări ziua la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4…6 grade izolat în Transilvania şi 17…18 grade în dealurile Olteniei şi ale Munteniei; minimele termice se vor încadra, în general, între -5 şi 5 grade. Pe arii restrânse, dimineaţa şi noaptea, va fi ceaţă.

     

     

  • Preşedinte Genesis Development: Cred că asistăm la un fenomen de exagerare pe piaţa de dezvoltare de birouri

    “Dacă ar trebui să fiu foarte succint în ceea ce priveşte piaţa de birouri în acest an, aş spune că a fost un an german. Mai multe companii germane precum Deutsche Bank, Allianz sau Deutsche Bahn au intrat pe piaţa din România, închiriind suprafeţe mari de birouri, iar altele, deja prezente, şi-au extins operaţiunile şi mă aştept să urmeze noi extinderi. În ceea ce priveşte noile construcţii, cred că asistăm la un fenomen de exagerare. Au fost anunţate mai multe dezvoltări speculative sau bazate pe relocări, care vor conduce inevitabil la un grad de ocupare nesustenabil”, a spus Tudor.

    Consultanţii estimează pentru anul viitor livrarea a circa 120.000 de metri pătraţi de birouri în Bucureşti, iar pentru 2016 un nivel record de până la 500.000 metri pătraţi livraţi, circa 20% din stocul actual. În prezent, stocul de birouri din Bucureşti este estimat la circa 2,2 milioane de metri pătraţi, iar gradul de neocupare este de circa 14%.

    Omul de afaceri, unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii de birouri din Bucureşti, a reiterat intenţia de a începe dezvoltarea unui nou proiect doar în condiţiile în care ar avea chiriaşi pentru minim 80% din spaţii.

    “Sperăm ca în 2015 să câştigăm noi licitaţii şi să avem astfel toate premisele necesare pentru a începe dezvoltarea unui nou proiect de birouri. Decizia de a dezvolta o nouă clădire o vom lua doar în contextul unui grad de preînchiriere de cel puţin 80%”, a spus Tudor.

    În 2014, cifra de afaceri a Genesis Development, companie al cărei portofoliu include, pe lângă parcurile de birouri West Gate şi Novo Park, şi campusul privat West Gate Studios, a fost de aproximativ 33,7 milioane de euro, în creştere cu 2% faţă de anul precedent.

    Creşterea uşoară a cifrei de afaceri din 2014 s-a datorat în principal extindei suprafeţelor ocupate de actualii chiriaşi, în urma contractelor semnate în cursul anului 2013. Spre exemplu, în 2013 companiile WNS şi Societe Generale şi-au extins suprafeţele de birouri ocupate în West Gate, în timp ce UniCredit şi-a extins suprafaţa din Novo Park. Tot în Novo Park, compania a reuşit să atragă în 2013 un nou chiriaş, compania Sodexo.

    “În 2014 ne-am concentrat pe programul de îmbunătăţire continuă a spaţiilor din cele două parcuri, astfel încât să facilităm extinderea chiriaşilor deja existenţi. West Gate şi Novo Park au în prezent un grad ocupare de aproape 100%. Singurul chiriaş atras în 2014 a fost lanţul de cafenele Starbucks, care a inaugurat în Novo Park prima cafenea dintr-un parc de birouri din România, un concept nou pentru piaţa locală. Noua cafenea Starbucks ocupă o suprafaţă de 200 de metri pătraţi la parterul clădirii D din Novo Park”,

    În cursul anului 2014, Genesis a investit aproximativ 3,5 milioane de euro în peisagistică, îmbunătăţiri şi lucrări de fit-out aduse parcurilor de birouri West Gate şi Novo Park, investiţii care fac parte din programul de îmbunătăţire continuă a proprietăţilor din portofoliu.

    “Mă aştept ca cifra de afaceri să crească uşor şi în 2015, cu un procent similar cu cel din 2014, având în vedere extinderile recente ale chiriaşilor. În ceea ce priveşte investiţiile, vom continua programul de îmbunătăţire continuă în spaţii, instalaţii şi infrastructură, astfel încât să păstrăm clădirile mereu noi”, a mai spus Tudor.

    Tudor a dezvoltat prin intermediul firmei Genesis Development complexurile de birouri Novo Park şi West Park, totalizând 150.000 de metri pătraţi, precum şi campusul West Gate Studios, care cuprinde 925 de garsoniere şi apartamente destinate închirierii. Investiţiile realizate de companie în România se ridică la 300 de milioane de euro.

  • José Feliciano, cunoscut pentru hitul “Feliz Navidad”, va concerta la Bucureşti pe 16 martie 2015. Ce preţuri au biletele – VIDEO

    Potrivit organizatorilor, accesul publicului la concertul de la Sala Palatului va fi permis de la ora 19.00.

    De la pop la rock, de la jazz la gospel, flamenco, bolero, alături cele mai cunoscute piese ale artistului, printre care “Feliz Navidad” şi “Che Sara” – acestea sunt doar câteva dintre surprizele pregătite pentru publicul din România.

    Biletele pentru spectacolul pe care José Feliciano îl va susţine la Bucureşti pot fi achiziţionate la preţuri promoţionale până pe 28 decembrie: categoria I – 284 de lei, categoria II – 189 de lei, categoria III – 141 de lei şi categoria IV – 45 de lei. După 28 decembrie, preţurile vor fi următoarele: categoria I – 299 de lei, categoria II – 199 de lei, categoria III – 149 de lei şi categoria IV – 49 de lei. Biletele sunt disponibile online, pe bilete.ro, eventim.ro, myticket.ro, blt.ro, startickets.ro şi salapalatului.ro, dar şi în oficiile Poştei Române, magazinele Inmedio semnalizate “bilete.ro”, magazinele Germanos, Diverta şi la casa de bilete a Sălii Palatului.

    Cântăreţul, chitaristul şi compozitorul José Feliciano s-a născut pe 10 septembrie 1945, în Lares, Puerto Rico. José Feliciano s-a născut orb, iar, în 1950, părinţii s-au mutat în New York, în zona unde stăteau foarte mulţi spanioli. Aici Feliciano a descoperit acordeonul şi, la vârsta de 9 ani, a avut prima sa apariţie live la teatrul Bronx El Teatro Puerto Rico, unde a cântat la chitară.

    În 1964 a înregistrat primul său album. Succesul a fost atât de mare încât, în 1968, a fost ales să cânte la Mundial de Béisbol, unde a interpretat “The Star-Spangled Banner”, imnul naţional al Statelor Unite ale Americii. De atunci a început cariera sa de interpret în limba engleză, într-un stil care oscila între folk şi blues.

    În 1971 a participat la Festivalul de la San Remo, cu piesa “Che Sara”, compusă de Jimmy Fontana şi care a fost unul dintre cele mai mari succese ale anului, iar, în 1975, a fost ales ca muzician de studio la albumul “Rock n’ Roll” al lui John Lennon, participand cu chitara sa pentru trei piese. În 1973 şi-a câştigat succesul cu piesa “Feliz Navidad”.

    José Feliciano ştie să cânte la 17 instrumente, printre care contrabas, banjo, orgă, double six, mandolina, muzicuţă, pian, harpă, acordeon şi alte instrumente specific sud-americane, ca timbales, timbalines, kazoo.

  • Sandu: Nu am vrut să disloc sume de la MTS destinate unor sporturi care fac mai greu rost de bani

    “Nu am ce comenta, mai suntem sau nu mai suntem o societate non-profit în afara fondurilor de la bugetul de stat? Treaba lor. În timpul mandatului meu nu s-a primit nimic-nimic. În primul rând nu am vrut să disloc nişte sume care se adresează unora care fac mai greu bani. Pentru că fotbalul face mai uşor rost de bani. Iar când toată ziua-bună-ziua se spune că ministerul e sărac, ce să mai iei şi tu? Şi apoi, noi ne-am descurcat, nu am cerut pentru că nu am avut nevoie. Am reuşit să facem lucrurile fără să apelăm la banii statului”, a spus Sandu, pentru MEDIAFAX, după ce MTS a anunţat că va acorda FRF o finanţare de aproximativ un milion de euro.

    Fostul preşedinte al FRF în perioada 1990-2014 doreşte să organizeze o serie de întâlniri cu mai mulţi oameni din lumea sportului pentru modificarea Legii Codului Fiscal şi a Legii Sportului. “Noi, oamenii din lumea sportului, vrem să ne mai întâlnim şi să mai discutăm pentru a face nişte iniţiative pe care MTS să le promoveze. Şi mă refer la modificarea legii codului fiscal în primul rând şi a legii educaţiei fizice şi sportului. La noi încă se mişcă şi foarte greu lumea din punct de vedere al întâlnirilor. Toată lumea e foarte ocupată. Vă aduceţi aminte că împreună cu Ţiriac, cu Hagi, Ilie Năstase şi aşa mai departe ne-am chinuit destul de mult să pătrundem la nivelul Guvernului şi Parlamentului să îi convingem că în cadrul codului fiscal trebuie găsită o rubrică în care agenţilor comerciali să poată avea nişte facilităţi pentru a sprijini cultura, sănătatea şi sportul. Ceea ce nu s-a întâmplat însă prea puternic. Deci trebuie mers pe legislaţie”, a menţionat Mircea Sandu.

    FRF va primi o alocaţie financiară de aproximativ un milion de euro de la MTS pentru pregătirea loturilor de copii şi juniori în 2015, fiind pentru prima oară când federaţia de fotbal a solicitat fonduri de la bugetul de stat, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat, Carmen Tocală.

    “Este firesc ca pentru loturile naţionale de tineret şi juniori să fie atribuită o sumă. Pentru loturile naţionale de seniori au nişte condiţii stabilite de forul conducător şi noi nu putem aloca sume decât în limita HG-ului. Dar pentru loturile mici se poate. Sunt peste 23.000 de sportivi legitimaţi la fotbal, deci trebuie să el dăm şi lor. Chiar dacă lumea nu agreează. Dar vorbim numai despre activitatea de tineret şi juniori, părinţii nu mai pot suporta cheltuielile. Acolo trebuie să umblăm noi. Am agreat cu domnul Burleanu, cu domnul Chivorchian un plan, până se reglementează situaţia cu Loteria, să-i ajutăm într-un fel. Nu sunt condiţionaţi de anumite calificări, nu intră în prima grupă valorică, intră în a doua grupă valorică la finanţare, la jocurile sportive. Comparativ cu toate jocurile sportive, vor primi o finaţare de 4-5 milioane de lei. Toate se situază în jurul acestei sume. Handbalul are ceva mai mult, dar a avut un campionat european. Eu cred că 4-5 milioane de lei înseamnă un ajutor pentru federaţie”, a declarat Tocală, pentru MEDIAFAX, la finalul conferinţei de presă în cadrul căreia a fost prezentat Raportul de Activitate al MTS pe anul 2014.

    Federaţia Română de Fotbal va fi obligată să cheltuie sumele provenite de la bugetul de stat în anumite condiţi: “Trebuie să cheltuiască aceste sume în condiţiile noastre însă, nu în hoteluri de 5 stele, noi stă în hoteluri de 3 stele, pentru că aşa prevede legea. Transportul se face la economic, nu la business, sunt nişte criterii care trebuie respectate. Dar trebuie ajutaţi, joacă pentru România. Aveau banii de la Loterie, dar nu mai au acei bani din 2009, de unde au ei venituri proprii să susţină juniorii? Atunci am spus să-i ajutăm, dar la fel ca la celelalte jocuri sportive”.

  • Burleanu susţine că nu a solicitat bani de la Ministerul Tineretului şi Sportului. REACŢIA MTS

    “Am spus de la bun început: vom atrage toate fondurile şi finanţările pe care Federaţia Română de Fotbal le poate accesa. E mai mult decât o promisiune făcută membrilor afiliaţi şi iubitorilor fotbalului, pentru mine e o obligaţie care ţine de managementul performant. Asta pentru că nu există bani de care dezvoltarea fotbalului românesc să se poată lipsi. Însă, cel puţin până acum, am decis să nu solicităm finanţare de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Totodată, în dezvoltarea centrelor regionale de excelenţă am decis să ne bazăm exclusiv pe sprijinul autorităţilor locale şi investiţii din mediul privat, fără o implicare financiară din partea statului”, a menţionat Burleanu.

    Carmen Tocală: Solicitările de finaţare ale FRF sunt înregistrate în noiembrie

    Secretarul de stat în MTS, Carmen Tocală, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, că FRF a formulat două solicitări de finanţare de la bugetul de stat, care au fost înregistrate în luna noiembrie, deşi preşedintele federaţiei, Răzvan Burleanu, neagă faptul că ar fi cerut bani publici.

    “Solicitările de finanţare sunt înregistrate în luna noiembrie. Acum, dacă le susţin sau nu, nu ştiu, pentru că din noiembrie nu am mai vorbit cu dânşii. Dar atunci s-au înregistrat toate solicitările. Poate că au vrut în 2014 şi s-au răzgândit, dar în orice caz în noiembrie a fost înregistrată solicitarea şi eu am fost chiar şi am discutat cu dânşii la federaţie. Domnul Chivorchian este semnatar, sigur îşi aminteşte, am vorbit în nenumărate rânduri cu dânsul. Au fost două solicitări. Deci în măsura în care au nevoie, noi avem toată deschiderea să-i finanţăm. Dacă vor sau nu vor asta nu ştiu”, a declarat Tocală.

    FRF va primi o alocaţie financiară de aproximativ un milion de euro de la MTS pentru pregătirea loturilor de copii şi juniori în 2015, fiind pentru prima oară când federaţia de fotbal a solicitat fonduri de la bugetul de stat, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat, Carmen Tocală.

    “Este firesc ca pentru loturile naţionale de tineret şi juniori să fie atribuită o sumă. Pentru loturile naţionale de seniori au nişte condiţii stabilite de forul conducător şi noi nu putem aloca sume decât în limita HG-ului. Dar pentru loturile mici se poate. Sunt peste 23.000 de sportivi legitimaţi la fotbal, deci trebuie să el dăm şi lor. Chiar dacă lumea nu agreează. Dar vorbim numai despre activitatea de tineret şi juniori, părinţii nu mai pot suporta cheltuielile. Acolo trebuie să umblăm noi. Am agreat cu domnul Burleanu, cu domnul Chivorchian un plan, până se reglementează situaţia cu Loteria, să-i ajutăm într-un fel. Nu sunt condiţionaţi de anumite calificări, nu intră în prima grupă valorică, intră în a doua grupă valorică la finanţare, la jocurile sportive. Comparativ cu toate jocurile sportive, vor primi o finaţare de 4-5 milioane de lei. Toate se situază în jurul acestei sume. Handbalul are ceva mai mult, dar a avut un campionat european. Eu cred că 4-5 milioane de lei înseamnă un ajutor pentru federaţie”, a declarat Tocală, pentru MEDIAFAX, la finalul conferinţei de presă în cadrul căreia a fost prezentat Raportul de Activitate al MTS pe anul 2014.

    Federaţia Română de Fotbal va fi obligată să cheltuie sumele provenite de la bugetul de stat în anumite condiţi. “Trebuie să cheltuiască aceste sume în condiţiile noastre însă, nu în hoteluri de 5 stele, noi stă în hoteluri de 3 stele, pentru că aşa prevede legea. Transportul se face la economic, nu la business, sunt nişte criterii care trebuie respectate. Dar trebuie ajutaţi, joacă pentru România. Aveau banii de la Loterie, dar nu mai au acei bani din 2009, de unde au ei venituri proprii să susţină juniorii? Atunci am spus să-i ajutăm, dar la fel ca la celelalte jocuri sportive”, a menţionat Tocală.

    Secretarul de stat pentru activităţile de sport din cadrul MTS, Carmen Tocală, a afirmat că FRF a ratat posibilitatea înscrierii în programul Pierre de Coubertin cu câteva ore. “Îmi pare rău că nu au intrat în prograul Pierre de Coubertain. Au venit seara şi nu era nimeni. Au avut o depăşire de câteva ore, asta este. Ei nu ştiau că la noi la registratură se lucrează până la ora 17.00. Nu a fost înregistrat actul, ar fi fost benefic pentru ei, pentru selecţia la nivel de juniori. Au o mulţime de copii nelegitimaţi, i-ar fi ajutat”, a mai spus Tocală.

    Programul Pierre de Coubertin are ca obiectiv strategic sprijinirea şi dezvoltarea programelor sportive propuse de federaţiile sportive naţionale pentru acţiuni de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, în vederea obţinerii de performeri.

  • Aşteptat la sediul PMP, fostul preşedinte Băsescu a transmis că “nu are în program” această acţiune

    În prealabil, activiştii PMP au decorat unul dintre gardurile sediului formaţiunii cu patru afişe mari, în care Băsescu era înfăţişat alături de cancelarul Angela Merkel. preşedintele Obama şi fostul preşedinte francez Sarkozy.

    Şi jurnaliştii au fost anunţati de membrii echipei liderului PMP Elena Udrea, că fostul preşedinte va veni la sediul de partid “după ora 11”, pentru a-şi lua în primire biroul special amenajat de “amicii din PMP”. Apoi, aceiaşi le-au comunicat jurnaliştilor lăsaţi în stradă, pentru că accesul în sediu era interzis, că fostul preşedinte nu va mai trece pe la sediu.

    “Nu e în regulă”, a comentat un lider al PMP, anunţurile total contradictorii despre prezenţa lui Băsescu la sediul PMP.

    În final, la orele prânzului, la sediu şi-a făcut apariţia fostul consilier de stat Dorel Onaca, care le-a comunicat jurnaliştilor că Traian Băsescu nu vine luni la PMP, pentru că “nu are în program acest lucru”.

    Preşedintele PMP Elena Udrea a anunţat înainte de scrutinul prezidenţial că fostul preşedinte va fi prezent în 22 decembrie, în prima zi după finalizarea mandatului său, la sediul PMP, und i se va amenaja un birou, Băsescu dorind ca acest cadru să fie suficient de încăpător şi pentru decorarea cu tablouri.

    Traian Băsescu a petrecut, duminică, alături de soţie şi mai mulţi lideri din PMP, în frunte cu Elena Udrea, la o berărie din Herăstrău, el fiind întâmpinat la intrare de Udrea, cu un buchet de flori, şi aplaudat de cei aflaţi în incintă.

     

     

  • Mai mult de jumătate din proprietarii de IMM-uri au dificultăţi în gestionarea fluxului de numerar

    Aproape jumătate dintre proprietarii de IMM-uri din România (47%) sunt constant preocupaţi de situaţia financiară a firmei şi vor să deţină controlul total al administrării afacerii, deşi nu se simt pregătiţi să ia decizii financiare complexe, potrivit unui studiu realizat de compania de tehnologii de plată Visa Europe despre comportamentul de plată al firmelor mici şi mijlocii.

    De asemenea, studiul arată că peste 50% dintre IMM-uri întâmpină dificultăţi în gestionarea fluxului de numerar, iar aproape 60% consideră o provocare să ţină o evidenţă clară a finanţelor.

    Antreprenorii şi managerii de IMM-uri sunt prudenţi în accesarea unui credit bancar şi preferă să se bazeze pe propriile resurse. Totodată 1 din 2 antreprenori români sunt foarte precauţi în luarea deciziilor financiare sau stabilirea unei strategii complexe privind fluxul de numerar – situaţie similară cu cea din Germania (46%), însă sub nivelul înregistrat în Franţa (55%) sau Spania (60%).

    Două treimi dintre IMM-uri deţin un singur cont bancar, iar 70% dintre firmele care deţin unul sau mai multe conturi curente preferă să lucreze cu o singură bancă. În general, interacţiunea cu banca se limitează în principal la depunerea şi retragerea de numerar, însă se observă creşterea gradului de utilizare a operaţiunilor de online banking în condiţiile în care numai o treime dintre IMM-uri apelează la aceste servicii pentru plăţi curente sau transferuri bancare.

    În ceea ce priveşte comportamentul de plată, numerarul continuă să fie cea mai răspândită formă de plată în România, având în vedere că 80% dintre plăţile realizate de firmele mici şi mijlocii din ţară sunt realizate în cash. Spre deosebire, în Polonia doar 29% la sută dintre IMM-uri aleg să facă plăţi cu numerar, în timp ce 23% preferă să efectueze tranzacţii cu cardul, iar aproape jumătate dintre ele aleg alte tipuri de tranzacţii electronice.

    Studiul Visa Europe a fost realizat în prima jumătate a anului 2014 în rândul a peste 600 de firme mici şi mijlocii înregistrate în România, cu 0-49 de angajaţi, din domenii de activitate variate cum ar fi construcţii, industria prelucătoare, comerţ en gros şi en detail, HORECA, transporturi şi comunicaţii, servicii de business. Metodologia a inclus atât o parte de cercetare cantitativă cât şi una calitativă, constând în interviuri cu un eşantion reprezentativ de proprietari şi reprezentanţi ai IMM-urilor care iau deciziile financiare pentru firmă.

     

  • Coreea de Sud testează securitatea centralelor nucleare în urma unui atac cibernetic – FOTO

    Exerciţiul a fost declanşat simultan în cele patru complexe nucleare din Coreea de Sud, ale căror 23 de reactoare furnizează 30% din electricitatea consumată în ţară.

    Presupusul autor al atacului cibernetic a publicat săptămâna trecută atât planuri şi manuale de la două reactoare, cât şi informaţii personale despre o parte din cei aproximativ 10.000 de angajaţi ai operatorului.

    În alt mesaj postat duminică pe Twitter, acest hacker, care foloseşte un cont cu numele “preşedinte al grupului de luptă împotriva reactoarelor nucleare”, a ameninţat că va face noi dezvăluiri dacă trei reactoare nu sunt scoase din funcţiune începând de la 25 decembrie. El a sfătuit populaţia riverană centralelor să stea departe în următoarele luni şi a afirmat că grupul său are sediul la Hawaii.

    Potrivit adjunctului ministrului Energiei, Lee Kwan-Sup, datele furate ar viza centralele Gori şi Wolsong, în sud-estul peninsulei, dar nu ar viza securitatea instalaţiilor nucleare.

    Aceste date ar fi fost fost furate înainte de securizarea completă a reţelelor informatice KHNP, a avansat ca ipoteză un reprezentant al operatorului.

  • Proiect de 14 milioane de euro pentru lucrări de modernizare şi extindere la aeroportul Satu Mare

    Contractul de proiectare şi execuţie vizează, printre altele, reabilitarea şi conservarea suprafeţei de mişcare, extinderea aerogării, sisteme rutiere aeroportuare, instalaţii şi marcaje.

    Acordul va fi atribuit prin licitaţie deschisă, unde criteriile stabilite sunt preţul ofertei, cu o pondere de 60%, şi componenta tehnică.

    Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost fixat la 5 februarie.

    Aeroportul Satu Mare, unul dintre cele mai vechi din România, a fost înfiinţat în 1936. În prezent, aeroportul este deservit doar de Tarom, cu zboruri spre şi dinspre Bucureşti.

     

  • Povestea oraşului în care s-a inventat afacerea decoraţiunilor de Crăciun

    Bogaţia minereurilor din fier din zonă au ajutat de asemenea la dezvoltarea acestei mici industrii care, datorită acestor ingrediente naturale şi optimismului locuitorilor, a dat naştere la Glashutten – cabanele în care se fabrifcă sticla prin meşteşuguri tradiţionale şi care împânzesc în prezent oraşul.

    Cu mai mult de patru secole în urmă, familia Greiner a ajuns să prospere de pe urma uneia dintre aceste mici afaceri. La sfârşitul anilor ‘50, Hans Greiner şi Christoff Mueller au pus bazele afacerii lor cu decoraţiuni din sticlă în Lauscha, după ce au obţinut o licenţă de la Ducele Saxe-Coburg-ului, Johann Casimir.

    În perioada respectivă, sticla era scumpă şi era destinată aristocraţiei, Veneţia şi Germania având o tradiţie puternică de comerţ cu produse precum paharele din sticlă veneţiană. Sticlăria pictată oferea o alternativă mai populară, iar treptat sticla a început să fie folosită zilnic, chiar şi de populaţia mai săracă. 

    Unul dintre produsele  Griener & Mueller erau ghirlandele cu mărgele din sticlă cu care se împodobeau copacii în sezonul de iarnă. Înainte de invenţia lor, “das lametta” sau beteala era făcută din fâşii de argint. Problema lor era că răspândeau în aer acid sulfuric, spre deosebire de mărgelele din sticlă, deloc toxice. 

    Piaţa pentru produsele din sticlă de la Lauscha s-a extins în secolul al XVII-lea, când fiii lui Mueller au construit o fabrică, în 1607, în timp ce alţi producători de sticlă din regiune au format fraternităţi pentru a cumpăra pământ şi resursele pe care le cerea industria. Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cererea crescuse şi “glasshutten” erau răspândite în tot oraşul. Meşteşugarii produceau pahare, sticle, mărgele şi ochi de păpuşi. Tradiţiile germane începuseră să fie exportate, în special cea legată de “Tannenbaum” — bradul de Crăciun. Acesta a fost importat mai întâi de nobilimea engleză, există consemnări despre «un brad imens, de crengile căruia atârnau dulciuri, fructe şi jucării, aranjate cu gust, luminate de mici lumânări din ceară » aflat în 1800  la aşezământul reginei. Prinţesa Victoria s-a bucurat de un copac cu ornamente la Kensington Palace în 1832, iar un moment important a fost în 1848, când o poză din Illustrated London News îi prezentau pe Victoria şi pe Prinţul Albert în jurul bradului de Crăciun, sub care se aflau cadouri.

    În această perioadă Hans Greiner, descendent al primului Greiner, a început să facă ornamente din sticlă în formă de alune şi fructe, în scopul decorării brazilor de Crăciun. Totuşi, consemnările despre globurile rotunde au început să existe din 1847: acestea erau făcute prin inserarea unui tub fierbinte din sticlă în argilă, al cărui termen în germană este « kugel », procedeu folosit în continuare astăzi.

    Imigranţii germani din Pennsylvania şi Ohio au început să cumpere brazi pentru casele lor americane în secolul al XVIII-lea, dar se spune că un reverend din Williamsburg, Virginia, ar fi decorat pentru prima oară un brad de Crăciun cu nuci poleite, lumânări şi ghirlande din popcorn. Globurile din sticlă nu apăruseră încă, dar piaţa transatlantică avea potenţial pentru Lauscha. Cel care a văzut această oportunitate este tânărul de 28 de ani Frank Woolworth. În 1880, un călător german a vizitat magazinul său din Lancaster, Pennsylvania şi i-a oferit câteva ornamente din Lauscha. Woolworth credea că acestea nu vor avea succes pentru că nu aveau nicio utilitate practică.  Totuşi, a acceptat să încerce să le vândă şi a reuşit să ajungă la un profit de 4,32 dolari într-o singură zi.

    După mai bine de un secol, Lauscha îşi revine în comerţul cu ornamente inundat în ultimii ani de ornamentele ieftine fabricate în China. Produsele făcute manual trebuie să inoveze şi să se orienteze pe piaţa premium. În 2008, Krebs Glas Lauscha a creat un glob cu aur şi diamante care valora 20.000 de lire, iar anul următor, Hallmark din Regatul Unit a răspuns cu unul ce a ajuns la valoarea de 82,000 de lire sterline. Recordurile continuă pe această piaţă – pentru că producţia de globuri de Crăciun este o afacere serioasă, la fel de competitivă ca oricare alta.