Grupul britanic de telecomunicaţii Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a semnat pe 4 martie contractul pentru ultima tranşă, de 100 mil. euro, dintr-un împrumut total de 400 de mil. euro obţinut în decembrie 2011 de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Banii sunt destinaţi îmbunătăţirii şi extinderii reţelei mobile din România şi din Turcia. Grupul britanic va investi în acest an în creşterea vitezei şi a acoperirii pentru serviciile de date prin tehnologia 4G. Împrumutul de 100 de milioane este doar o parte din contractul de 400 de milioane de euro semnat în decembrie 2011. Din cei 400 de milioane de euro, 250 de milioane sunt alocaţi pentru investiţii în Turcia, iar 150 de milioane pentru investiţiile din România. Primele două tranşe au fost contractate în 2011, potrivit informaţiilor de pe site-ul BEI. Directorul general al Vodafone Iñaki Berroeta a declarat la începutul lunii februarie într-un interviu pentru ZF că în 2013 compania va mări atât viteza, cât şi acoperirea reţelei 4G în cele 10 oraşe în care este deja lansat acest serviciu. De asemenea, Vodafone intenţionează să aducă mai multe smartphone-uri compatibile cu tehnologia 4G.
Blog
-
Ciprul caută cu disperare bani să se salveze de la faliment: banca centrală vrea o „taxă de solidaritate“ pe dobânzi
Guvernatorul Panicos Demetriades a respins într-un interviu acordat The Wall Street Journal măsuri mai radicale precum forţarea deţinătorilor de conturi la băncile cipriote să suporte pierderi pentru a salva sectorul bancar. Reprezentanţi ai troicii creditorilor internaţionali UE, FMI şi BCE s-au întâlnit ieri la Nicosia pentru a negocia un program de bailout pentru Cipru în condiţiile în care guvernul a anunţat că va rămâne fără resurse financiare nu mai târziu de luna mai. Zona euro s-a angajat să elaboreze un pachet de finanţare până la sfârşitul acestei luni. Volumul ajutorului discutat este de aproximativ 17 miliarde euro, aproape cât PIB-ul anual al ţării, şi din această cauză creditorii se tem că Ciprul nu-şi va putea rambursa împrumuturile. Discuţiile se axează pe reforme care să facă mai eficiente structurile administrative ale ţării, o schemă amplă de privatizare şi participarea ţării la o iniţiativă de a introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, notează Deutsche Welle.
-
Bursele europene şi americane la maxime istorice după declanşarea crizei în 2008
Bursele europene de acţiuni au atins ieri maximul de după izbucnirea crizei financiare în 2008, impulsionate de semnele de revenire ale economiei americane, cea mai mare a lumii, şi de promisiunile că vor continua stimularea creşterii ale celor mai importante bănci centrale, scrie agenţia Thomson Reuters. Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi Banca Japoniei să decidă în cadrul şedinţelor din săptămâna aceasta să continue relaxarea politicii monetare, urmând exemplul Rezervei Federale din SUA, care a asigurat că va implementa în continuare programul de stimulare a creşterii economice. Unii analişti consideră, de asemenea, că băncile centrale europene vor lua decizii noi astăzi, existând o probabilitate de 40% ca Banca Angliei să continue achiziţiile de obligaţiuni şi şanse de 10% ca BCE să reducă rata de dobândă de politică monetară.
-
Fiscul a încasat în şase luni 8 mil. euro de la evazioniştii care vor să-şi reducă pedepsele
ANAF a încasat în şase luni peste 34 mil. lei (8 mil. euro) de la evazioniştii care au plătit din prejudiciu pentru a beneficia de pedepse mai mici. Cea mai mare sumă a fost încasată chiar la începutul acestui an, de la o firmă din Bucureşti care a achitat 22 mil. lei (5 mil. euro) înainte ca Parchetul să decidă începerea urmăririi penale. Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
-
Euro s-a stabilizat în apropierea pragului de 4,36 lei. Dolarul scade uşor
Cursul de schimb s-a întors sub nivelul de 4,36 lei/euro în a doua parte a şedinţei interbancare de ieri şi a încheiat în scădere uşoară, într-o piaţă unde volumele de tranzacţionare au fost în media ultimelor zile. Cotaţiile au coborât treptat în prima parte a zilei, jucătorii reacţionând la datele privind creşterea economică de 0,3% de anul trecut, iar cursul a ajuns foarte aproape de 4,35 lei/euro. Spre mijlocul zilei însă ordine de cumpărare de euro din partea unor companii clienţi ai băncilor au ridicat uşor cotaţiile peste 4,36 lei/euro. Ulterior, cursul cursul s-a întors sub 4,36 lei/euro. Comparativ, zlotul şi forintul s-au depreciat cu circa o jumătate de procent faţă de euro în sesiunea de ieri. Cursul de referinţă anunţat miercuri de BNR a crescut nesemnificativ, la 4,3615 lei/euro. Totodată, rata oficială pentru dolarul american a scăzut uşor, la 3,3474 lei/dolar, în timp ce paritatea leu/franc elveţian a scăzut la 3,5435 lei/franc.
-
Ponta cere lege pentru a sancţiona firmele private care nu îşi achită obligaţiile faţă de angajaţi
Premierul Victor Ponta i-a solicitat ieri ministrului pentru dialog social Doina Pană să analizeze posibilitatea schimbării legislaţiei, astfel încât firmele care nu respectă obligaţiile faţă de angajaţii disponibilizaţi să poată fi sancţionate. “Chiar dacă vorbim de o companie privată, înţeleg disperarea multora dintre cei de acolo. (…) O să o rog pe doamna ministru Pană şi, sigur, cu Ministerul Justiţiei, să vedem dacă putem aduce o modificare legislativă, chiar şi în cazul companiilor 100% private care nu îşi respectă obligaţiile prevăzute în contractele colective de muncă faţă de angajaţi, dacă putem să aducem anumite sancţiuni”, a spus Ponta. El a arătat că, în lipsa legislaţiei, statul nu poate interveni în activitatea unei firme private dacă nu îşi respectă obligaţiile faţă de angajaţi.
-
Bancherii au ţinut la BNR 420 mil. lei în fiecare zi lucrătoare din februarie
Băncile au depus la BNR, prin facilitatea de depozit pe o zi, 420 milioane de lei (95 mil. euro) în fiecare zi lucrătoare din februarie, un maxim al ultimelor şapte luni, în condiţiile în care nu au dorit să-şi asume riscuri prea mari prin creditarea economiei sau prin acordarea de împrumuturi altor jucători din piaţa monetară. Lichiditatea a continuat însă să fie inegal distribuită în piaţă, în condiţiile în care au existat bănci care au mers în continuare la BNR pentru a lua bani prin facilitatea de credit pe o zi. Sumele împrumutate s-au ridicat la 71 milioane de lei în fiecare zi lucrătoare din februarie. Băncile care au apelat la facilitatea de credit de urgenţă s-au împrumutat la o dobândă de 9,25% pe an pentru că nu au găsit pe nimeni dispus pe piaţă să le împrumute bani cu dobândă de 5-6% pe an, cât au fost dobânzile interbancare pentru scadenţa de o zi în luna februarie. De cealaltă parte, băncile care şi-au pus banii la BNR prin facilitatea de depozit pe o zi au primit o dobândă de 1,25% pe an. Volumul total al sumelor rulate prin facilitatea de depozit a fost de 8,4 miliarde de lei (1,9 mld. euro) în luna februarie. Această facilitate este oferită ca un debuşeu, dealerii putând să plaseze la sfârşitul fiecărei şedinţe de tranzacţionare leii în exces în depozite pe o zi la BNR dacă nu reuşesc să găsească alte plasamente (în credite pentru clientelă sau la alte bănci comerciale care ar avea nevoie de lichidităţi).
-
Restaurantele La Mama şi-au bugetat o creştere de 10%
Lanţul de restaurante La Mama, deschis pe piaţa locală acum 14 ani, şi-a bugetat pentru acest an o creştere like-for-like a cifrei de afaceri (la un număr constant de unităţi) cu circa zece procente, până la peste 5,5 mil. euro. Grupul controlat de omul de afaceri Cătălin Mahu, unul dintre fondatorii businessului, are nouă restaurante sub brandul La Mama – opt în Bucureşti şi unul în Mamaia – şi trei cafenele Cafepedia – două în Capitală şi una în Iaşi – cu un total de 1.000 de locuri la masă. Lunar compania Trotter Restaurant, care operează toate localurile, are 50.000 de clienţi. În 1999 Mahu a pus bazele lanţului de restaurante La Mama împreună cu Dragoş Petrescu, dar după şase ani acesta din urmă a cedat partea sa şi a decis să continue singur cu o altă reţea – City Grill.
-
Troy Javaher pleacă şi va fi înlocuit la conducerea Jones Lang LaSalle de olandezul Gijs Klomp
Americanul Troy Javaher, cel care în urmă cu mai bine de şase ani a venit la Bucureşti, alături de Charles Krick, pentru a redeschide biroul firmei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle (JLL), va părăsi piaţa locală pentru o poziţie regională în cadrul JLL. Javaher a preluat conducerea biroului Jones Lang LaSalle din Bucureşti în urmă cu trei ani, după plecarea lui Charles Krick, iar acum a fost desemnat director al departamentului de investiţii al companiei în Europa Centrală şi de Est şi va avea biroul în Praga, Cehia. Conducerea biroului Jones Lang LaSalle de pe piaţa locală a fost preluată de către olandezul Gijs Klomp, care a mai fost activ la Bucureşti în cadrul diviziei imobiliare a grupului ING. Javaher a fost implicat în cei şase ani petrecuţi la Bucureşti într-o serie dintre cele mai mari tranzacţii imobiliare de pe piaţa locală, printre care vânzarea proiectelor de birouri America House şi S-Park din Bucureşti, precum şi a parcului de afaceri City Business Center din Timişoara. Cele trei tranzacţii au avut o valoare cumulată de circa 300 mil. euro. Pe de altă parte, din biroul local al Jones Lang LaSalle au mai plecat în ultimul an consultanţi precum Lori Collin, Roxana Stănciulescu sau Radu Boitan.
-
Zilele de 2 şi 3 mai 2013, libere în sectorul public, dar fără efect pentru turism
Guvernul a decis ca zilele de 2 şi 3 mai 2013 să fie declarate zile libere în sectorul public, printr-o hotărâre aprobată în şedinţa de ieri, au declarat surse oficiale. Dispoziţiile hotărârii pot fi aplicate şi angajaţilor din sectorul privat, în măsura în care partenerii sociali stabilesc astfel. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism i-a cerut Guvernului să declare 2 şi 3 mai zile libere, pentru ca ziua liberă 1 Mai să fie legată de sărbătoarea de Paşte din 5 mai. Vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) Dragoş Răducan a declarat însă că zilele libere acordate de stat pe 2 şi 3 mai nu îi vor determina pe români să stea în staţiunile din ţară 5-6 zile, pentru că nu-şi permit din punct de vedere financiar, astfel că nu se va înregistra nicio creştere a turismului intern.