BusinessMagazin

Blog

  • DIN „HACKERUL“ SCOLII, MILIONAR

    In privinta cunostintelor „de la varful piramidei tehnologice“, unde spune ca a incercat mereu sa se mentina, Putinica are antecedente din tinerete, cand pe seama sa a inceput sa circule legenda ca ar fi hacker. „Este totusi doar o legenda“, rade el. 

    DE UNDE VINE LEGENDA: Reputatia vine dintr-o perioada in care computerele erau rare, iar el si Daniel incercau sa invete programare pe HC-urile de la liceu, care au fost inlocuite de patru PC-uri si un server. Pentru ca asistentii din laborator nu prea stiau ce sunt acele masinarii noi, nici nu prea ii lasau pe elevi, „o multime de pusti entuziasti“, sa le manevreze. 

    PERFORMANTA: „Faceam programele dar n-aveam bani de discheta sa le salvam si sa le luam acasa, asa ca le lasam pe server. Hard-disk-ul avea 120 de MB, asa ca vineri seara asistentii faceau curatenie, stergeau folderele publice de pe server si noi ne pierdeam munca“. La un moment dat, au facut un program care recalcula algoritmul de securitate al BIOS-ului (primul software rulat de computer dupa ce e pornit, inainte de a incarca sistemul de operare – n.r.) si dupa ce il rulam ne dadea drepturi speciale si ei nu mai puteau sa ne stearga folderele“. 

    CE S-A INTAMPLAT: Programul a ramas mai multi ani in reteaua liceului, si chiar a fost perfectionat ulterior de un elev dintr-o alta generatie, care l-a redus de la sapte linii de cod la una singura.

  • CLUBUL MILIONARILOR IT

    Piata IT&C din Romania e din nou in fierbere. Inca de anul trecut, cateva tranzactii au semnalat ca industria e suficient de matura pentru a atrage atentia investitorilor. Tendinta a continuat si in 2006: dupa toate aparentele, incepe consolidarea.

    Ca e vorba de firme de soft, site-uri web, vanzatori de calculatoare sau retaileri de telefonie mobila, peisajul din sectorul serviciilor IT si de telecomunicatii este in plina schimbare. Afaceri care au pornit dintr-un apartament cu unul-doi programatori sau de la un magazin la colt de strada au devenit in timp jucatori importanti, care atrag atentia investitorilor straini. Urmarea? Cateva tranzactii care i-au transformat pe micii intreprinzatori de acum 7-8 ani in milionari in euro.

    Saptamana trecuta, Consiliul Concurentei a dat unda verde pentru intrarea fondului de investitii GED Eastern Fund II, administrat de compania spaniola GED Capital, pe lista actionarilor Dasimpex, unul dintre cei mai importanti distribuitori de telefoane mobile din Romania.

    Reprezentantii celor doua parti nu au dorit sa ofere detalii privind tranzactia.  Potrivit unor surse ZF, GED va prelua pachetul majoritar al grupului Dasimpex, controlat de Sorin Stoica, intr-o tranzactie complexa cu o valoare estimata la circa 10 mil. de euro. GED ar urma sa plateasca 4-4,5 mil. euro pentru a prelua o parte din actiunile lui Stoica, restul fiind o infuzie de capital destinata dezvoltarii retelei de magazine, conform sursei citate.

    Dasimpex e unul dintre cei mai importanti distribuitori de echipamente GSM de pe piata. Mai mult, grupul a reusit, prin intermediul a trei companii, sa devina dealer pentru trei retele de telefonie mobila – Orange (prin firma „fanion“ Dasimpex), Vodafone (Lexor) si Zapp (Dasino). Grupul are acum circa 60 de magazine si peste 200 de angajati si a realizat anul trecut vanzari de circa 20 mil. euro. O parte din banii adusi de fondul de investitii va fi utilizata pentru extinderea retelei de magazine, inclusiv prin achizitii ale unor competitori. Potrivit planurilor, Dasimpex isi propune sa ajunga la 200 de magazine pana la sfarsitul lui 2007, adica de peste trei ori mai mult decat in prezent.

    Fondurile de investitii sunt din ce in ce mai interesate de retailul specializat. Inceputul a fost facut de Oresa Ventures in compania de electrocasnice Flanco, in 1997. Ulterior, investitorii cu capital de risc s-au implicat in mai multe afaceri din retail – polonezii de la Enterprise Investors (EI) au cumparat Artima, Global Finance a preluat lantul La Fourmi. Iar retelele de magazine GSM nu au putut fi ignorate. Fondul SEAF este inca de acum patru ani actionar la Turbo GSM, care are o retea de circa 40 de magazine.

    De asemenea, investitorul financiar elen Global Finance s-a implicat in dezvoltarea retelei Germanos. Dar nu numai retelele comerciale au atras actionari straini. Productia de software si furnizarea de servicii IT au fost alte segmente cautate de investitori, in special de strategici. Iar anul trecut a fost chiar un „boom“ al achizitiilor de companii romanesti din IT. La doar trei zile distanta, in februarie 2005, s-au anuntat doua tranzactii: Siemens Business Services (SBS), divizia de consultanta si IT a gigantului german, a cumparat furnizorul local de servicii IT, Forte Company, in timp ce americanii de la Ness Technologies au preluat integral Radix. 

    Tot anul trecut, dar in toamna, o alta firma din SUA – TechTeam – a preluat compania de soft Akela, fondata de Lucian Butnaru. Americanii au platit aproximativ 3 milioane de euro, la care s-ar putea adauga inca 450.000 de euro, daca obiectivele financiare ale Akela vor fi indeplinite in 2006 si 2007. Ce-i drept, pasiunea americana pentru softurile romanesti se concretizase cu mai bine de doi ani inainte, cand Microsoft cumparase antivirusul RAV, dezvoltat de GeCad. Suma incasata de Radu Georgescu, proprietarul Gecad, nu a fost nici acum dezvaluita, insa analistii o estimau la acea data la 10-20 de mil. dolari. Gigantul condus de Bill Gates va recidiva la inceputul acestui an, cand Microsoft a anuntat ca va cumpara o firma din New York. Miza era insa filiala din Romania a UMT, mai exact un produs dezvoltat de aceasta – un software pentru managementul portofoliului de proiecte. 

    Nici fondurile de investitii nu au ramas insensibile la perspectivele industriei autohtone de soft. Enterprise Investors (EI) si Intel Capital, fond ce apartine corporatiei americane Intel, au preluat la jumatate lui iulie 2005, 32,5% din actiunile Siveco, in urma unei investitii de 12 milioane de dolari. Cu cateva luni mai devreme, Global Finance cumparase 80% din TotalSoft pentru circa 10 milioane de dolari.

    Cateva tranzactii interesante au avut loc si pe piata retailului si distributiei de produse IT. Flamingo a fuzionat cu Flanco, intr-o afacere evaluata la 30-40 milioane de euro. Si tot anul trecut, RTC, prin divizia Diverta, a cumparat Best Computers si 60% din Best Distribution, importator si distribuitor de jocuri si console, de la fondatorii celor doua companii – Teo Paduraru si Robert Coman. Si cum la doua achizitii merge si a treia, RTC a anuntat si achizitia integratorului de sisteme Sistec din Cluj. Grupul condus de Octavian Radu a preluat 60% din capitalul firmei clujene, pentru o suma nespecificata, dar estimarile din piata merg spre 2,5-3,5 milioane de euro.

    Procesul de consolidare a pietei de IT & C continua si in aceasta vara. La achizitia Dasimpex si a IP Devel se adauga si procesul de restructurare din cadrul grupului K-Tech Ultra Pro (Rom Tel Distribution va fuziona prin absorbtie cu K-Tech Computers), detinut de sotii Cristian si Alina Fughina. Mai mult, surse din piata apreciaza ca spre sfarsitul anului ar mai putea fi anuntate cateva tranzactii. Altfel spus, toamna se numara IT-istii.

  • ATUURILE IP DEVEL

    Softul „embedded“ este gandit pentru a rula pe alte echipamente decat computerele. „Pe reportofonul tau ruleaza un soft embedded“, a exemplificat Putinica. Pe telefoanele mobile, de pilda, este integrat cu structura fizica a aparatelor pentru a permite instalarea ulterioara a sistemelor de operare si a aplicatiilor cum este agenda de adrese sau protocolul de trimitere de SMS-uri. Acest tip de soft exista si in instalatiile de supraveghere si control, in PDA-uri, POS-uri sau telecomenzi. 

    IP DEVEL

    • VENITURI: 1,7 mil. euro in 2005; 4 mil. euro in 2006 (estimare)
    • MARJA DE PROFIT: peste 30%
    • FONDATA: octombrie 2000
    • NR. ANGAJATI: 130 

    ADECCO 

    • VENITURI: 18,3 mld. euro in 2005
    • PROFIT NET: 453 mil. euro in 2005
    • FONDATA: 1996, joint-venture intre Adia (Elvetia) si Ecco (Franta), doua firme de resurse umane. In 2005 a fost inclusa in Fortune Global Index 500, pe locul 265.
    • NR. ANGAJATI: 33.000 (la nivel mondial); 6.600 de birouri in 70 de tari
    • SEDIUL CENTRAL: Glattbrugg, Elvetia
    • PIETE-CHEIE: Franta, SUA, Japonia, Italia

  • Dreptul la obligatie

    Discutia despre asigurarea obligatorie a locuintelor, lansata in aprilie si impotmolita atunci in opozitia asiguratorilor, a fost relansata acum, cu exact aceleasi urmari: companiile de asigurari, unii politicieni, ba chiar si constructorii au reinceput sa conteste ideea.

    Proiectul de lege, conceput de Ministerul Administratiei si Internelor si prevazut sa fie aprobat de Guvern pana la 15 august, instituie o prima de 20 de euro pe an, corespunzatoare unei sume asigurate de 20.000 de euro (pentru locuintele din beton, caramida sau alte materiale tratate termic), respectiv o prima de 10 euro, la o suma asigurata de 10.000 de euro (pentru locuintele din lut, lemn, piatra sau alte materiale netratate termic).

    Primele urmeaza sa se modifice insa periodic, in functie de preturile de pe piata imobiliara, de eventualitatea unui dezastru natural sau daca o cer societatile de reasigurare – clauze care sugereaza cu destula claritate ca pragul de 20 de euro e fixat mai mult teoretic. Proiectul ar instrui o supersocietate care va gestiona asigurarile obligatorii – Compania de Reasigurare Impotriva Dezastrelor (CRID), unde actionari vor fi societatile de asigurare incluse in program (70%) si Fondul de Garantare a Asiguratilor (30%), a carui destinatie prin lege sa acopere pagubele in caz de faliment al unei firme de asigurare.  

    Schimbarea destinatiei Fondului si modul circular de constituire a CRID, cu asiguratorii actionari la firma de reasigurare, au determinat protestele asiguratorilor, soldate cu promisiunea Guvernului ca in schimb sa fie constituit un fond comun de asigurare (pool), care sa se ocupe de reasigurarea riscurilor pe piata externa. Mai exact, banii incasati de societati din polite vor fi pusi in comun si folositi pentru cumpararea reasigurarii, statul urmand sa contribuie si el cu o suma care urmeaza sa fie procurata printr-un imprumut extern (in aprilie se vorbea de un imprumut de 200 de milioane de euro; acum, suma a crescut la 300 de milioane).

    Raman in discutie criteriile financiare pentru admiterea in program a societatilor de asigurare, tinand cont atat de formularea imprecisa a textului de lege („o situatie financiara pozitiva a indicatorilor prezentati la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor”), cat si de solicitarea asiguratorilor ca nivelul de capital minim obligatoriu sa fie mai redus. Chiar si asa insa, partile vizate vor ramane nemultumite, din motive diametral opuse: societatile de asigurari considera ca nivelul fixat al primei e prea mic – proprietarii, dimpotriva, ca e prea mare. In fine, exista si obiectia (ridicata de un politician jurist ca Antonie Iorgovan) ca proiectul de lege este neconstitutional, intrucat cetateanul nu poate fi obligat de stat sa incheie polita de asigurare.

  • Ca sa ne vada lumea impreuna

    O intalnire de scurta durata, dar nu mai putin misterioasa dintre Ion Iliescu si Adrian Nastase a fost singurul eveniment notabil de saptamana trecuta din viata PSD. In urma acestei intalniri au inceput sa apara zvonuri potrivit carora cei doi ar fi gandit o strategie de convocare a unui congres extraordinar pentru a prelua conducerea partidului, insa ambii au dezmintit aceasta varianta.

    Pentru Adrian Nastase, valva creata in jurul subiectului a avut efecte pozitive, intrucat fostul premier a lasat impresia ca inca mai are un cuvant de spus in viitorul formatiunii. Pentru Ion Iliescu insa, reapropierea de Adrian Nastase ar avea semnificatia unei indepartari, exact in aceeasi masura, de Petre Roman, partenerul sau de Pol Social, care mai nou si-a declarat disponibilitatea de a se implica „intr-un proiect national” alaturi de presedintele Traian Basescu (implicare subinteleasa a se petrece pe cont propriu).

  • Coltii lui Dracula

    Guvernul decisese la inceputul lui iulie (in aceeasi sedinta la care a participat si presedintele Basescu) anularea proiectului de constructie a „Parcului turistic si de agrement Snagov”, adica a fostului Dracula Park. Temeiul a fost constatarea ca din 2004 pana acum, adica de cand fosta guvernare a stramutat proiectul la Snagov, firmele asociate, adica Dracula Park si RA APPS, n-au facut acolo nici o investitie.

    Cu toate acestea, Radu Berceanu, ministrul transporturilor, e de parere ca ideea parcului „nu e deloc rea”, doar ca a fost compromisa de „interese de partid”. Berceanu a sugerat ca studiul proiectului Dracula Park ar putea fi reluat („studiu” inseamna automat noi cheltuieli, dupa cele pentru studiile succesive de fezabilitate facute zadarnic din 2001 incoace).

    Iar teoretic, lucrurile chiar merg inainte: firma Dracula Park a decis sa se listeze la Bursa, sa-si majoreze plafonul de investitii pe piata de capital la 1,5 mil. RON (informatie destinata cui se intreaba ce s-a ales de banii celor care au subscris) si sa dea in judecata Guvernul, pentru ca, anuland proiectul, face ca Dracula Park sa piarda investitiile pe care le-ar fi facut pana acum.

  • Mostenirea Bancorex

    Incheierea privatizarii BCR s-a amanat pana la 21 septembrie, spre a permite clarificarea conditiilor in care banca a preluat Bancorex in 1999. Mai nou, Guvernul a anuntat ca va aproba prin ordonanta de urgenta acoperirea de catre stat a datoriilor in contul Bancorex din eventuale litigii care vor aparea pana in 2013. Angajamentul se refera la o suma maxima de platit de 1,8 miliarde de euro, adica aproape jumatate din valoarea privatizarii BCR.

    Suma spectaculoasa aflata in cauza a trezit deja interesul politicienilor, care au reactionat: senatorul PD Marius Marinescu a acuzat AVAS ca tine secreta lista debitorilor catre Bancorex, din cauza ca in ea ar figura numele unor demnitari care nu si-au platit credite in valoare de milioane de dolari luate inainte de 1999.

    Marinescu sustine ca a cerut AVAS sa faca publica lista si a spus ca in septembrie, dupa vacanta parlamentara, va relua asaltul asupra institutiei, spre a o determina sa-i dea in vileag pe rau-platnici.

  • Pagube de imagine

    Dupa micile scandaluri legate de veridicitatea promisiunilor din spotul publicitar cu Fondul Proprietatea si de presupusa opozitie a CEDO fata de modul de despagubire prin actiuni la Fond, biroul de comunicare al institutiei a recunoscut ca noua conducere, adica presedintele Alexandru Paunescu si Consiliul de supraveghere in noua lui componenta, au vina lor pentru lipsa de informare a publicului. Mai exact, institutia a depasit termenul asumat pentru conferinta de presa „de relansare a activitatii Fondului” (prevazut pentru jumatatea lui iunie, evenimentul a fost amanat pentru aceasta saptamana).

    Numai ca problemele nu tin doar de i-magine. Presa a scris, de pilda, ca AGA de la Conpet, firma unde Fondul detine 16% din actiuni, au refuzat sa acorde institutiei dividendele cuvenite pentru 2005, cu motivatia ca Fondul n-a figurat ca actionar anul trecut decat trei zile la Conpet. Pentru Conpet, ca si pentru celelalte societati din subordinea Ministerului Economiei si Comertului si la care Fondul a devenit actionar anul trecut, incepand cu Romgaz si Distrigaz si terminand cu filialele Electrica, ministrul de resort Codrut Seres a promis ca in cele din urma se vor acorda dividende, insa numai pentru cele trei zile din 2005 cand Fondul a fost actionar la ele si numai dupa ce se va emite un act normativ care sa reglementeze clar modul de calculare a dividendelor. Contraexemplul aici este Petrom, care a varsat deja dividende corespunzatoare unei participatii de 9,89% pe tot anul 2005, desi Fondul a fost actionar al Petrom tot pentru o perioada de trei zile.

    Lucrurile le-a complicat, chiar in dorinta de a le lamuri, senatorul liberal Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, care a dat de inteles ca, pe langa proprietarii de imobile nationalizate in perioada comunista, Fondul i-ar putea despagubi si pe cei care au depus bani la CEC ca sa-si cumpere Dacii si nu le-au primit sau pe cei care au pierdut proprietati dupa 1940 in Basarabia, Cadrilater si Banatul Sarbesc. Acelasi Vosganian a recunoscut insa ca numai pentru dosarele expropriatilor din 1945-1989, autoritatile locale si centrale au o capacitate asa de redusa de evaluare, incat va fi nevoie de 6-7 ani ca sa le termine pe toate. Asa incat adaugarea unor noi categorii de fosti proprietari intareste senzatia unora ca Fondul ar urma sa fie un fel de despagubitor fantoma, unde inmultirea pretendentilor dilueaza pe zi ce trece sansele de a li se face dreptate.

  • Nu-mi raspunzi la SMS

    Triada liberala Musca-Stolojan-Stoica (SMS) a lansat saptamana trecuta, pe un ton catastrofic, un apel la unitate si la relansarea PNL, la care s-au raliat insa prea putini dintre colegii de partid. Reactia organismului liberal a adus in prim-plan un ad-hoc grup de la Cluj, constituit cu prilejul reuniunii filialelor din Transilvania, care a sustinut ca partidul este destul de unit si fara apelul celor trei. Mai mult, „grupul de la Cluj” i-a somat pe cei trei sa-si ceara scuze pentru demersul lor „tendentios, nefondat si agresiv”, atitudine la fel de belicoasa ca si aceea a filialei Bucuresti (din care Musca, Stolojan si Stoica fac parte) de a-i convoca pentru explicatii in fata organizatiilor de baza si de a-i trimite pentru verificari in fata CNSAS.

    De altfel, credibilitatea grupului Musca-Stolojan-Stoica a avut de suferit si in randul democratilor, care au preferat sa-si exprime politicos dezavuarea prin vicepresedintele Cezar Preda, care a spus ca „poate ca mesajul era mai bine receptat daca venea din afara institutiei prezidentiale”, facand referire la pozitia lui Theodor Stolojan in cadrul Administratiei Prezidentiale.

    Administratia Prezidentiala si-a continuat insa ofensiva impotriva apropiatilor lui Tariceanu din PNL, pe cale institutionala insa, determinand anchetarea ministrului apararii, Teodor Atanasiu, ca urmare a unor declaratii reclamate de consilierul prezidential Adriana Saftoiu.

    Este pentru prima data cand Comisia speciala de la Cotroceni pentru anchetarea abuzurilor ministeriale se intruneste pentru anchetarea unui ministru aflat inca in functie, ceea ce denota intentia Administratiei Prezidentiale de a forta plecarea din functie a lui Atanasiu. PNL a preferat sa replice indirect, prin apelul la popor: in aceeasi zi cu deschiderea anchetei impotriva lui Atanasiu, initiatorul retragerii trupelor romanesti din Irak, partidul a inceput campania de strangere de semnaturi pentru retragerea din Irak (la care, pentru farmecul jocului politic, a tinut sa participe si Mona Musca).

  • Buna gestionare a lucrurilor

    Cvadrupla demisie din functie a trei sefi de servicii secrete si a procurorului general al Romaniei a fost interpretata in moduri diferite, in functie de simpatiile politice si de apetitul pentru conspiratie al comentatorilor.

    Primul: presedintele Traian Basescu s-a folosit de disparitia fara urma a lui Omar Hayssam ca pretext pentru a forta demisia unor oameni ai guvernarii trecute, de care oricum dorea si planuia sa scape (majoritatea comentatorilor critici la adresa Cotrocenilor). Al doilea: nici macar Traian Basescu, care s-a straduit cat a putut sa-i mentina in functie pe actualii demisionari, n-a mai reusit „sa-i tina in brate pe acesti incompetenti”, care, iata, l-au pierdut pe teroristul Omar (interpretarea ii apartine fruntasului liberal Ludovic Orban). Al treilea: a fost vorba de orgoliul ranit al lui Radu Timofte, Gheorghe Fulga, Virgil Ardelean, respectiv Ilie Botos, acuzati din motive diferite ca l-au scapat pe Omar. Aici, singurul care a impartit acuzatiile in mod echitabil a fost ministrul de interne Vasile Blaga (seful Directiei de Informatii a MAI, deci al lui Virgil Ardelean), spunand ca au gresit atat justitia (procurorul de caz n-a cerut formal SRI sa-l supravegheze pe Omar dupa eliberarea sa din arest), cat si serviciile (atata vreme cat acestea nu trebuia sa astepte o cerere formala ca sa supravegheze in continuare un suspect de terorism).

    Cel care a rezumat insa probabil cel mai corect situatia a fost Virgil Ardelean, care a spus, fara nici un ton ironic, ca demisiile in lant „denota buna gestionare a lucrurilor in Romania”. Ca Ardelean a avut perfecta dreptate o demonstreaza ceea ce s-a intamplat

    imediat dupa momentul demisiilor: mai intai darea in urmarire a lui Omar Hayssam, care ar fi urmat sa inceapa sambata, a fost decalata pentru vineri, mai apoi, intr-un elan compensatoriu pentru perioada cand presupusul terorist a fost pierdut, politistii au inceput sa-l caute ostentativ, umbland cu caini si cu poza lui prin paduri, gari si porturi, oprind masini pe strada si intarziind trenuri.

    Pana la inchiderea editiei noastre, Omar nu fusese gasit si nici un alt oficial in afara de cei patru nu-si mai daduse demisia. Viteza cu care s-au derulat evenimentele – patru sefi de institutii-cheie ale statului inlocuiti si o urmarire ca-n filme, toate in mai putin de 24 de ore – dovedeste insa, pentru cine vrea s-o interpreteze astfel, o capacitate remarcabila de buna gestionare a lucrurilor in Romania.