BusinessMagazin

Blog

  • Americanii susţin că BMW şi Jaguar au folosit piese interzise din China

    Cel puţin 8.000 de maşini BMW Mini Cooper au fost importate în SUA cu componente de la firma interzisă chineză Sichuan Jingweida Technology Group (JWD), potrivit raportului preşedintelui Comitetului de Finanţe al Senatului, Ron Wyden, anunţă BBC.

    Raportul a mai arătat că Jaguar Land Rover a importat piese de schimb care includeau componente de la JWD după ce compania a fost trecută pe lista interzisă. JLR a identificat piesele aflate pe stoc şi le distruge.

    În februarie, VW a anunţat că mii de vehicule, inclusiv Porsche şi Bentley, au fost deţinute de autorităţi pentru că aveau o componentă de la o firmă interzisă VW a informat în mod voluntar oficialii vamali despre această problemă, se arată în raport.

    Congresul a adoptat legea în 2021. Aceasta are rolul să împiedice importul de bunuri din regiunea Xinjiang, din nord-vestul Chinei, despre care se crede că au fost făcute de persoane din grupul minoritar uigur în condiţii de muncă forţată. China a fost acuzată că a reţinut peste un milion de uiguri în Xinjiang împotriva voinţei lor în ultimii ani. Autorităţile chineze au negat toate acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului în Xinjiang.

  • Zelenski: Deciziile occidentale privind ajutorul militar pentru Ucraina sunt prea lente

    Zelenski a descris livrarea ajutorului, în special a sistemelor de apărare aeriană precum sistemele Patriot pe care Ucraina se bazează foarte mult în războiul său cu Rusia, ca fiind „un mare pas înainte, dar înainte de asta, doi paşi înapoi”.

    „Fiecare decizie la care ajungem noi, apoi mai târziu toată lumea împreună, este întârziată cu aproximativ un an”, a spus el.

    Remarcile sale dure vin într-un moment periculos pentru forţele ucrainene, care sunt depăşite numeric şi ca înzestrare de armata Moscovei.

    Zelenski a sugerat modalităţi prin care aliaţii ar putea ajuta mai direct, inclusiv prin doborârea rachetelor ruseşti deasupra teritoriului ucrainean în anumite circumstanţe.

    „Ruşii folosesc 300 de avioane pe teritoriul Ucrainei”, a spus el. „Avem nevoie de cel puţin 120, 130 de avioane pentru a rezista pe cer”, a adăugat el, referindu-se la avioanele F-16 proiectate de SUA, dintre care speră că unele vor fi folosite în curând în luptă.

  • Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali

    OMV Petrom intră în cea mai intensă fază de investiţii din istoria sa, cu un buget estimat pentru următorii trei ani la circa 8 miliarde de lei, o dublare faţă de fondurile alocate anual în perioada 2017-2021.

    De la gazul din Marea Neagră, proiecte de energie verde, mobilitate electrică până la hidrogen, totate sunt pe radarul OMV Petrom în contextul în care tranziţia energetică nu mai este o temă de dezbatere, ci o certitudine.

    Singurul lucru care poate varia este ritmul acestei schimbări, dar ca potenţial, în acest nou context, România pare a avea toate cărţile în mână. Cum le va juca? Aceasta poate fi singura necunoscută şi provocare. Într-un interviu realizat special pentru noua ediţie a anuarului ZF Energie, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, vorbeşte despre strategia de dezvoltare a companiei în perioada în care investiţiile grupului ajung la un nivel istoric odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, dar şi despre provocările din piaţa energiei.

    OMV Petrom a anunţat recent un profit net de 1,4 mld. lei pentru T1/2024, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%.

  • Acţiunile Băncii Transilvania urcă la un maxim istoric la Bursa de Valori Bucureşti după o apreciere de 27% de la începutul acestui an. Cele ale BRD, maxim din 2022 încoace

    ♦ De la începutul lui 2024 încoace acţiunile BRD au plus 11,6%, fără a lua în calcul corecţia ex-dividend care adaugă un randament de aproape 6% din dividende ♦  Spre comparaţie, indicele principal BET a urcat cu 14%.

    Acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) se tran­zacţionează la maximul istoric la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele ale BRD la cea mai ridicată valoare din 2022 încoace, în ambele cazuri peste aprecierea indicelui principal BET de la începutul lui 2024, în contextul în care investitorii apreciază rezultatele financiare pe T1/2024, care reflectă dobânzile ridicate.

    „Maximele atinse de preţurile celor două acţiuni bancare, TLV fiind frontrunner-ul, sunt efectul creşterii activităţii de creditare, cu 58% pentru TLV şi 31% pentru BRD a veniturilor nete din dobânzi pentru ultimii doi ani, pe fondul eficientizării activităţii (cost/venit sub 50% la amândouă băncile), a dividendelor pe care cele două bănci le plătesc şi a estimărilor creşterii creditării în baza potenţialelor tăieri viitoare de dobândă coroborate cu o creştere a veniturilor clienţilor“, spune Costin Brumă, broker la Swiss Capital.

    Iar la baza evoluţiei celor două acţiuni, cât şi a indicelui principal BET la un maxim istoric, mai stă un element pe lângă rezultatele financiare: eliberarea fondurilor de pe urma ofertei de listare a Premier Energy, companie care este progra­mată să debuteze la tranzacţionare pe 27 mai.

    „Eliberarea unei părţi impor­tante din sumele alocate IPO Premier Energy este sursa creşterilor înregistrate la BVB în ultimele două zile“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, unul dintre veteranii pieţei de capital din România.

    „În ceea ce priveşte atingerea unor maxime istorice pe TLV, consider că este o reacţie a pieţei, aflată deja pe un trend pozitiv, la rezultatele finan­ciare pe trimestrul I.“

    În ultimele două zile indicele principal BET s-a apreciat cu 2% în contextul în care investitorii au întors o mare parte din fondurile rămase de la IPO-ul Premier în cumpărarea de acţiuni listate la BVB.

    Premier Energy a ridicat circa 700 mil. lei de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, din care 20% a fost tranşa micilor investi­tori, adică 140 mil. lei. Aceştia au subscris acţiuni de 1 mld. lei iar zilele acestea au primit restul banilor înapoi în conturi.

    Astfel, luni după-amiază acţiunile TLV se tranzacţionau la 31,1 lei pe unitate, cea mai mare bancă din România în funcţie de activele gestionate fiind evaluată de investitori la 24,5 mld. lei, în creştere cu 28% sau 5 mld. lei de la începutul acestui an, în timp ce cotaţia acţiunilor BRD era de 20 de lei, adică 14 mld. lei.

    Cea din urmă urmează să-şi remunereze investitorii cu dividende cu un randament de 6% în timp ce în cazul băncii de la Cluj data de înregistrare este 12 iunie.

    Pe baza rezultatelor financiare din ultimele 12 luni, care le includ pe cele din primul trimestru al anului 2024, acţiunile TLV se tranzacţionează la o evaluare de 7,3 ori profitul net în timp ce în cazul BRD Soc Gen raportul dintre capitalizare şi rezultatul net (Price Earning Ratio – PER) este de 8,5 ori, arată calculele realizate de ZF.

     

  • Curtea Penală Internaţională solicită mandate de arestare pentru premierul Netanyahu şi Yahya Sinwar – liderul Hamas. Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii

    UPDATE Ce spun oficialii din SUA 

    Preşedintele american Joe Biden a denunţat cu fermitate decizia procurorului Curţii Penale Internaţionale de a solicita mandate de arestare împotriva liderilor israelieni, calificând-o drept ,,scandaloasă”.

    ,,Permiteţi-mi să fiu clar: indiferent ce ar putea insinua acest procuror, nu există nicio echivalenţă – niciuna – între Israel şi Hamas”, a scris preşedintele. ,,Vom fi întotdeauna alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, notează CNN.

    Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că SUA ,,respinge în mod fundamental” anunţul de astăzi al procurorului CPI privind mandatele de arestare pentru înalţi oficiali israelieni ,,împreună cu” liderii Hamas. Acesta a afirmat că un asemenea lucru ,,ar putea pune în pericol” eforturile în curs de a ajunge la un acord de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor între Israel şi Hamas, scrie CNN. 

    “Respingem echivalarea de către procuror a Israelului cu Hamas. Este ruşinos. Hamas este o organizaţie teroristă brutală care a comis cel mai grav masacru de evrei de la Holocaust încoace şi care încă ţine ostatici zeci de oameni nevinovaţi, inclusiv americani”, a declarat Blinken într-un comunicat. 

    UPDATE Reacţiile oficiale la nivel internaţional, diverse 

    Mai mulţi oficiali la nivel internaţional au avut o primă reacţie la anunţul CPI privind mandatele de arestare pentru premierul Netanyahu şi alte persoane politice importante din Israel.

    Ministrul belgian de Externe a declarat că ,,Solicitarea procurorului de a emite mandate de arestare este un pas important pentru investigarea situaţiei din Palestina”.

    Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului britanic nu împărtaşeşte aceeaşi părere: ,,Nu credem că emiterea de mandate va ajuta la eliberarea ostaticilor, la aducerea de ajutor sau la o încetare durabilă a focului. Aceasta rămâne o prioritate pentru Marea Britanie. După cum am spus de la început, nu credem că ICC are jurisdicţie asupra acestui caz. Marea Britanie nu a recunoscut încă Palestina ca stat, iar Israelul nu este parte la Tratatul de la Roma.”, a afirmat acesta.

    Prim-ministrul Cehiei condamnă decizia CPI: ,,Propunerea procurorului-şef al Curţii Penale Internaţionale de a emite un mandat de arestare pentru reprezentanţii unui guvern ales democratic împreună cu liderii unei organizaţii teroriste islamiste este îngrozitoare şi complet inacceptabilă.”

    Senatorul republican Lindsey Graham a avut o reacţie dură în legătură cu acest caz: ,,Decizia procurorului general este ruşinoasă şi o palmă asupra justiţiei independente din Israel. Voi lucra cu colegii mei din Congres pentru a impune sancţiuni dure Curţii Penale Internaţionale”, a afirmat acesta.

    Cancelarul Austriei: ,,Respectăm pe deplin independenţa CPI. Totuşi, este de neînţeles faptul că liderul organizaţiei teroriste Hamas, al cărei scop declarat este anihilarea Statului Israel, este menţionat în acelaşi timp cu reprezentanţii aleşi democratic ai unei ţări.”

    UPDATE Unii oficiali din Israel reacţionează la anunţul făcut de Curtea Penală Internaţională

    Ministrul Securităţii Naţionale din Israel, Itamar Ben Gvir: „Declaraţia procurorului şef de la Haga, care îi pune pe prim-ministru şi pe ministrul apărării pe aceeaşi pagină cu liderii Hamas, arată că trimiterea reprezentanţilor Israelului la Tribunalul Antisemit a fost o greşeală gravă de la început. Prim-ministrul şi ministrul Apărării trebuie să-l ignore pe procurorul antisemit al Curţii Antisemite şi să dispună escaladarea atacului împotriva Hamas, până la decizia sa absolută”, a afirmat acesta.

    Liderul opoziţiei, Yair Lapid, a reacţionat la începutul întâlnirii fracţiunii Yesh Atid: ,,Benny Gantz a pus o întrebare sâmbătă seara, a primit un răspuns clar şi clar. Trebuie să părăsească guvernul astăzi, altfel este complet complice la eşecul acestuia. Gantz nu poate aştepta trei săptămâni. Ne arde toată sesiunea de vară. Avem nevoie de acest timp pentru a face un efort suprem pentru a răsturna acest guvern teribil cât mai curând posibil.”, a declarat oficialul. 

    La rândul său, Benny Gantz a avut o primă reacţie: ,,A pune liderii unei ţări care poartă o luptă pentru a-şi apăra cetăţenii pe picior de egalitate cu teroriştii este orbire morală. Acceptarea cererii Curţii Penale Internaţionale ar constitui o crimă istorică care nu va fi ştearsă.”

    Ministrul de externe Israel Katz a reacţionat cu privire la decizia procurorului general al Curţii Penale de la Haga de a emite mandate de arestare împotriva primului ministru şi a ministrului apărării: „Decizia scandaloasă a Procurorului General al Curţii Penale de la Haga este un atac frontal neîngrădit împotriva victimelor din 7 octombrie şi a celor 128 de răpiţi ai noştri din Gaza.

    În timp ce ucigaşii lui Vansi Hamas comit crime împotriva umanităţii împotriva fraţilor şi surorilor noştri, procurorul general îi menţionează în aceeaşi suflare pe primul ministru şi pe ministrul apărării statului Israel alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas – o ruşine istorică care va să fie amintit pentru totdeauna.

    Am dispus înfiinţarea imediată a unui comitet special la Ministerul Afacerilor Externe, cu toate elementele profesionale, cu scopul de a lupta împotriva deciziei care era menită în primul rând să lege statul Israel de mâini şi să-i interzică dreptul de autoapărare.

    Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să returnăm toţi răpiţii noştri şi să prăbuşim regimul terorist al Hamas”, este afirmaţia acestuia. 

    Isaac Herzog, preşedintele Israelului, a condamnat decizia procurorului general al CPI: ,,Declaraţia CPI este un pas unilateral luat cu rea-credinţă şi încurajează teroriştii din întreaga lume. Ne aşteptăm ca toţi liderii lumii libere să condamne direct acest pas şi să îl respingă cu fermitate.”

    ŞTIREA INIŢIALĂ:

    Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, a declarat luni, într-un interviu exclusiv pentru CNN Christiane Amanpour, procurorul-şef al Curţii, Karim Khan.

    Khan a declarat că Curtea Penală Internaţională (CPI) solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru alţi doi lideri de top ai Hamas – Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem şi mai bine cunoscut sub numele de Mohammed Deif, şi Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

    Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când Curtea Penală Internaţională (CPI) îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul Moscovei în Ucraina.

    Atunci când luna trecută au apărut informaţii potrivit cărora procurorul-şef al CPI ia în considerare acest curs de acţiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalţi oficiali guvernamentali şi militari israelieni „ar fi un scandal de proporţii istorice” şi că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează riguros toate încălcările legii”.

    Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.

     

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Biserica Ortodoxă exercită Putere şi influenţă în România. Este un fel de biserică oficială. Poate unii vor să facă Republica Naţional-Ortodoxă Română

    „Nu toţi românii sunt credincioşi, creştini. Sau sunt credincioşi şi de alte culte, că toate cultele primesc bani. Ştiţi ce se întâmplă? 1% s-au declarat liber-cugetători, cum spunea nea Nelu. Dacă îi întrebai acum 50 de ani, 50% erau liber-cugetători. Şi acel 1% plăteşte taxe egale cu cei 99%. În logica asta, de ce din banii lui să fie plătit un furnizor de servicii religioase care pe el nu serveşte. Nu e nedrept? Nu este imoral? Pentru că teoretic ar trebui să fie şi ilegal”.

    „L-am cunoscut pe Preafericitul Teoctist şi i-am pus două întrebări şi anume: de ce Biserica Română, care ia şi banii de la buget şi ia şi banii de la enoriaşi, nu îşi asumă misiune socială care se traduce minim prin şcoli. . şi aşezăminte de îngrijire a celor care au nevoie? Si  mi-a spus ca nu-i treaba bisericii. Biserica are un scop unic: să transmită cuvântul lui D-zeu credincioşilor. A trebuit să constat că Preafericitul credea că atât e misiunea bisericii, misiunea spirituală. Deci că este agentul monopolist al relaţiei dintre D-zeu şi creştini”.

    „Biserica e autonomă prin Constituţie, prin urmare, ea nu depinde de stat. De fapt, Biserica în România este o Putere, ea nu e prevăzută nicăieri.

    De ce eşti autonom? Nu eşti o parte a statului. De ce? Pentru că într-o naţiune eşti o voce. Esti o voce a lui D-zeu. Şi ce înseamnă vocea lui D-zeu? Vocea preceptelor morale. Fă bine, nu fă rău şi eşti un agent, în acelaşi fel cum te şi anunţi, al cetăţeanului în relaţie cu Puterea. Nu eşti un agent al Puterii în relaţia cu cetăţeanul. Cum a fost Biserica Ortodoxă Română înainte de 48, când Miron Cristea era un antisemit adânc.”

    „Astăzi, Biserica şi în primul rând BOR, ar vrea şi celelalte culte, dar n-au acces, că e un fel de democrativă aici, are 88% dintre credincioşi. Practic, e un fel de biserică oficială. Nu numai un agent al lui D-zeu, este o instituţie de Putere în statul român chiar dacă ea, prin Constituţie, e autonomă. Şi de ce eo Putere? Nu sunt obligaţii de Putere, dar sunt drepturi de Putere.

    „Exercită Putere şi influenţă în România cu sau fără concursul celorlalte puteri în stat. Şi mai mult decât atât, beneficiază de o obedienţă continuă, întuziastă şi, din păcate, păguboasă pentru noi, din partea politrucilor.

    Avem undeva o relaţie foarte subtilă între impostori şi ipocriţi, care face parte din realitatea României, dintr-un stat democratic, în care spui < domnule, într-un stat democratic nu conduce biserica, că nu e Republica Naţională-Ortodoxă Română>. Poate să facă unii…”

    „Avem o biserică care e parte a Puterii, pe care şi-o exercită. Nu eo biserică condusă de oameni incompetenţi, sunt antrenaţi istorici, sunt şi într-un moment de mare vârf şi sunt o mare corporaţie în România.

    Această instituţie foarte puternică din România, parte a Puterii, dar nu oficial, mai este ceva. E şi cel mai mare şi puternic partid din România, foarte organizat, spre deosebire de partidele astea, care nici în democraţie nu sunt în stare să organizeze. Are o structură foarte bună de partid, organisme deliberative, executive, administrative, dar n-are niciunul ideologic.

    Dar cu credinţa, cine se ocupă la BOR, acolo? Dar de relaţie cu D-zeu, cu spiritul, dar cu nevoia omului de a se regăsi, de al găsi pe D-zeu în el, de relaţia cu Iisus Hristos, cine se ocupă?”

    „Acum nu-i mai spune Catedrala Neamului că nu merge, spune Catedrala Naţională. Nu e ăsta un prim pas către consacrarea BOR-ului ca partid naţional? Să facem şi noi Republica Naţională-Ortodoxă Română, că tot ne-a mai dat un exemplu un cetăţean la 1.000 km spre est, care îl are pe cel care îi spală nu numai păcatele cu vorbe foarte duhovniceşti, dar şi crimele. Patriarhul Kiril.”

     

    Rezultatele sondajului Mediafa-ZF-Aleph News:

    Sunt de acord ca finanţarea cultelor să se facă doar prin donaţii şi contribuţii aferente veniturilor celor care se declară practice şi nu din bugetul de stat, finanţare de toţi contributorii, inclusiv de cei nepracticanţi religioşi, asigurându – se astfel bisericii sau autonomie reală faţă. de statul român şi faţă de partide care folosesc Biserica şi cultele din România în interes electoral?

    DA – 76%

    NU- 24%

     

  • Curtea Penală Internaţională solicită mandate de arestare pentru premierul Netanyahu şi Yahya Sinwar – liderul Hamas. Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii

    UPDATE Ce spun oficialii din SUA 

    Preşedintele american Joe Biden a denunţat cu fermitate decizia procurorului Curţii Penale Internaţionale de a solicita mandate de arestare împotriva liderilor israelieni, calificând-o drept ,,scandaloasă”.

    ,,Permiteţi-mi să fiu clar: indiferent ce ar putea insinua acest procuror, nu există nicio echivalenţă – niciuna – între Israel şi Hamas”, a scris preşedintele. ,,Vom fi întotdeauna alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, notează CNN.

    Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că SUA ,,respinge în mod fundamental” anunţul de astăzi al procurorului CPI privind mandatele de arestare pentru înalţi oficiali israelieni ,,împreună cu” liderii Hamas. Acesta a afirmat că un asemenea lucru ,,ar putea pune în pericol” eforturile în curs de a ajunge la un acord de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor între Israel şi Hamas, scrie CNN. 

    “Respingem echivalarea de către procuror a Israelului cu Hamas. Este ruşinos. Hamas este o organizaţie teroristă brutală care a comis cel mai grav masacru de evrei de la Holocaust încoace şi care încă ţine ostatici zeci de oameni nevinovaţi, inclusiv americani”, a declarat Blinken într-un comunicat. 

    UPDATE Reacţiile oficiale la nivel internaţional, diverse 

    Mai mulţi oficiali la nivel internaţional au avut o primă reacţie la anunţul CPI privind mandatele de arestare pentru premierul Netanyahu şi alte persoane politice importante din Israel.

    Ministrul belgian de Externe a declarat că ,,Solicitarea procurorului de a emite mandate de arestare este un pas important pentru investigarea situaţiei din Palestina”.

    Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului britanic nu împărtaşeşte aceeaşi părere: ,,Nu credem că emiterea de mandate va ajuta la eliberarea ostaticilor, la aducerea de ajutor sau la o încetare durabilă a focului. Aceasta rămâne o prioritate pentru Marea Britanie. După cum am spus de la început, nu credem că ICC are jurisdicţie asupra acestui caz. Marea Britanie nu a recunoscut încă Palestina ca stat, iar Israelul nu este parte la Tratatul de la Roma.”, a afirmat acesta.

    Prim-ministrul Cehiei condamnă decizia CPI: ,,Propunerea procurorului-şef al Curţii Penale Internaţionale de a emite un mandat de arestare pentru reprezentanţii unui guvern ales democratic împreună cu liderii unei organizaţii teroriste islamiste este îngrozitoare şi complet inacceptabilă.”

    Senatorul republican Lindsey Graham a avut o reacţie dură în legătură cu acest caz: ,,Decizia procurorului general este ruşinoasă şi o palmă asupra justiţiei independente din Israel. Voi lucra cu colegii mei din Congres pentru a impune sancţiuni dure Curţii Penale Internaţionale”, a afirmat acesta.

    Cancelarul Austriei: ,,Respectăm pe deplin independenţa CPI. Totuşi, este de neînţeles faptul că liderul organizaţiei teroriste Hamas, al cărei scop declarat este anihilarea Statului Israel, este menţionat în acelaşi timp cu reprezentanţii aleşi democratic ai unei ţări.”

    UPDATE Unii oficiali din Israel reacţionează la anunţul făcut de Curtea Penală Internaţională

    Ministrul Securităţii Naţionale din Israel, Itamar Ben Gvir: „Declaraţia procurorului şef de la Haga, care îi pune pe prim-ministru şi pe ministrul apărării pe aceeaşi pagină cu liderii Hamas, arată că trimiterea reprezentanţilor Israelului la Tribunalul Antisemit a fost o greşeală gravă de la început. Prim-ministrul şi ministrul Apărării trebuie să-l ignore pe procurorul antisemit al Curţii Antisemite şi să dispună escaladarea atacului împotriva Hamas, până la decizia sa absolută”, a afirmat acesta.

    Liderul opoziţiei, Yair Lapid, a reacţionat la începutul întâlnirii fracţiunii Yesh Atid: ,,Benny Gantz a pus o întrebare sâmbătă seara, a primit un răspuns clar şi clar. Trebuie să părăsească guvernul astăzi, altfel este complet complice la eşecul acestuia. Gantz nu poate aştepta trei săptămâni. Ne arde toată sesiunea de vară. Avem nevoie de acest timp pentru a face un efort suprem pentru a răsturna acest guvern teribil cât mai curând posibil.”, a declarat oficialul. 

    La rândul său, Benny Gantz a avut o primă reacţie: ,,A pune liderii unei ţări care poartă o luptă pentru a-şi apăra cetăţenii pe picior de egalitate cu teroriştii este orbire morală. Acceptarea cererii Curţii Penale Internaţionale ar constitui o crimă istorică care nu va fi ştearsă.”

    Ministrul de externe Israel Katz a reacţionat cu privire la decizia procurorului general al Curţii Penale de la Haga de a emite mandate de arestare împotriva primului ministru şi a ministrului apărării: „Decizia scandaloasă a Procurorului General al Curţii Penale de la Haga este un atac frontal neîngrădit împotriva victimelor din 7 octombrie şi a celor 128 de răpiţi ai noştri din Gaza.

    În timp ce ucigaşii lui Vansi Hamas comit crime împotriva umanităţii împotriva fraţilor şi surorilor noştri, procurorul general îi menţionează în aceeaşi suflare pe primul ministru şi pe ministrul apărării statului Israel alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas – o ruşine istorică care va să fie amintit pentru totdeauna.

    Am dispus înfiinţarea imediată a unui comitet special la Ministerul Afacerilor Externe, cu toate elementele profesionale, cu scopul de a lupta împotriva deciziei care era menită în primul rând să lege statul Israel de mâini şi să-i interzică dreptul de autoapărare.

    Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să returnăm toţi răpiţii noştri şi să prăbuşim regimul terorist al Hamas”, este afirmaţia acestuia. 

    Isaac Herzog, preşedintele Israelului, a condamnat decizia procurorului general al CPI: ,,Declaraţia CPI este un pas unilateral luat cu rea-credinţă şi încurajează teroriştii din întreaga lume. Ne aşteptăm ca toţi liderii lumii libere să condamne direct acest pas şi să îl respingă cu fermitate.”

    ŞTIREA INIŢIALĂ:

    Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, a declarat luni, într-un interviu exclusiv pentru CNN Christiane Amanpour, procurorul-şef al Curţii, Karim Khan.

    Khan a declarat că Curtea Penală Internaţională (CPI) solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru alţi doi lideri de top ai Hamas – Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem şi mai bine cunoscut sub numele de Mohammed Deif, şi Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

    Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când Curtea Penală Internaţională (CPI) îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul Moscovei în Ucraina.

    Atunci când luna trecută au apărut informaţii potrivit cărora procurorul-şef al CPI ia în considerare acest curs de acţiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalţi oficiali guvernamentali şi militari israelieni „ar fi un scandal de proporţii istorice” şi că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează riguros toate încălcările legii”.

    Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.

     

  • Cât de mult mai poate influenţa geopolitica preţurile petrolului?

    Când regele Arabiei Saudite a răcit la plă­mâni, preţurile petro­lului s-au dus în sus, dar nu prea mult. La fel s-a întâmplat şi când s-a aflat că preşedintele Iranului a murit într-un accident de elicopter.

    Şi Arabia Saudită şi Iranul sunt ţări bogate în petrol, exportatoare şi membre ale OPEC, o organizaţie internaţionlă de tip monopol care manipulează piaţa ţiţeiului în funcţie de interesele sale. Cele două întâmplări sunt puse de analişti în contextul geopolitic complicat din Orientul Mijlociu, de unde vine o mare parte din petrolul lumii.

    Şi astfel se naşte întrebarea: cât de mult mai influenţează geopoliti­ca preţurile ţiţeiului? În anii ’70, răz­boiul israeliano-arab şi apoi Re­voluţia Iraniană au creat şocuri pe­troliere care în lumea occidentală au produs crize energetice şi econo­mice, cu penurii de carburanţi şi preţuri astronomice.

    În prezent, nici tensiunile în creş­tere dintre Israel şi Iran nu au reuşit să urnească semnificativ cota­ţiile ţiţeiului, nu în măsura în care o pot face condiţiile economice glo­bale. Geopolitical Intelligence Ser­vi­ces arată că mulţi analişti prezi­ceau cotaţii în creştere accentuată la sfârşitul anului trecut. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

    Brentul a terminat 2023 la 78 de dolari pe baril, iar în ianuarie a urcat doar până la 80 de dolari pe baril, deşi OPEC şi Rusia şi-au redus producţia pentru a ţine sus preţurile. GIS trage concluzia că organizaţia statelor exportatoare de petrol şi-a îndeplinit obiectivul declarat de a stabiliza preţurile. Însă pentru OPEC a stabiliza co­taţiile înseamnă în prezent a nu le lăsa să scadă.

    Nu a acceptat ca petro­lul să se ieftinească când Europa şi SUA se confruntau cu o inflaţie fără prece­dent în ultimele decenii tocmai din cauza energiei prea scumpe. Arabia Saudită, liderul organizaţiei, nu a acceptat să ajute Vestul în această privinţă nici când a fost rugată de preşedintele american Joe Biden.

    Ieri, Brentul, referinţa pentru piaţa internaţională a petrolului, se tranzacţiona la aproape 84 de dolari pe baril, mult sub cotele de peste 100 de dolari pe baril asupra cărora avertizau traderi şi analişti în urmă cu câteva luni.

    Aceste lucruri nu înseamnă că geopolitica a devenit irelevantă pentru piaţa petrolului, notează GIS. Ci că există incertitudini legate de viitorul cererii şi de sănătatea economiilor lumii şi că a apărut un nou actor de talie internaţională, SUA, ca exportator. SUA sunt cel mai mare consumator de petrol din lume. Ţara este producătoare şi îşi şi permite să exporte.

    După ce Arabia Saudită a refuzat să majoreze producţia de petrol pentru a împinge în jos preţurile în timpul crizei de energie, SUA au luat locul Rusiei şi au devenit principala sursă de petrol de import pentru Uniunea Europeană. În schimb, China este al doilea consumator de ţiţei ca mărime din lume.

    Este principalul motor al cererii pe piaţa mondială de la începutul secolului şi cel mai probabil va rămâne aşa mulţi ani de-acum încolo pentru că este dependentă în proproţie de peste 70% de petrolul importat. De aceea, când la sfârşitul anului 2022 guvernul de la Bejing a ridicat restricţiile antipandemie, mai toţi analiştii se aşteptau la o explozie a cererii pentru petrol în economia chineză. Cererea mai mare ar fi dus la preţuri mai mari. Însă economia îşi revine lent. Consumul este slab.

    Piaţa petrolului nu primeşte sprijinul dorit de producători precum OPEC de la China. OPEC în sine se confruntă cu probleme. Angola a părăsit organizaţia pe 1 ianuarie 2024. Ecuador a făcut la fel în 2020, iar Qatar în 2019. Exiturile arată că monopolul nu este o structură bine închegată. Iar Arabia Saudită şi Rusia sunt aliaţi doar de conjunctură.

    În 2020 cele două state s-au angajat într-un război reciproc al preţurilor petrolului în care cotaţiile au ajuns pentru scurt timp în teritoriul negativ. Prin urmare, OPEC nu mai domină piaţa aşa cum o făcea în anii ’70. Pe de altă parte, nici tensiunile actuale din Orientul Mijlociu nu sunt de dimensiunile războiului Iom Kipur, în care Israel a fost atacat de Egipt şi Siria, ajutate de alte opt state arabe, iar OPEC, aparent în sprijinul atacatorilor, a impus un embargo petrolier asupra mai multor ţări occidentale.

    Crizele de energie care au urmat au produs crize economice. Însă condiţiile actuale de pe piaţa petrolului diferă mult de cele de atunci, arată o analiză a Băncii Mondiale. La fel diferă şi alianţele dintre state. Atunci, economia globală era dependentă puternic de petrol, iar piaţa era dominată de OPEC, unde industria de profil era controlată de stat.

    Această dependenţă poate fi măsurată cu ajutorul indicatorului intensitatea utilizării ţiţeiului, care reprezintă cantitatea de petrol necesară producţiei unei unităţi de PIB. Măsura a scăzut de la 0,12 tone în 1970 la 0,05 tone în 2022. De asemenea, de atunci dezvoltarea altor surse de energie, cum ar fi cea solară şi eoliană, a devenit prioritară pentru guvernele din Europa şi SUA.

    Ponderea petrolului în cererea globală de energie a coborât de la 50% la 30%. În plus, au apărut noi producători şi alte forme de combustibili, cum este biocombustibilul. La fel de important, în urma crizelor petroliere din anii 1970, multe din statele importatoare şi-au constituit rezerve strategice de petrol.

    SUA au cele mai mari rezerve de petrol strategice din lume, care pot acoperi consumul intern timp de cinci săptămâni. În 2022, în plină criză energetică, guvernul american a vândut petrol în cantităţi record din aceste rezerve. În ceea ce priveşte relaţiile dintre guverne, SUA au mai mulţi aliaţi în Orientul Mijlociu, Arabia Saudită fiind considerată unul dintre aceştia, mai ales în privinţa securităţii.

     

     

  • România este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali ai Wiener Privatklinik (WPK), unul dintre cele mai mari spitale private din Austria

    Spitalul privat austriac a tratat anul trecut peste 1.000 de pacienţi români, peste jumătate dintre ei apelând la serviciile medicale de oncologie.

    Spitalul privat Wiener Privatklinik (WPK), fondat la Viena în urmă cu mai bine de 150 de ani, a tratat în 2023 peste 1.000 de pacienţi români, iar peste 60% dintre aceştia au apelat la serviciile medicale de oncologie.

    România, spune Thomas P. Ebm, CEO al Wiener Privatklinik, este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali, întrucât aproximativ 26% din totalul pacienţilor trataţi la WPK sunt români.

    „România este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali, repre­zen­tând 26% din total. În 2023 au fost tra­taţi la Wiener Privatklinik peste 1.000 de pacienţi români, iar cele mai solicitate ser­vi­cii medicale au fost de oncologie, peste ju­­mă­tate dintre aceştia venind la Viena pen­­tru această specialitate. De asemenea, pa­ci­enţii români au avut nevoie de inter­ven­ţii chirurgicale complexe în specialită­ţi­le or­to­pedie-traumatologie, chirurgie car­dio­­vas­­cu­lară, chirurgie reconstructivă şi a nervilor periferici sau chirurgie pediatrică. În plus, mulţi dintre ei ajung la WPK pentru consultaţii de second opinion“, a spus Thomas P. Ebm, CEO al Wiener Privatklinik, în timpul unui eveniment ce a avut loc la Viena săptămâna trecută.

    O altă piaţă importantă pentru Wiener Privatklinik, după România, spun reprezentanţii WPK, este Bulgaria. În ultimii ani, detaliază aceştia, au fost trataţi peste 250 de pacienţi bulgari în spitalul privat de la Viena.

    Spitalul WPK este condus de dr. Walter Ebm şi Thomas Ebm, care ocupă poziţia de CEO şi directori generali şi de prof. univ. dr. Christoph Zielinski, directorul medical.

    Spitalul privat din Viena are peste 300 de medici colaboratori, majoritatea austrieci, însă în cadrul lui lucrează şi asistente şi medici din România. Printre aceştia se numără dr. Alina Sturdza, specialist în radio-oncologie, dar şi prof. univ. dr. Dan Rujescu, specialist în psihiatrie, psihosomatică, psihoterapie şi demenţă.

    „Pacienţii din România şi Bulgaria pot beneficia aici de programări rapide care îi ajută să ajungă mai repede la un diagnostic şi, ulterior, la un tratament. Cei mai mulţi dintre ei aleg să se trateze la Viena datorită chirurgiei de ultimă generaţie şi terapiei sistemice şi prin radiaţii“, a spus dr. Alina Sturdza, specialist în radio-oncologie.

    WPK are peste 30 de specialităţi medicale şi zece centre de competenţă, printre care se numără medicina sportivă şi traumatologia, chirurgia tumorilor osoase sau radiologia intervenţională, dar şi altele.

    Spitalul privat de la Viena are şapte secţii cu 145 de paturi, un bloc operator cu patru săli de operaţie şi terapie intensivă, o clinică ambulatorie cu două săli de operaţii pentru intervenţiile care nu necesită internare, un centru de radiologie dotat cu PET – CT şi medicină nucleară, dar şi un centru propriu de radioterapie.

    „Spitalul are o rată de ocupare anuală de 85%. Într-un an sunt peste 12.000 de internări, iar aproximativ 45% dintre acestea sunt pentru pacienţi internaţionali din peste 20 de ţări, cu precădere din Europa Centrală şi de Est“, au mai adăugat oficialii WPK.

    Conducerea Wiener Privatklinik are în plan investiţii de 70 mil. euro pentru extinderea spitalului cu 22.000 mp, dublându-i astfel capacitatea existentă.

    Wiener Privatklinik are două reprezentanţe în România, una la Bucureşti, deschisă în 2016, şi una în Timişoara, deschisă în 2019.

     

     

  • Paralela 45, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe piaţa locală, a încheiat anul trecut cu un volum de vânzări de 300 de milioane de lei. Chicco, brandul de produse pentru copii, trece pe o altă firmă

    ♦ La finalul anului trecut, segmentul de comerţ, reprezentat de brandul Chicco, a fost divizat de businessul de turism al Paralela 45. Înainte, cele două businessuri funcţionau pe aceeaşi companie.

    Paralela 45, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe piaţa locală, a încheiat anul 2023 cu un volum de vânzări de 300 mil. lei, potrivit datelor fur­ni­zate de reprezetanţii compa­niei. La finalul anului trecut, brandul Chicco a trecut pe o altă firmă, fiind până la acel moment operat pe aceeaşi companie ca agenţia de turism – Paralela 45 Turism.

    Brandul Chicco trece astfel pe compania Paralela 45 Kids. Businessul cu produse pentru copii a avut anul trecut venituri de 17 mil. lei. Chicco este un producător italian de îmbrăcă­minte şi diverse produse pentru copii, iar în România brandul a fost adus de Alin Burcea şi soţia sa, Ruxandra, la începutul anilor ’90. Astăzi, Chicco are şapte magazine fizice şi o platformă online în România.

    Pentru divizia de turism, care va rămâne pe compania Paralale 45 Turism, Alin Burcea, proprietarul Paralela 45, estimează o creştere a volu­mului de vânzări de circa 7% în acest an, până la 320 mil. lei. Totuşi, antreprenorul este de părere că economia va funcţiona în acest an cu frâna de mână trasă.

    „În 2023, am observat că multe companii au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de rezervă. Pentru noi, aceasta fost o veste bună, mai ales din perspectiva limi­tării unei potenţiale expuneri negative a României la efectele unei potenţiale crize internaţionale în 2024, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-urilor din România, în general“, spune Alin Burcea.

    „După un start destul de rezervat, credem că România va funcţiona cu frâna de mână trasă în acest an, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025.“

    Antreprenorul este de părere că vor exista mai multe provocări anul acesta, date atât de schimbările climatice care afectează turismul, cât şi de creşterea competiţiei pe piaţă.

    În ultimii doi ani, turoperatori străini au intrat pe piaţa locală, precum ucrainenii de la Join Up, turcii de la Coral Travel şi nemţii de la RTK.

    „Într-un mediu deja aglomerat şi competitiv, companiile nou prezente pe piaţă vor trebui să-şi dovedească valoarea şi să-şi câştige încrederea călătorilor. Creşterea competiţiei necesită eforturi susţinute şi coerente pe termen mediu-lung ale tur-operatorilor naţionali, în opinia noastră concentrate pe trei planuri: finanţarea investiţiilor, marketing şi eficientizare, instruire continuă a resursei umane”, adaugă Alin Burcea.

    Pe termen lung, una dintre provocările cu care se va confrunta sectorul turistic va ţine de schimbările climatice, care vor afecta multe din destinaţiile europene.

    „În timp ce schimbările climatice încălzesc sudul Europei, turismul se mută încet către nord sau către destinaţii mai îndepărtate a căror vegetaţie încetineşte tendinţa de încălzire la nivel global. Astfel, ţările UE şi nu numai se străduiesc să aibă sectoare ale turismului mai verzi, mai digitalizate şi mai sustenabile, unele dintre ele începând să promoveze destinaţii mai puţin tradiţionale. În acelaşi timp, altele caută modalităţi pentru a uşura povara supraturismului din destinaţiile populare”, explică el.