BusinessMagazin

Blog

  • GHID DE PENSII: Pensie facultativa vs. asigurare unit-linked

    Strategia de investitii asemanatoare si publicul-tinta comun lasa impresia ca pensia facultativa si asigurarea unit-linked sunt intr-o concurenta crancena. Adevarul este totusi ca avem de-a face cu doua produse cu totul distincte.

    In esenta, pensia facultativa (un produs nou pe piata romaneasca, dar care a strans in doua luni de la lansare cateva mii de contributori) si asigurarea de viata cu componenta de investitie (asa-numitele asigurari unit-linked) sunt doua produse extrem de asemanatoare ca principiu de economisire si investitie. Principiul este simplu si identic la amandoua: cei interesati economisesc an de an o anumita suma, care este investita de administratorul ales in functie de apetitul de risc al clientului, iar la finele perioadei de contributie, banii investiti se intorc in buzunarele contributorului. Esenta celor doua produse este aceeasi: in timpul vietii active, cand exista un surplus financiar, cei ce doresc pot pune deoparte un „ban alb pentru zile negre“ care, investit in diferite plasamente, produce si un castig suplimentar. De fapt, in alte tari politele de asigurare cu componenta de investitie sunt cuprinse intr-un pachet mai mare de pensii facultative. In Romania, pilonul III al sistemului de pensii include doar pensia facultativa, reglementata separat prin legi speciale. Iar intre cele doua exista cateva deosebiri, asa cum exista si multe asemanari.

     

    O prima diferenta vine din faptul ca politele unit-linked combina o asigurare de viata traditionala cu o componenta investitionala; practic, clientul care cumpara un astfel de produs detine si o asigurare de viata, iar cu o parte din contributia sa merge spre diferite plasamente. Venitul suplimentar pe care il poate oferi o astfel de polita depinde mult de perioada pentru care se contribuie la sistem, de sumele pe care fiecare este dispus sa le economiseasca in timpul vietii active si de planul de investitii care se alege. Compania plaseaza banii in diferite programe de investitii – in functie de alegerea clientului si de gradul de risc pe care este dispus sa si-l asume, o combinatie intre investitii in depozite bancare, actiuni sau obligatiuni. In acest fel se obtine un anumit randament, care se adauga depunerilor initiale din contul clientului. Impreuna reprezinta castigul care, scazand comisioanele companiei de asigurare, la varsta de inchidere a contractului de asigurare ii va oferi contributorului un venit suplimentar. Societatile de asigurari ce vand polite unit-linked au, cel mai adesea, mai multe fonduri, cu grade de risc diferite, intre care la un moment dat contributorii se pot transfera daca doresc. Acelasi principiu se aplica si in cazul fondurilor de pensii – iar daca un contributor opteaza pentru transferul la un alt fond administrat de aceeasi companie, nu este penalizat.

    Acelasi principiu de investitii functioneaza si la pensiile facultative, unde nu exista insa componenta de asigurare, iar contributiile merg integral (dupa ce se scad comisioanele administratorului) spre diferite tipuri de plasamente. Legislatia in vigoare permite administratorilor de pensii facultative sa investeasca maxim 50% din activele fondurilor in actiuni, in timp ce la politele de asigurare nu exista o limitare impusa prin lege. Gradul de risc al fondurilor de pensii este, in aceste conditii, cel mult mediu, chiar si in conditiile in care plasamentele in actiuni se apropie de limita permisa de lege.

     

    Pe piata exista acum patru administratori de pensii facultative si sase fonduri. Cele mai recente au fost lansate chiar saptamana trecuta, respectiv AZT Vivace (administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private) si ING Optim (administrat de ING Asigurari de Viata). Cel dintai este un fond cu profil de risc ridicat, ce investeste 45-50% din activele clientilor sai in actiuni listate, in timp ce al doilea are un profil de risc moderat, investind in actiuni listate intre 5% si 35% din active.

     

    De asemenea, CSSPP a autorizat vineri si Raiffeisen Asset Management (RAM) ca administrator de fonduri de pensii facultative, precum si prospectul primei scheme de pensii a RAM, „Raiffeisen Acumulare“.

     

    Alte patru fonduri au strans deja cateva mii de clienti, cumulat, si au inceput deja sa colecteze contributii: Pensia Mea – administrat de Aviva, ING Clasic –  ING Asigurari de Viata, AZT Moderato – Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Prudent – BCR Asigurari de Viata. In cazul lor, riscul este moderat (la Allianz, ING si Aviva) si redus (la BCR). Si OTP Garancia, compania de asigurari a OTP Group, a primit aprobarea pentru prospectul schemei primului sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, ce va avea un grad de risc mediu. La OTP, vanzarile ar putea incepe cel mai probabil in luna august.

     

    O alta deosebire intre cele doua produse tine de nivelul contributiilor si de tratamentul fiscal pentru acestea. La fondurile de pensii facultative, contributia maxima este stabilita prin lege la 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. La asigurarile de viata, contributiile nu sunt limitate, dar nici deductibile. Iar deductibilitatea poate face diferente: spre exemplu, in Ungaria, unde pensiile facultative au fost introduse fara a se oferi facilitati fiscale pentru contributii, au fost un esec. Ulterior au fost transformate in pensii obligatorii. In Cehia, unde contributiile facultative la un sistem privat de pensii au fost deductibile fiscal – intr-un anumit cuantum – sistemul a fost un mare succes (in sistem intrasera, la jumatatea anului 2004, aproximativ 2,6 milioane de cehi, adica aproximativ un sfert din populatia totala a tarii).

     

    O alta deosebire importanta tine de garantii. Daca in cazul asigurarilor unit-linked riscul de pierdere de pe urma plasamentelor efectuate este al asiguratului, la pensii administratorii sunt obligati sa garanteze macar contributiile efective, din care se scad comisioanele de administrare. In plus, in cazul pensiilor, legislatia impune existenta unui fond de garantare, constituit din contributiile administratorilor si ale furnizorilor de pensii, cu scopul de a proteja interesele participantilor. Din acest fond se face plata drepturilor beneficiarilor, daca este imposibila asigurarea lor de catre administratori sau furnizori de pensii facultative.

     

    In afara de toate diferentele cuantificabile mai exista una psihologica: contributiile la fondurile de pensii sunt „blocate“ pana la momentul pensionarii. In cazul asigurarilor, chiar daca retragerea lor se comisioneaza, banii sunt oricand la indemana. Iar cand vine vorba de banii de pensie, tentatia de a folosi aceste economii probabil ca de la bun inceput e mai bine sa nu existe.

  • Puncte cheie

    OFERTA DE PENSII FACULTATIVE. Doua noi fonduri au aparut pe piata: AZT Vivace este administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private si are un profil de risc ridicat, iar ING Optim este administrat de ING Asigurari de Viata si are un profil de risc moderat. Cele doua vin sa completeze oferta existenta: Pensia Mea – administrat de Aviva, ING Clasic – administrat de ING Asigurari de Viata, AZT Moderato – administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Prudent – administrat de BCR Asigurari de Viata. Cel mai probabil, in august li se va alatura si OTP Garancia, cu primul sau fond, OTP Strateg, ce va avea un grad de risc mediu. De asemenea CSSPP a autorizat si prospectul primei scheme de pensii a Raiffeisen Asset Management,  „Raiffeisen Acumulare“.

     

    CONCURENTUL UNIT-LINKED? Asigurarile unit-linked presupun plasarea unei parti din contributie in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern. In cazul acestor produse exista insa si o componenta de asigurare de viata, spre care merge o parte din contributie. In Romania, politele unit-linked au aparut in urma cu aproape zece ani, iar pe piata exista acum mai multe companii ce le ofera. Printre acestea se numara Interamerican, Aviva Asigurari de Viata, ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Generali, KD Life, iar BCR Asigurari de Viata si-a anuntat intentia de a le introduce in oferta. Anul trecut, randamentele programelor de investitii unit-linked au variat intre o pierdere de peste 7% si un castig de mai bine de 30%.

     

    DIFERENTE. Cele doua produse, pensiile facultative si asigurarile unit-linked, sunt complementare (acolo unde exista disponibilitatea financiara de a contribui la amandoua). Unul dintre avantajele pensiilor facultative sta in deductibilitatea fiscala a contributiilor – care, desi mica (maxim 200 de euro pe an), aduce din start un randament de 16% investitiei. Pe de alta parte, contributiile la asigurarile unit-linked nu sunt limitate prin lege, in timp ce la un fond de pensii contributia maxima poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar. La ambele produse pot contribui si angajatorii, in contul salariatilor – la pensii existand si pentru acestia o deductibilitate fiscala in limita a 200 de euro pe an. Perioada de contributie este lunga in ambele cazuri – insa la pensii accesul la banii economisiti este restrictionat, in timp ce la asigurari banii pot fi retrasi oricand (chiar daca, retrasi dupa o perioada scurta de timp, aduc pierdere si nu profit). In plus, la pensii, administratorul trebuie sa garanteze macar contributiile efectuate (fara comisioane), in timp ce la asigurari, riscul este transferat total participantului.

  • STUDIU DE CAZ: Cum a ajuns Agricola sa pre – gateasca Sav’Or

    Schimbarea obiceiurilor de consum si a stilului de viata se reflecta si in cererea tot mai mare de produse semipreparate. Agricola Bacau, cea mai mare companie romaneasca producatoare de carne de pui, s-a decis sa lanseze o gama de semipreparate care au extins pe piata o nisa ocupata anterior doar de supele deshidratate si de pizza congelata.

    Piata vest-europeana este cel mai bun profesor, spune Gheorghe Antochi, presedintele Agricola Bacau. In tarile dezvoltate se poate vedea unde va ajunge piata romaneasca maine, motiv pentru care ideile de afaceri sunt acolo la indemana. Un exemplu este segmentul alimentelor semipreparate, traditional in tarile dezvoltate, dar destul de slab dezvoltat la noi pana nu de mult.


    Compania bacauana producea semipreparate inca din 2002, dar abia in 2005 a pus in functiune, ca urmare a unor investitii din fonduri SAPARD, o fabrica dedicata acestui tip de produse (Europrod). Pana in 2005, spune presedintele grupului, pe acest segment compania nu avea niciun competitor. „Era o linie de productie la Constanta, in sistem lohn, care producea ready meals (mancaruri gata preparate) cu carne importata din Brazilia. Dar toata productia era trimisa peste hotare.“ Practic, produsele semipreparate si congelate (snitele sau hamburgeri) ale Agricola au fost pana anul trecut un test: compania incerca marea cu degetul, sa vada daca produsele au aici cautare sau raman intepenite pe rafturi.


    „Am studiat atent piata romaneasca si ce se intampla in strainatate“, afirma Antochi. Concluzia a fost clara: produsele aveau nevoie de un nume si de o pozitionare distincta, asa ca au fost relansate la jumatatea anului trecut, sub umbrela marcii Sav’Or. De fapt, modificarile s-au facut nu numai la nivelul numelui, ci „s-a lucrat si la retete“, declara Antochi. In plus, au fost schimbate si ambalajele, care pot fi acum resigilate pentru ca produsul sa fie pus in congelator, daca nu sunt gatite o singura data toate portiile. Intrarea pe piata a marcii Sav’Or a fost sutinuta de o campanie publicitara ce s-a desfasurat pe toate canalele media, iar anul acesta bugetul de promovare dedicat marcii ajunge la 1 milion de euro.


    Strategia producatorului este in linie cu modificarile din mai toate segmentele pietei, pentru ca exista „o translatare clara a cererii dinspre produsele simple catre cele mai sofisticate, cu valoare adaugata“, sustine Antochi. In cazul companiei pe care o conduce, gama de semipreparate Sav’Or se plaseaza in partea superioara a ofertei, fiind vorba de produse „cu cea mai mare valoare adaugata“. Acest tip de produse sunt cele ce contrabalanseaza scaderea vanzarilor in segmentul „low“, cum sunt spre exemplu tacamurile de pui (resturile ramase la transare). „In urma cu cativa ani era bataie pe tacamuri; acum acest produs a ramas de nisa si se mai vinde foarte putin.“ In locul lor, tot mai multi romani pun in cosul de cumparaturi produse mai bune calitativ. Rafinarea gusturilor, cresterea puterii de cumparare, completate de un numar tot mai mare de clienti tineri, cu o viata activa si putin timp liber, s-au transformat in cazul Agricola intr-o solutie de crestere a afacerii.


    Gama Sav’Or cuprinde acum 16 produse – 5 vegetale si 11 cu carne de pui, trei din cele din carne fiind lansate in luna mai a acestui an. In primele cinci luni din 2007, cresterea vanzarilor pentru gama Sav’Or a fost de 64% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Produsele nu sunt destinate insa exclusiv pietei interne, 10% din volumul total fiind exportat catre Elvetia, Olanda si, mai nou, catre Irlanda, spune Antochi.

    In 2006, Sav’Or a realizat 5% din volumul si 7% din valoarea vanzarilor Agricola, cifra de afaceri a companiei ajungand la aproape 70 de milioane de euro, cu un profit de un milion de euro. Compania are un program de investitii pentru anul in curs si cel viitor de 5,5 milioane de euro, bani destinati productiei de carne de pasare. Sumele sunt directionate in principal catre modernizarea abatorului de pasari si a statiei de incubatie.         

     

    CONTEXTUL: La inceputul lui 2006, Agricola Bacau avea in oferta produse semipreparate, cu valoare adaugata, destinate consumatorilor tineri si ocupati. Compania era in topul producatorilor de carne de pui si cauta noi variante de crestere a afacerii.

     

    DECIZIA: Compania a hotarat sa-si lanseze ca brand noua gama de produse semipreparate si la jumatatea anului 2006 a lansat Sav’Or. Cheltuielile de publicitate, ce au inclus nu doar promovarea Sav’Or, ci si campaniile „Biosecurizat“ si „Agricola pe gustul tau“, s-au ridicat la jumatate de milion de euro.

     

    EFECTELE:  Vanzarile de produse semipreparate Sav’Or inseamna in prezent 5% din volumul si 7% din valoarea vanzarilor. Bugetul de publicitate din acest an se ridica la 1 milion de euro si este destinat in totalitate promovarii marcii Sav’Or. In primele cinci luni ale acestui an, cresterea vanzarilor pentru gama Sav’Or a fost de 64% comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior.

  • CE FAC EI CU BANII NOSTRI

    In sistemul de pensii private obligatorii se vor colecta in 2008, potrivit estimarilor, circa 300 de milioane de euro. Strategia de investitii a companiilor difera, dar urmaresc toate un set de reguli impus de catre CSSPP:

     

    INSTRUMENTE ALE PIETEI MONETARE: Inclusiv depozite in lei la o institutie de credit, pot fi instrumente de plasament pentru maxim 20% din valoarea totala a activelor unui fond de pensii.

     

    TITLURI DE STAT: Sunt o componenta de baza in planurile de investitii ale fondurilor de pensii, dar in Romania nu se emit inca nici la volume si nici la frecvente suficiente, spun administratorii. In astfel de instrumente poate fi investit maxim 70% din activele unui fond.

     

    OBLIGATIUNI: Sunt emise de companii sau de autoritatile administratiei publice locale si trebuie sa fie tranzactionate pe piete supravegheate. In astfel de instrumente poate fi investit maxim 30% din activele fondului.

     

    ACTIUNI: Legislatia romaneasca permite administratorilor de fonduri sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, insa estimarile cele mai optimiste spun ca procentul ar putea fi de maxim 25-30%.

     

    PIETE EXTERNE: Maxim 10% din activele unui fond de pensii obligatoriu pot fi plasate in obligatiuni si alte valori mobiliare emise de guverne si banci centrale din alte state. Tot 10% pot merge spre obligatiuni si alte titluri ale organismelor straine neguvernamentale, daca acestea sunt cotate la burse de valori autorizate.

  • CIRCUITUL IN NATURA AL DECIZIILOR

    Strategia de investitii a unui fond de pensii administrat privat nu este decisa de o singura persoana. In fiecare companie exista proceduri specifice care stabilesc modul de investire a banilor si impartirea raspunderii. Exista insa cateva principii generale:

     

    INFORMARE: Modul in care se decide portofoliul de investitii si impartirea raspunderii sunt informatii ce vor fi disponibile in prospectul aferent fondului de pensii. Acesta trebuie sa cuprinda si informatii despre riscurile asociate structurii de portofoliu propuse si pietele financiare pe care investeste administratorul.

     

    PROCEDURI: In companii exista proceduri clare care stabilesc competentele fiecarei persoane implicate in procesul de investitii, iar activitatea administratorului de pensii este monitorizata de autoritatea din domeniu (CSSPP), care are obligatia sa ia masuri daca performanta fondului este nesatisfacatoare.

     

    IERARHIE: Analistul (care urmareste strict un anumit portofoliu de investitii) semnaleaza oportunitatile de investitii managerului de portofoliu care, la randul sau, le prezinta directorului de investitii. Directorul de investitii are stabilite anumite limite pana la care poate aproba tranzactii, iar cele care depasesc aceste plafoane merg la un membru din consiliul de administratie al fondului. Acesta are la randul sau anumite plafoane, iar daca decizia depaseste si limita lui, este convocat un comitet de investitii pentru a dezbate plasamentul respectiv.

     

    DECIZII STRATEGICE: Se iau de catre comitetul de investitii, care se intruneste lunar pentru a creiona directia pentru perioada urmatoare.

     

    GRUPURI BANCARE: Este de asteptat ca grupurile financiare (BCR, BRD sau OTP) sa se foloseasca, in activitatea de administrare a investitiilor, de sinergiile cu companiile de profil deja detinute (sau pe care le vor infiinta curand, cum este cazul OTP care isi construieste acum societate de administrare a activelor). Atat BCR, cat si BRD detin deja in grup o societate de administrare a investitiilor, respectiv BCR Asset Management si BRD Asset Management.

  • AGLOMERATIE MARE SUB PILONUL II

    Pana acum, 12 companii au obtinut de la CSSPP autorizatia de infiintare a societatilor care vor vinde pensii obligatorii (pilonul II), iar alte cateva au deja dosarele depuse in acest sens.

    OTP GROUP: Grupul maghiar a primit autorizatia pentru OTP Fond de Pensii, care estimeaza ca va atrage circa 250.000 de clienti. Grupul este deja autorizat sa vanda pensii facultative (prin OTP Garancia Asigurari) si a primit autorizatia pentru prospectul unui prim fond facultativ, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, care va incepe sa functioneze in august.

    BANCA TRANSILVANIA SI AEGON: Grupul financiar clujean a incheiat un parteneriat cu olandezii de la Aegon pentru un joint-venture pe piata romaneasca a pensiilor. BT Aegon a primit unda verde de la CSSPP pentru constituirea societatii de pensii si isi propune sa devina unul dintre primii cinci jucatori de pe piata.

    AIG: Asiguratorul a primit autorizatia de infiintare pentru AIG Fond de Pensii, prin care urmareste, potrivit managerului general Theodor Alexandrescu, sa atraga pana la un milion de clienti.

    GENERALI: Asiguratorul a primit autorizatia de constituire a Generali Fond de Pensii, tinta sa fiind in 2007 de circa 300.000 de clienti. Noua companie va administra doar pensii obligatorii, strategia Generali neincluzand pentru moment gestionarea de pensii facultative.

    ING GROUP: ING Fond de Pensii, societatea grupului olandez care va activa pe pilonul II, vrea sa atraga in perioada de subscriere (august-noiembrie) in jur de un milion de clienti. Prin intermediul ING Asigurari de Viata, grupul administreaza deja fonduri de pensii facultative. ING Bank a fost autorizata ca depozitar pentru activele fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii si facultative).

    AVIVA: A fost printre primii asiguratori ce au primit luna trecuta aprobarea de constituire a Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Privat. Obiectivul companiei este ca in 2008 sa devina lider de piata pe segmentul pensiilor obligatorii, cu un plan de investitii de pana la 100 de milioane de euro. Aviva este prezenta si pe piata pensiilor facultative cu un fond, prin Aviva Asigurari de Viata.

    OMNIASIG: Omniasig Pensii va administra atat fonduri facultative, cat si un fond de pensii obligatorii. Omniasig Pensii si-a propus sa atraga 350.000 de clienti pentru pensiile obligatorii si 20.000-30.000 pentru pensiile facultative.

    INTERAMERICAN: Interamerican Pensii va opera atat pe pilonul pensiilor obligatorii, cat si pe cel al pensiilor facultative. Totusi, in prima etapa, Interamerican Pensii se va concentra pe pilonul II, unde isi propune sa obtina o cota de piata de 10-15%.

    BCR: Compania de pensii private obligatorii a BCR urmareste o cota de 30% pe aceasta piata. Pana la intrarea pe pilonul II, pentru care a primit autorizarea, BCR a inceput sa vanda pensii private facultative prin BCR Asigurari de Viata. Banca a fost avizata ca depozitar pentru activele fondurilor de pensii private obligatorii.

    BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE: Compania BRD Fond de Pensii, care va activa pe pilonul II, este detinuta de asiguratorul de viata Sogecap (51%) si de BRD (49%). In plus, BRD este avizata ca depozitar pentru activele fondurilor de pensii private obligatorii.

    PRVA: Compania slovenilor de la Prva, Prima Pensie Fond de Pensii, va activa pe piata pensiilor obligatorii. Grupul Prva este lider in Slovenia si in Macedonia, cu 22,5%, respectiv 54% din piata, fiind prezent si in Serbia, Kosovo, Albania, Ucraina.

    ALLIANZ-TIRIAC: Allianz-Tiriac Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative va activa si pe pilonul II si pe III (pensii facultative). Compania are deja lansat un fond de pensii facultativ, AZT Moderato si se pregateste pentru un al doilea, AZT Vivace.

    ROMEXTERRA-DELTA: A depus dosarul de autorizare pentru o societate comuna de administrare a fondurilor de pensii, pe pilonul II si III. Aceasta va fi detinuta 60% de MKB Romexterra Bank si 40% de Delta Asigurari si si-a propus sa ajunga in urmatorii zece ani la o cota de 5% din piata.

  • Lactatele Fama, gata pentru Romania

    Divizia specializata in management a fondului spaniol de investitii GED a achizitionat firma de produse lactate Fama, al treilea producator de pe piata din Bulgaria. Cu o cifra de afaceri estimata pentru acest an la 20 de milioane de euro, Fama detine o pondere de 12% din piata bulgara de profil.

     

    Valoarea tranzactiei nu a fost data publicitatii. Este a patra operatiune pe care GED o efectueaza prin al doilea fond al sau in Europa de Est si prima din Bulgaria. Infiintata in 2000, cu sediul la Varna, firma produce lactate sub marca proprie si distribuie si branduri premium internationale. Fondul spaniol va aduce o noua echipa la conducerea Fama, ale carei obiective vor fi cresterea capacitatii de productie, precum si a numarului de produse si imbunatatirea calitatii. Conform publicatiei Dnevnik, noul actionar si-a propus si o dezvoltare a capacitatii de distributie a lactatelor Fama in bazinul Marii Negre, inclusiv in Romania, data fiind proximitatea geografica si oportunitatile pietei romanesti.  

  • OMUL CU PAINEA SI CUTITUL

    Intr-o companie ce administreaza fonduri private de pensii, directorul de investitii este cel ce trebuie sa gestioneze si sa inmulteasca banii colectati.

     

    LEGISLATIE: In legislatia care reglementeaza piata pensiilor private nu exista cerinte speciale pentru autorizarea directorului de investitii, singura obligativitate fiind existenta acestei functii in structura societatii. Totusi, pentru ca dosarul de autorizare al administratorului contine informatii despre toate persoanele cu putere de decizie, in procesul de autorizare CSSPP analizeaza si „calitatea“ directorului de investitii.

     

    EXPERIENTA: Cei mai potriviti pentru aceasta functie sunt, conform specialistilor in resurse umane, responsabilii cu administrarea fondurilor din marile companii (domeniul fiind mai putin important), unde exista un volum mare de numerar care trebuie administrat. Zonele de unde se recruteaza cu predilectie directorii de investitii din companiile de pensii sunt insa bancile, fondurile de investitii sau asigurarile.

     

    CERTIFICARI: Un fel de ISO pentru finantisti, certificarea Chartered Financial Analyst (CFA Institute) este solicitata de unele companii pentru directorul de investitii. Practic, CFA este o diploma pe care angajatorii si investitorii o recunosc ca fiind garantia respectarii celor mai bune standarde de expertiza profesionala.

     

    SALARIZARE: Ca principiu, remunerarea se face in acest domeniu pornind de la un salariu

    fix (estimat de George Butunoiu, director general al firmei de recrutare GB Consulting, la 9.000-10.000 de euro pe luna), la care se adauga bonusuri in functie de performantele realizate.

  • CINE ADMINISTREAZA BANII DE PENSIE

    In vistieria companiilor ce vor administra fonduri de pensii obligatorii ar urma sa intre in 2008 aproximativ 300 de milioane de euro, iar dupa primii trei ani suma va urca spre jumatate de miliard de euro. De administrarea si inmultirea banilor pentru pensie vor raspunde directorii de investitii, cele mai importante piese dintr-un business unde o greseala poate transforma o afacere uriasa intr-un esec rasunator.

     

    Pentru un director de investitii, „cel mai important e sa nu te lase nervii, sa nu iti pierzi rabdarea si sa nu actionezi impulsiv“, spune Dumitru Mihut, care s-a alaturat in iunie grupului OTP, pentru a coordona activitatea de investitii a OTP Fond de Pensii. OTP Group este una dintre cele 12 companii care au primit pana la finele saptamanii trecute aprobarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pentru a-si infiinta societatile ce vor administra afacerea pensiilor obligatorii private. O afacere care in trei ani promite sa ajunga la 430 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei), potrivit unei estimari recente a Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

     

    Startul afacerii cu pensii private obligatorii se va da in august, fie la inceputul lunii, fie la sfarsit, potrivit celor mai noi informatii furnizate de Mircea Oancea, presedintele CSSPP. Motivul potentialei amanari fata de calendarul initial (conform caruia angajatii cu varsta de pana la 35 de ani trebuia sa isi aleaga un fond de pensii intre 1 august si 30 noiembrie) e justificat de Oancea prin nevoia societatilor care au cerut autorizatie de a-si pregati agentii de vanzare. Odata insa ce etapa vanzarilor se incheie, „armata de marketing“ se retrage, iar jucatorii-cheie vor fi directorii de investitii – oamenii care trebuie sa investeasca si sa inmulteasca banii romanilor pentru pensie.

     

    De alegerile pe care le vor face acestia depinde inclusiv supravietuirea propriilor afaceri – pentru ca dupa primii doi ani de functionare se va trage linie, iar cei care nu reusesc sa se incadreze in media pietei ca performante vor fi eliminati. O perspectiva de neacceptat, in conditiile in care pe termen lung din acest business se pot face profituri consistente: dupa prognozele CNP, pana in 2020 sumele nete atrase anual de piata pensiilor private (fara comisioanele incasate de companii pentru administrare) vor creste la aproape 3 miliarde de euro. In aceste conditii, suma rulata in sistemul privat de pensii va fi, in 2020, de circa 20 de miliarde de euro.

     

    „Pentru orice finantist, a fi director de investitii intr-o astfel de companie, unde i se dau pe mana sute de milioane de euro sa «se joace», e ca un vis implinit“, e de parere George Butunoiu, director general al firmei de recrutare GB Consulting. O „joaca“ ce nu se anunta simpla, in conditiile in care piata financiara romaneasca este inca destul de mica, iar plaja de instrumente pe care responsabilii de strategia de investitii le au la dispozitie pentru plasamente e restransa. Cu atat mai mult cu cat, desi legislatia nu le limiteaza investitiile pe pietele externe, multi dintre ei spun ca in primii ani vor cauta sa ramana doar pe cea romaneasca, datorita randamentelor mai mari de aici, dar si din cauza riscurilor de curs valutar ale investitiilor in alte monede.

     

    Pana acum, doar o parte dintre companiile ce au primit acceptul CSSPP pentru a-si constitui societatile de pensii obligatorii au numit oficial un director de investitii. In altele, departamentul de resurse umane mai are inca de lucru pentru a gasi persoana potrivita, iar departamentul de investitii e in stadiul de „proiect in dezvoltare“. Alte companii prefera sa pastreze discretia asupra subiectului, chiar daca postul a fost ocupat, pana cand societatea de pensii va fi lansata. Ca sa poata vinde pensii obligatorii, societatile trebuie sa obtina in prima faza o autorizatie de constituire de la CSSPP, apoi sa se inregistreze la Registrul Comertului, dupa care sa depuna la CSSPP cererea de autorizare ca administrator de pensii obligatorii. Dorin Boboc este directorul de investitii de la Allianz-Tiriac Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative. Relatia lui Boboc (34 de ani) cu piata de capital si cu domeniul investitiilor a inceput „in mod formal“, dupa cum spune, in august 2004, cand a inceput sa lucreze in divizia de investitii a grupului Raiffeisen. Pasiunea pentru acest domeniu este insa mult mai veche, „de pe vremea cand lucram in Statele Unite ca inginer de aeronave si ii vedeam pe toti jucand la bursa“.

     

    In SUA, unde Boboc a terminat in 2001 Colegiul de Aeronautica din New York si apoi a lucrat in domeniu mai multi ani, toate fondurile de pensii au mai mult de jumatate din active plasate in actiuni, pentru ca americanii sunt investitori obisnuiti pe piata de capital, dar si pentru ca randamentele sunt mici pe alte tipuri de plasamente. In Romania insa, Boboc anticipeaza ca, cel putin in cazul fondurilor de pensii obligatorii, „se va converge cu investitiile catre zona de risc mediu“, mai precis spre un procent de 25-35% din active alocat pe piata de capital. In cazul pensiilor facultative, „e firesc sa oferim mai multe fonduri“, cu grade de risc si randamente diferite. Boboc se va ocupa la Allianz-Tiriac atat de administrarea investitiilor pentru fondurile din pilonul III (al pensiilor facultative), cat si de cel din pilonul II (al pensiilor obligatorii).  Intre 2003, cand a renuntat la postul din SUA, si 2004, cand s-a angajat la Raiffeisen Capital & Investment, Boboc a urmat si cursurile MBA Romano-Canadian, program unde a fost cooptat ulterior drept colaborator pentru a preda un curs de investitii. Pentru el, experienta dobandita intr-o piata „agitata“, cum este cea romaneasca, si „pe foarte multe proiecte, lucrand intr-un grup mare“, vine sa compenseze experienta de doar doi ani si jumatate in domeniu, care ar putea fi considerata de unii prea scurta. Motiv pentru care spune ca, atunci cand a fost contactat de o firma de head-hunting ce i-a propus actuala functie, „am simtit ca este o evolutie fireasca si am acceptat, pentru ca asta imi doream sa fac“.

     

    Si pentru Anne-Marie Mancas (35 de ani), pasul facut in ianuarie spre functia oferita de Omniasig, de director de investitii in compania ce va fi infiintata pentru administrarea de pensii (facultative si obligatorii) a fost „natural“, spune ea. De la terminarea Academiei de Studii Economice, in iunie 1997 si pana in noiembrie 2006, Mancas a lucrat exclusiv in BCR, ca economist in Directia Piete de Capital: „M-a pasionat mult bursa inca din facultate si m-am angajat la BCR chiar de la infiintarea departamentului“. In acea perioada a urmat si un MBA in management financiar, organizat de City University, Bellevue, Washington.

    In banca, principalele ei activitati au fost legate de administrarea portofoliului de titluri pe piata interna si internationala de capital, de elaborarea procedurilor de tranzactionare a titlurilor financiare, de emiterea de instrumente financiare pe pietele de capital sau de participarea in consortii la emiterea de obligatiuni municipale si corporative. „Am participat in anii in care am lucrat in banca la toate strategiile posibile de portofoliu“, spune Mancas, adaugand ca pentru ea fondurile de pensii „imbina ce am invatat pana acum cu noi oportunitati“. In structura noii companii, Anne-Marie Mancas detine si functia de director de investitii si pe cea de director general adjunct, fiind membru in Comitetul de Directie. Cum a fost recrutata? „Cochetam cu ideea de a-mi schimba locul de munca si am dat CV-ul meu unor cunostinte din piata.“


    Pentru Dumitru Mihut (39 de ani), director de investitii la OTP Fond de Pensii, intalnirea cu cei de aici s-a produs „la jumatatea drumului“: a fost cooptat in echipa OTP in iunie, dupa ce lucrase doi ani ca director al Directiei Piata de Capital din Bank Leumi si anterior inca sapte ani in mai multe companii cu activitate de investitii (societati de administrare a investitiilor  si societati de servicii de investitii financiare, printre care KD Investments, GM Invest, Gelsor). Ca formatie de baza, mehedinteanul Dumitru Mihut este inginer, absolvind Universitatea Politehnica din Bucuresti, si, ulterior, cursul postuniversitar de Management Bancar si Bursier la Academia de Studii Economice Bucuresti. In sarcina sa cade de acum coordonarea activitatii de investitii pentru fondurile de pensii pe care le va administra OTP Fond de Pensii, atat pe pilonul II, cat si pe III. Pe piata pensiilor obligatorii, directorul general al companiei, Marius Floarea (care a fost recrutat de OTP Group din decembrie anul trecut, din pozitia de director de marketing si administrare de retea al BCR Asigurari), spune ca vrea sa atraga, in primul an, in jur de 250.000 de contributori si active de 15 milioane de euro.


    Activitatea de plasare a activelor fondurilor de pensii va fi externalizata catre o societate de administrare a investitiilor din cadrul grupului, aflata acum in curs de constituire, in care Mihut va prelua coordonarea departamentului de investitii. Totusi, raspunderea rezultatelor ramane tot la administrator, adica la compania de pensii. Raspundere deloc usoara, spune el, pentru ca „se pot lua si decizii gresite“. Important este ca, prin diversificarea plasamentelor, „o eroare pe un titlu sa se reflecte cat mai putin in activul fondului“.


    O strategie similara in privinta activitatii de plasamente ar putea adopta si celelalte doua banci ce au primit de la CSSPP autorizatia de     a-si constitui societati de pensii private, BCR si BRD-Groupe Société Générale. Ambele dispun, in cadrul grupurilor din care fac parte, de posibilitatea de a-si externaliza partea de investitii catre societatile de administrare a activelor, BCR Asset Management, respectiv BRD Asset Management. Totusi, in forma actuala, legislatia impune si existenta unui director de investitii in companiile de pensii obligatorii.


    In alte companii inca se mai cauta omul potrivit pentru functia de director de investitii. La Interamerican, spre exemplu, de creionarea strategiei de investitii se ocupa Emilia Bunea, vicepresedinte si CFO al Interamerican Group. „In 3-4 luni probabil ca vom angaja si noi un om dedicat pentru aceasta functie“, spune Bunea (38 de ani), care se ocupa de zona de financiar si investitii a grupului Interamerican de mai bine de sapte ani. Managementul investitiilor pentru pilonul II, pe care se va concentra Interamerican Pensii, va urmari trei directii, explica ea: plasamente in actiuni, investitii in instrumente cu venit fix si investitii in Uniunea Europeana (actiuni si obligatiuni). Pe pilonul pensiilor obligatorii, la scara intregii piete, Bunea crede ca in 2008 se vor acumula active de circa 200 mil. euro, care vor creste insa la peste jumatate de miliard de euro in al doilea an.


    Emilia Bunea adauga ca acum, dupa ce Interamerican Pensii si-a trimis la CSSPP cadrul general privind strategia de investitii, „lucram la regulamentele interne“. Regulamente interne care prevad, printre altele, reguli de etica pentru toti oamenii din departamentul condus de ea („de exemplu, toti managerii de investitii trebuie sa dea o declaratie privind portofoliul propriu“) si un cod de conduita profesionala. „Preluam in compania de pensii codul Chartered Financial Analyst (CFA), o certificare similara, in industria de investitii, standardului de calitate ISO“. Administrat de catre CFA Institute din SUA, programul pregateste si testeaza specialistii din domeniul financiar. Emilia Bunea are ea insasi aceasta certificare.


    Cu piata de capital, Emilia Bunea a avut primul contact profesional acum mai bine de 10 ani (cand a inceput sa lucreze in domeniul investment banking, la Capital Securities, o companie de investitii ce a devenit intre timp EFG Finance), dupa mai multi ani petrecuti la Comtel Rom, un dezvoltator imobiliar. La domeniul unde lucreaza acum ii place cel mai mult „faptul ca aici simti ca poti crea valoare, nu ca in multe alte joburi in care nu simti ca obtii ceva“. Reversul medaliei e aici responsabilitatea foarte mare, „mai ales ca piata se poate complica rapid“.


    Oarecum la fel se intampla lucrurile si la ING Fond de Pensii, societatea grupului olandez ING care va activa pe pilonul II. Marius Popescu, deputy chief financial officer la ING Asigurari de Viata (32 de ani), spune ca „vom ajuta firma de pensii sa-si creeze un departament de investitii ale carei proceduri sa le urmareasca pe cele din compania de asigurari“. Altfel spus, Popescu este unul dintre oamenii care va asista noua companie in recrutarea angajatilor din departamentul de investitii si in trasarea strategiei generale privind plasamentele. La ING Asigurari de Viata (care administreaza si un fond de pensii facultative), Marius Popescu are in grija strategia de alocare pe clase de active a noua portofolii (corespunzatoare unor profiluri diferite de risc si garantii ale produselor de asigurare) si a surplusului de fonduri al companiei. „Eu semnez pentru toate tranzactiile“, sustine Popescu, adaugand ca este implicat si in activitatile ce privesc managementul riscului. Marius Popescu a venit la ING in 2005, acesta fiind si primul sau loc de munca in Romania – pentru ca el este cetatean canadian si a lucrat, timp de patru ani, ca analist financiar pentru General Motors in Canada si Statele Unite. „La General Motors Asset Management am luat pentru prima data contact cu planurile de pensii si de sanatate, un domeniu care mi     s-a parut fascinant“, spune Popescu. Dar in Romania, desi piata financiara este mai putin dezvoltata (sau tocmai din acest motiv), oportunitatile de cariera sunt mai mari. „Aici am la 32 de ani functia pe care o avea in Canada seful sefului meu la 42 de ani“, sustine el, convins ca in Romania „daca esti bine pregatit si muncesti, ai toate sansele sa avansezi repede“. Si Marius Popescu are certificarea CFA, fiind membru al CFA Institute din Toronto. 


    Ce i se cere unui director de investitii ca sa ocupe aceasta functie? Ca principiu general, cerintele sunt cam aceleasi, spun specialistii din companiile de head-hunting. Este obligatoriu sa aiba macar doi-trei ani de experienta in domeniul investitiilor, abilitati de coordonare a unei echipe si o buna intelegere a pietelor financiare, afirma Monica Pintilie, senior consultant la Wrightson Romania. Un director de investitii trebuie sa aiba studii economice de cel putin cinci ani, experienta in piata, experienta manageriala in administrarea de astfel de fonduri si viziune – completeaza Damjan Mencej, presedintele Prima Pensie Fond de Pensii, membra a grupului sloven Prva. Potrivit lui Mencej, grupul dispune de o echipa de 120 de manageri care administreaza 14 fonduri de pensii in regiunea central- si est-europeana. Managementul activelor in cele sapte tari in care este prezent grupul se face de catre echipe locale de specialisti, care isi desfasoara activitatea de investitii, de management al riscului si management de portofoliu conform cu prospectul aprobat de autoritatile din fiecare tara. „In Romania acoperim piata de capital cu o echipa locala care este in permanenta conectata cu echipa de manageri de active a grupului“, precizeaza presedintele de la Prima Pensie. Planurile slovenilor pe piata romaneasca vizeaza, pana la sfarsitul lui 2007, castigarea a 350.000 de clienti pentru fondul de pensii private obligatorii pe care il vor administra, adica 10% din piata.


    „E destul de greu sa gasesti oamenii potriviti pentru aceste posturi ce apar acum in companiile de pensii“, comenteaza Monica Pintilie, care indica bancile si companiile de asigurari ca principale pepiniere pentru astfel de specialisti. Pe aceasta lista, George Butunoiu, director general al firmei de recrutare GB Consulting, adauga si companiile din piata de capital, fondurile de investitii „si in general toate firmele mari in care exista trezorieri ce au pe mana sume mari ce trebuie investite“.


    Dincolo de implinirea in cariera a celor ce intra in acest nou domeniu, George Butunoiu puncteaza ca „un profesionist adevarat in acest domeniu e condamnat sa se imbogateasca“. In domeniul investitiilor, adauga el, „nu exista sa castigi putin.     Dar la fel de bine o greseala te poate costa tot“. Una peste alta, Butunoiu calculeaza ca un director de investitii este remunerat cu minim 9.000-10.000 de euro pe luna, constand dintr-un salariu fix la care se adauga bonusuri, „uneori foarte mari“,  in functie de performante. „Intr-adevar“, spune Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Pensii Private, „in contractul meu exista clauze care leaga o parte importanta a remuneratiei de performanta investitiilor, comparata cu piata“. Sistemul de penalizari, in cazul unor erori, este mai putin practicat in contracte de acest fel, „pentru ca daca ar fi, n-ar mai semna nimeni“, sustine George Butunoiu. Dorin Boboc are insa o alta explicatie, la fel de pragmatica: „Nici nu cred ca sunt necesare, pentru ca postul insusi depinde de performanta fondurilor aflate in grija echipei mele“.

  • Deodorante pentru toata Europa

    Unilever va transfera productia de deodorante de la fabrica din Leeds, Marea Britanie, la cea de la Severnoe Sianie, de langa Sankt Petersburg. Pentru modernizarea liniilor de productie de aici, compania va investi 7 milioane de euro.

     

    Fabrica ruseasca va produce 47 de milioane de deodorante, care vor fi comercializate in Rusia si in 23 de tari din Europa. Unilever a cumparat fabrica ruseasca in 1994, transformand-o in cea mai mare unitate de productie a sa din Europa. Denis Gurinovici, corporate relations director la biroul din Rusia al Unilever, spune ca productia in Rusia este favorabila in special datorita costurilor reduse cu forta de munca. Analistii considera insa ca un alt motiv pentru care astfel de investitii sunt profitabile il reprezinta normele de mediu, mult mai permisive in Rusia decat in statele din vestul Europei.