Blog

Cand germanii de la Metro au deschis cu sase ani in urma primul magazin la Iasi, orice drum la cumparaturi era considerat de localnici ca un fel de excursie: din centru, trebuia parcurs intai un cartier lung si gri, apoi o comuna suburbana, apoi un drum de doi kilometri prin camp deschis. Acum, drumul pana la Metro trece printr-un cartier dezvoltat, unde se pregateste deschiderea a doua hipermarketuri, se trece pe langa un cartier nou in constructie, pe langa alte zeci de case, ridicate pe fostul camp devenit intre timp o afacere imobiliara profitabila, si se ajunge la Metro.

Oamenii de afaceri, consultantii si autoritatile cred ca vor fi suficienti inca cinci ani de-acum incolo pentru ca o serie de investitii importante sa transforme Iasiul dintr-un oras de la periferia UE intr-un oras realmente european. Cei mai optimisti sunt intreprinzatorii locali, care isi stiu afacerile mergand pe profit si trag sperante sa se extinda. Mai pesimisti sunt insa analistii, fiindca au studiat raportul dintre punctele tari si punctele slabe ale Iasiului, din punctul de vedere al unui potential investitor, si au vazut ca acestea din urma sunt mai multe.

Iulian Dascalu, unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri din Iasi, proprietarul si directorul general al Iulius Mall, crede ca pozitia privilegiata pe care o are acum Iasiul pe granita de est a Uniunii Europene, precum si atuul unuia dintre cele mai bune centre universitare din tara vor atrage in urmatorii cinci ani un val de investitii. Un alt om important de afaceri din oras, Bogdan Pitigoi, directorul Casa Auto, considera ca in urmatorii cinci ani nu vor fi doar investitii razlete in oras, ci va fi un cumul de proiecte care va dezvolta orasul. „Iasiul este un oras cu clasa si dezvoltarea lui pe viitor va tine cont de asta, lucru care se si vede deja“, spune Bogdan Pitigoi, referindu-se la modul in care, mai ales in ultimii ani, cele mai mari investitii in Iasi s-au concentrat pe restaurante si cafenele, centre comerciale, iar anul acesta vor aparea primele proiecte rezidentiale, atat in zona medie, cat si in cea de lux.

Primarul orasului, Gheorghe Nichita, estimeaza ca un interval de cinci ani este chiar generos: investitiile programate doar pentru acest an „vor schimba deja fata orasului“. Mai departe insa de 2007 – cand in orasul celor sapte coline ar trebui sa se construiasca simultan sase hipermarketuri si un cash&carry si vor incepe constructiile pentru o serie de proiecte imobiliare – Gheorghe Nichita este doar sigur ca investitiile vor veni: „Nu stiu deocamdata exact in ce se va investi, dar se va investi“.

Privind lucrurile de pe Lapusneanu (echivalentul Lipscaniului bucurestean, doar la o scara redusa), investitiile nu ar avea de ce sa nu vina la Iasi: locul este plin de studenti, oamenii nu sunt nervosi, terenurile nu au inca preturi prohibitive, iar serviciile infloresc. Privind insa dinspre Europa de Vest sau dinspre Bucuresti, Iasiul pare o oaza de verdeata intr-un desert destul de intins, fiind cel mai mare si mai dezvoltat oras din cea mai saraca zona din UE. In aceste conditii, se pune intrebarea daca „dulcele targ“ e intr-adevar o optiune buna pentru investitori. „Desigur ca Iasiul este un loc bun pentru investitii, dar nu vad amplasata aici o capacitate de productie, pentru ca este departe si infrastructura e proasta spre vest, iar aeroportul e mic“, spune Codrut Pascu, directorul Roland Berger Romania.

Pascu face imediat comparatia cu Timisoara, orasul cu cea mai buna evolutie economica din provincie: de la Timisoara, pe o raza de 150 de kilometri atingi cele mai importante puncte ale Europei de Est si putin din Europa de Vest, pe cand de la Iasi, pe o raza de 150 de kilometri, nici nu iesi din regiunea Moldovei, ci poti doar sa iesi din UE daca o iei spre est. La aceasta concluzie a ajuns si familia Apostol, care detine lantul de productie si comercializare a carnii Kosarom si care a renuntat la distributia pe Ardeal din cauza infrastructurii proaste, preferand sa se concentreze pe Moldova.

Semnele de intrebare nu se refera neaparat la vreo temere a investitorilor fata de ce ar putea gasi la Iasi, ci mai degraba fata de ceea ce nu ar putea gasi. „Investitiile mai functioneaza (si asta foarte des) dupa modelul gravitational“, spune Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata. In primul rand, afacerile se atrag una pe alta („y, x si z au investit acolo, asadar e ok si pot sa merg si eu“) si in al doilea rand sunt o functie de distanta geografica (raportat fie la sediul lor central, fie la capitala tarii, fie la un alt punct pe care il mai au deschis in tara respectiva), explica Voinea.

Asemenea conditionari fiind esentiale cand vine vorba de amplasarea unei investitii, Iasiului ii raman doua variante: investitorii care se relocheaza des, cat mai spre est si cat mai ieftin (astfel Iasiul devenind ultima frontiera in spatiul UE unde se poate gasi forta de munca calificata mai ieftina) sau afaceri care doar valorifica oamenii, fara a fi nevoie de altceva: afacerile propice sunt, in opinia consultantilor, dezvoltarea de productie IT, call-centere (desi se vorbeste cu un usor accent) si infiintarea, la granita UE, a unor centre zonale (incluzand Republica Moldova si Ucraina) pentru retail, distributie, banci.

Daca firme IT au venit deja destul de multe (anul trecut,  281 de firme de IT erau prezente la Iasi, valorificand insa putin peste 2.000 de informaticieni, in conditiile in care facultatile de profil livreaza anual aproape 1.000 de specialisti), operatorii de call-centere doar s-au anuntat, dar nu au venit inca. Una din posibilitatile la care spera iesenii este deschiderea unui call-center Genpact. Oficialii companiei specializate in servicii nu au decis inca in care dintre orasele analizate acum („trei mari centre universitare“) vor amplasa Centrul de Servicii Suport, unde ar trebui sa lucreze 500 de angajati.

CU HARTA IN MANA. Toata lumea enumera printre avantajele Iasiului dupa integrare pozitia lui „privilegiata“ pe granita UE. Ce avantaje atrage efectiv aceasta pozitionare? Sau ce dezavantaje?

Primarul orasului spera ca va vedea langa Iasi o baza militara NATO, Consiliul Judetean spera ca va incasa taxe substantiale de la frontiera, filialele bancare sau de distributie pentru retail din Iasi spera ca mai-marii lor vor aseza aici baze zonale care sa se dezvolte spre Republica Moldova sau Ucraina, dezvoltatorii imobiliari si nu numai ei se gandesc sa atraga forta de munca mai ieftina din aceste tari, politia se asteapta ca asezarea aproape de granita sa creasca numarul infractiunilor si frecventa micului trafic (cu tigari, droguri sau persoane), iar micii comercianti asteapta cu interes orice posibilitate de a specula intrarea Romaniei in UE – mai precis de a castiga din cumpararea de produse mai ieftine dintr-o parte sau alta a granitei si vanzarea lor la preturi mult mai bune dincolo. Jacobo Caller Celestino, directorul Carrefour Romania, care pregateste deschiderea a doua hipermarketuri la Iasi in acest an, crede ca acest fenomen va avea loc inclusiv in comertul cu electrocasnice: „Credem ca vor veni basarabeni la noi sa cumpere si sa revanda la ei mai scump, dat fiind ca vom avea preturile destul de jos, mai ales la electronice si electrocasnice“.

Ce a avut de castigat estul Ungariei dupa integrarea in UE? Mai ales tinand cont de faptul ca si in Ungaria orasele de pe granita estica (precum zona Debrecen) erau preponderent agricole si cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din tara. „Estul Ungariei a crescut mai repede fata de cum va creste estul Romaniei, din doua motive: distanta fata de capitala tarii este mult mai mica decat in cazul Romaniei, iar acum acea zona se afla pe drumul spre o tara membra a UE, Romania“, spune Codrut Pascu.

Dat fiind ca deocamdata exemplele de companii care sa isi fixeze cartierul general la Iasi pentru a se extinde apoi spre est nu au aparut, Iasiul ramane o baza de coordonare a afacerilor pe care oamenii de afaceri ieseni le-au dezvoltat in toata tara sau macar in regiunea Moldovei.

Dupa ce a dezvoltat Iulius Mall la Iasi, apoi Iulius Mall la Timisoara si pregateste acum mall-urile din Cluj si Suceava, Iulian Dascalu a simtit nevoia sa infiinteze o companie interna de management, Iulius Management Group, care sa coordoneze de la Iasi toate afacerile grupului din tara, dar si pe cei 600 de angajati. Desi recunoaste ca s-ar putea ca dupa ce termina de investit in tara sa inceapa sa se uite mai spre est, Iulian Dascalu spune ca deocamdata mai are mult de investit in Romania. Nu numai in Iasi insa, precizeaza omul de afaceri: „Aici am dezvoltat un mall de care sunt foarte multumit, ca si de cel de la Timisoara, dar scopul meu este sa fac o retea de mall-uri – nu sa ma impart intre multe businessuri. Va fi in curand gata mall-ul de la Cluj, iar la Suceava voi investi 100 de milioane de euro (50 de milioane de euro in prima etapa, iar restul in functie de evolutie), urmand ca apoi sa ma uit la celelalte orase, cu minim 150.000 de locuitori, unde sa pot aseza un Iulius Mall“. 

Desi capitala unei zone care e considerata saraca, neatractiva pentru investitii, cu putere mica de cumparare, cu o rata a angajatilor in companii de stat/bugetari mult prea mare (si lista ar putea continua), Iasiul a fost primul oras din provincie in care s-a construit un mall. Cand intaietatea orasului in acest domeniu a fost egalata de constructia cate unui mall in alte orase, la Iasi s-a facut al doilea mall (Moldova Mall), Iulius Mall a fost marit si a mai aparut si unul mai mic (Hala Centrala), iar altele sunt in constructie sau in proiect.

Iulian Dascalu spune ca afacerea Iulius Mall nu a fost afectata negativ de amplasarea in Iasi: „Este intr-adevar un oras cu venituri medii si mici – dar totusi este un oras de 400.000 de locuitori si toate magazinele de aici au mers si merg foarte bine“, spune Dascalu. Iulius Mall din Iasi a fost deschis in aprilie 2000 si anul trecut a avut un trafic de 5 milioane de cumparatori, care au cheltuit acolo 60 de milioane de euro.

Tot de la Iasi isi coordoneaza afacerea si Bogdan Pitigoi, managerul Casa Auto (societate mixta a omului de afaceri iesean cu miliardarul Ion Tiriac), doar ca planurile acestuia vizeaza deocamdata regiunea Moldovei. Dupa ce a dat lovitura in 2004 si 2005, cand a prins ca lider de piata boom-ul vanzarilor de masini la Iasi (vanzarile de masini au crescut cu 70-80% de la un an la altul in acea perioada, ajungand pana la 7.000 masini pe an in 2006), Bogdan Pitigoi a trecut la nivelul urmator: in acest an a investit patru milioane de euro intr-un showroom Daimler-Chrysler de 1.000 de metri patrati, de anul trecut are doua complexuri Casa Auto integrate, acum lucreaza la al treilea, iar in anii urmatori vrea sa aiba 15 astfel de complexuri in toata regiunea Moldovei.

Tot de la Iasi prefera sa isi coordoneze afacerea si Gabriel Mardarasevici, actualul manager al Ness Romania, companie catre care si-a vandut cu doi ani in urma afacerea dezvoltata la Iasi, Radix, pentru 10 milioane de dolari. „M-as putea muta oricand la Bucuresti, avem si acolo activitate, dar de ce sa fac asa ceva? O casa cum am eu la Iasi (in Copou, cea mai ravnita si mai scumpa zona din oras – n.red.) nu as gasi nicicum la Bucuresti, asa ca de ce m-as muta, cand aici e atat de frumos si copiii mei cresc in siguranta?“, intreaba retoric omul de afaceri, care petrece totusi primele trei zile ale saptamanii in Capitala.

Danut Prisecariu, proprietarul hotelurilor Traian, Astoria si Studis, precum si al retelei de spatii comerciale Alimentara SA, are deocamdata ca tinta de expansiune in tara orasul Botosani: „Am cumparat acolo un spatiu in care voi dezvolta un mall de 20.000 mp si am preluat si hotelul Rapsodia, pe care il voi renova ca un centru hotelier cu 160 de camere – trei si patru stele, sali conferinte, parcare subterana“, spune Danut Prisecariu.

In Iasi, omul de afaceri se uita deocamdata spre o piata mai „de placere“, cafenelele: a investit in urma cu doi ani 235.000 de euro intr-o cafenea la parterul unuia din hotelurile sale si acum intentioneaza sa mai deschida si altele. „S-au tot deschis cafenele in oras in ultimul an, deocamdata e o piata cam de 5 milioane de euro pe an si voi mai deschide si eu“, spune omul de afaceri.

MINA DE AUR. „Iasiul este Sorbona Romaniei“, spune Petru Dusa, profesor de robotica in cadrul Universitatii Tehnice Gheorghe Asachi si consultant SAP. Desi spusa usor poetic, abordarea lui Petru Dusa este corecta: in cel mai mare oras din Moldova ies anual de pe bancile facultatilor (de stat si private) aproape 10.000 de absolventi, pe care ani la rand orasul nu i-a putut asimila, nefiind destule investitii: fabricile existente in vremea comunismului s-au inchis in mare parte, altele si-au restrans activitatea, astfel ca absolventii au ca optiuni angajarea in una din afacerile vechi sau noi (facute in proportie de peste 90% de oameni de afaceri locali) sau sa plece din oras.

Conform Institutului National de Statistica, in intervalul 2000-2005, din Iasi au plecat anual, in medie, 3.500 de persoane active (statistic vorbind, aceasta inseamna ca au disparut din evidentele inspectoratului de munca si ale politiei, adica si-au stabilit domiciliul si locul de munca in alta parte). Dintre persoanele plecate, multi au ales munca necalificata din strainatate, dar e vorba si de multi specialisti, mai ales din IT si din industria farmaceutica.

Motivele migratiei sunt lesne de inteles: „In primul rand s-a plecat masiv pentru ca Iasiul nu s-a dezvoltat la fel de repede ca alte zone (si aici cred ca este vina managementului local), iar in al doilea rand, ca o consecinta, oamenii au migrat spre zone cu salarii mai atractive“, spune Adrian Munteanu, consultantul KTB InfoNet la Iasi. Specialist in IT, Munteanu crede ca in ultimii ani, cel putin jumatate din cei aproximativ 1.000 de absolventi cu diverse specializari in IT au plecat din oras. Unde? „Au plecat peste tot in lumea asta, dar in special in Bucuresti si Timisoara, la Oracle Romania, la Microsoft (mai ales la sediul central din Redmond, Virginia), SAP Germania, Cisco Londra, Canada si Cipru“, enumera in doar cateva secunde Adrian Munteanu.

Cei mai multi au ajuns insa in randul dezvoltatorilor de soft din Bucuresti. Mihai Moghior, directorul agentiei de recrutare IT Brainspotting, spune ca aproximativ 9% dintre oamenii pe care i-a recrutat in cei cinci ani de cand activeaza compania au fost absolventi din Iasi, aproape toti ceilalti fiind absolventi din Bucuresti. „Consideram Bucurestiul si Iasiul cele mai bune centre universitare in acest domeniu.“

In tot acest timp, Mihai Moghior a observat o serie de trasaturi caracteristice ale iesenilor: „Cea mai importanta este seriozitatea: iesenii se comporta cu multa responsabilitate, respecta munca pe care o fac si nu au aceleasi pretentii salariale (asta functionand insa doar pana acum cam un an, cand au inceput sa isi dea seama ca se castiga mai bine pe aceasta piata si au inceput sa ceara din ce in ce mai mult)“.

Atat consultantii locali ca Petru Dusa sau Adrian Munteanu, cat si specialistii in recrutare IT la nivel national, precum Mihai Moghior, sunt de parere ca acest fenomen al plecarilor masive se va estompa. Cu alte cuvinte, investitiile in domeniu vor crea locuri de munca suficiente pe plan local pentru cei mai multi dintre ei, dar piata nu va mai fi la fel de ieftina ca in urma cu cativa ani.

Cei 160 de salariati ai Siemens de la Iasi au salarii egale cu cei de la Timisoara, spun oficialii companiei germane, care au deschis anul trecut al doilea centru de dezvoltare si cercetare la Iasi. Unul dintre cele mai importante motive pentru deschiderea centrului de la Iasi a fost ca multi dintre angajatii Siemens Timisoara fusesera adusi din Iasi, iar pastrarea lor in companie era destul de dificila (familiile si prietenii ramasi la Iasi ii faceau foarte receptivi la orice oferta de munca venita din Iasi).

Acum, in Iasi sunt 281 de dezvoltatori (firme) de soft (conform Asociatiei Nationale a Industriei Software – ANIS), iar anunturile de intrare pe piata ieseana se inmultesc. Din nefericire, si aici au aparut problemele: „este o mare lipsa de seniori, de oameni care pot prelua proiecte si pot coordona oameni“, spune Petru Dusa. „Paradoxul este ca acum, cand firmele se orienteaza si catre aceasta zona a tarii, este mai dificil sa recruteze oameni cu experienta, deoarece acestia sunt foarte putini, cei mai multi au plecat“, spune Adrian Munteanu, care adauga totusi ca, „daca oferi pretul corect unui om de care ai nevoie, acel om va lucra pentru tine“. 

Problemele nu apar numai la capitolul seniori, ci la intregul capitol de functii de management. George Butunoiu, directorul firmei de consultanta care-i poarta numele, spune ca Iasiul nu este un loc potrivit pentru a creste un manager. „Este o alta lume, parca o alta tara, standardele sunt diferite“, spune George Butunoiu, care isi aminteste ca a avut mai multe incercari de a recruta persoane pentru pozitii de management din Iasi si nu a gasit ce cauta. „Am terminat prin a face un oarecare compromis si am angajat in pozitiile respective persoane care indeplineau doar o parte dintre criterii“, spune Butunoiu.

CELE MAI MARI INTRARI. De la sfarsitul acestui an, iesenii vor putea sa uite de cardurile Metro de care facusera rost pe sub mana in 2001 ca sa aiba de unde se aproviziona la preturi mai avantajoase. Asta pentru ca in 2007 ar trebui sa se deschida la Iasi doua hipermarketuri Carrefour, trei Kaufland, un cash&carry Selgros si un real (in cazul real exista un litigiu in legatura cu terenul pe care il urmareau dezvoltatorii germani).

Jacobo Caller Celestino, directorul Carrefour Romania, crede ca intrarea cu doua hipermarketuri simultan la Iasi nu este o strategie periculoasa. „Dimpotriva“, spune Celestino, „veniturile populatiei de acolo vor creste accelerat, iar cei mai saraci oameni de acum vor avea venituri suficiente pentru a-si face cumparaturile la noi. Din locurile in care vom fi amplasati (doua puncte strategice – sudul si vestul orasului, din doua cartiere in plina dezvoltare) vom putea acoperi cererea din tot orasul“.

Directorul Carrefour spune ca intrarea in Iasi era esentiala: „Toti retailerii vor fi in 2007 la Iasi si este foarte important sa deschidem magazinele asa cum am stabilit, la inceputul toamnei“. Hipermarketurile Carrefour de la Iasi vor fi construite de Vinci Constructions, iar investitia pentru deschiderea lor este de 80 de milioane de euro (20 de milioane de euro pentru fiecare hipermarket si 20 de milioane de euro pentru fiecare galerie comerciala – o constructie avand 85.000 de metri patrati, iar hipermarketul 15.000 mp).

Managerul Carrefour Romania spune ca ii place la Iasi – atat orasul in sine, dar si ceea ce poate el oferi: in primul rand, „fata de alte orase unde trebuie sa relocam specialisti, la Iasi am facut un parteneriat cu Institutul de Stiinte Economice si am luat in training mai multe persoane, astfel ca, atunci cand vom deschide punctele de lucru, 100% dintre angajati sa fie romani si 99% sa fie din Iasi“.

Celestino spune ca strategia de extindere a grupului prevede intai acoperirea oraselor cu 300.000 de locuitori si ca a studiat toate orasele din zona inainte de a decide deschiderea la Iasi. Urmatoarele tinte ale Carrefour Romania sunt tot pe granita de est, la Galati si la Braila, unde vor fi deschise in urmatoarele luni doua hipermarketuri.

In 2008, Carrefour va intra pe piata din Suceava, iar apoi va trece la orasele cu 150.000 locuitori. „Mai avem mult de investit in Romania, deoarece deocamdata doar 20% din potentialul pietei hipermarketurilor este acoperit“, mai spune Celestino. 

Daca cei de la Carrefour vor deschide la toamna, Kaufland s-a grabit: va inaugura primul magazin in aceasta primavara, iar celelalte doua pana la sfarsitul acestui an. Daca grupul francez a preferat zone de la marginea orasului, Kaufland a tintit exact in mijlocul micilor afaceri din cartiere: primul magazin se va deschide in spatele uneia dintre cele mai mari piete agroalimentare din Iasi, iar celelalte doua se vor aseza de asemenea in apropierea unor centre de aprovizionare – e drept, precar organizate. Alaturi de dezvoltarea hipermarketurilor, o alta premiera pentru acest an este dezvoltarea segmentului de investitii rezidentiale. „Pana acum, in Iasi s-au anuntat mai multe proiecte, dar abia in acest an vor fi scoase pe piata locuinte“, spune primarul Iasiului, Gheorghe Nichita. Conform investitorilor, deficitul de locuinte din Iasi este momentan de 30.000, iar proiectele anuntate depasesc 4.500 de locuinte.

Segmentul de tineri (mai) bine platiti, in special cei care lucreaza in IT si servicii, este principala tinta a dezvoltatorilor imobiliari. Pentru ei, Dascalu a gandit in cadrul proiectului Palas (pe care il va dezvolta in centrul orasului in urmatorii trei ani) apartamente special modulate pentru it-isti (dupa un model francez) si spatii de birouri la parterul blocurilor, pentru ca angajatii sa fie cat mai aproape de casa.

Tot acesti tineri sunt si tintele bancilor, in activitatea carora creditarea ocupa primul loc si la Iasi. „Iasiul nu face nota discordanta cu alte orase mari din Romania si tot produsele de creditare sunt cele mai solicitate – in ordine, creditele acordate persoanelor fizice, cardurile de credit, creditele IMM, dar si depozitele“, spune Bogdan Merfea, director executiv de vanzari si distributie al Raiffeisen Bank (care are la Iasi sapte unitati si va mai deschide „cel putin trei“ in acest an). Conform acestuia, 58% dintre clientii din Iasi sunt persoane fizice si 42% clienti corporatisti, inclusiv IMM. Clientii persoane fizice sunt mai des intalniti (65% din cerere) si in filiala de la Iasi a Alpha Bank, care urmeaza sa mai deschida la Iasi doua unitati pana in 2008.

Cele mai mari proiecte sunt ale omului de afaceri Bogdan Cihodaru si ale grupului americano-israelian ENG. Bogdan Cihodaru are un proiect intins pe 43 de hectare de teren, pe dealul Copou. In prima etapa, omul de afaceri intentioneaza sa construiasca 40 de vile cu un etaj si 26 de blocuri (800 de apartamente), cu o investitie estimata la 16 milioane de euro.

Grupul israelian ENG, care are zece proiecte imobiliare in Iasi si doua in afara orasului (Cluj si Pascani), a facut deja achizitii de terenuri in valoare de 100 de milioane de euro. Cel mai scump dintre ele este un teren, destul de mic (1.000 mp), dar foarte pretios, situat in inima orasului (cunoscut localnicilor drept fosta piata Dimitrov). „Am reusit sa cumparam acest teren cu 650.000 de euro si este singurul nostru bun care nu are pret“, spune directorul executiv al grupului ENG, Moshe Rachmut. Pe acel teren, grupul ENG planuieste constructia unui mall si a unui turn de 22 de etaje, cu 4 niveluri de parcare in subteran. Pentru a decide ce va construi acolo, Moshe Rachmut a facut un concurs de arhitectura, pe care l-a castigat o echipa tanara de arhitecti din Iasi, proiectul (Golden Gate) costand 10.000 de euro, iar dezvoltarea acestuia – 60 de milioane de euro.

Din cele opt proiecte pe care ENG le are in lucru in Iasi (doua fiind inca pe hartie), cel mai avansat este Dream Village, cartier amplasat la iesirea spre nord-vest din oras si a carui dezvoltare va costa 50 de milioane de euro. Cartierul va cuprinde 14 blocuri si vizeaza clasa medie din oras, apartamentele avand preturi cuprinse intre 45.000 si 90.000 de euro. Alegerea Iasiului de catre grupul ENG drept principala tinta de dezvoltare in Romania a avut doua componente: una a unei oportunitati de moment si a doua „de viziune“. „Am ales sa investim la Iasi, deoarece cumparasem fabrica de zahar de la Pascani (oras din judetul Iasi – n.red.) si am crezut ca vom dezvolta afacerea cu zahar acolo“, spune Rachmut. Planurile cu fabrica de zahar insa nu au mers („mafie prea mare in domeniu“ – justifica Rachmut), asa ca grupul a decis sa foloseasca terenul de acolo pentru a dezvolta o afacere imobiliara: Sugar Village Project. Acesta este insa unul dintre proiectele pe termen mediu, grupul concentrandu-se momentan pe afacerile din oras.

„Ne consideram vizionari: grupul nostru a intrat cu investitii imobiliare masive in anii ‘80 in SUA, in zone cum ar fi Harlem sau Bronx (New York) si toata lumea ne-a considerat nebuni; timpul a dovedit ca n-am fost“, sustine Moshe Rachmut, explicand astfel decizia strategica de a investi la Iasi. „Orasul acesta va exploda in anii urmatori, se vede de pe acum o crestere si avem toata increderea“, afirma Rachmut, precizand ca grupul pe care il conduce se afla acum intr-o continua cautare. „Daca gasim teren de cumparat, cumparam, iar cand vom termina aici vom merge si in Republica Moldova.“

Locuintele care se pregatesc la Iasi nu vizeaza doar clasa medie, ci vor aparea si locuinte de lux, primele care sunt deja in constructie apartinand dezvoltatorului israelian Future Group. Green Park este un alt proiect a carui constructie a inceput deja pe drumul spre aeroport, langa complexul de agrement Ciric (unde sunt doua lacuri si padure) si care va cuprinde 16 blocuri. 

BRANDURI DE LA IESI. Cotnari, Iulius Mall, Polirom si Kosarom sunt printre cele mai cunoscute nume din Iasi care au depasit granitele orasului. Cel mai cunoscut brand din zona Iasiului s-a dezvoltat la 60 de kilometri nord-vest, in comuna Cotnari.

De pe strada care leaga Iasiul de Botosani intra cel putin o data pe saptamana in curtea combinatului de vin de la Cotnari cate un grup de oameni care nu-s din partea locului. „Unii dintre ei sunt investitori care vin in Iasi si doresc sa vina la o degustare la noi, dar cei mai multi sunt doar turisti“, spune Laurentiu Anghel, directorul de marketing al Cotnari SA.

Desi 2006 a fost un an bun, peste medie (10 milioane de kilograme de struguri au intrat in productie, ceea ce inseamna 6,5 milioane de litri de vin), Laurentiu Anghel nu se asteapta la cresteri ale cifrei de afaceri in acest an, estimand vanzari de 22,5 milioane de euro, cam la fel ca in 2006. Cauza ar fi cresterea concurentei, in speta patrunderea pe piata a vinurilor de import si preturile mai mici ale acestora. Totusi, cei de la Cotnari nu sunt ingrijorati, deoarece majoritatea vinurilor de import sunt vinuri seci, pe cand la Cotnari se produce vin dulce (cel mai cunoscut si cel mai vandut vin al producatorului fiind Grasa de Cotnari, iar cel mai apreciat an pentru acest soi a fost 2000, cand strugurii au fost culesi in noiembrie, pe zapada).

Intrarea vinurilor de import pe piata este unul dintre motivele pentru care producatorul de vinuri nu a programat cresteri de preturi pentru acest an, dorind sa isi pastreze cota de piata in Romania (19,5%).

Din acest an, cei de la Cotnari se pregatesc de experimente: testeaza productia de vin rosu (neavand un astfel de produs in portofoliu) si vor sa deschida o „scoala de vita de vie“ – pentru a pregati vita tanara si a mari in viitor capacitatea de productie. „Plantarea unui hectar cu vita costa cam 20-30.000 de euro. Noi o sa plantam cateva hectare“, spune Laurentiu Anghel.

Un alt brand „made in Iasi“, Kosarom, are centrele de productie la Pascani. Spre deosebire de Cotnari, care are si productia si conducerea firmei in acelasi loc, directorii Kosarom isi privesc afacerea din dealul Copoului. Si o vad bine odata cu integrarea in UE, din mai multe motive, dupa cum spune directorul grupului, Lucian Apostol. Primul este ca dezvoltarea lanturilor de retail din Iasi le va mari vizibilitatea, dat fiind ca au incheiat deja contracte cu toate lanturile care vor deschide magazine in Iasi. In al doilea rand, cei de la Kosarom spera ca vor putea accesa si mai multe fonduri europene (o parte importanta din investitiile de 30 de milioane de euro pe care grupul Kosarom le pregateste in urmatorii ani provin din programele SAPARD si Fermierul).

Un alt avantaj pe care oficialii Kosarom il vad decurgand din pozitionarea lor in Iasi este recrutarea fortei de munca din Republica Moldova: „Este prea devreme ca sa spun ca asta va insemna relocarea fortei de munca, dar va avea loc o reorientare dictata de piata“. Fondatorul grupului, Neculai Apostol (acum senator independent), spune ca exista deja contacte la nivel regional intre Regiunea de Dezvoltare Nord-Est si autoritatile din Republica Moldova si Ucraina. „Vom incerca sa facem si noi cum au facut si cei din Vest cu noi: sa implementam proiecte care sa ridice nivelul de viata al regiunilor respective“, spune Apostol. Grupul Kosarom tinteste spre afaceri de 100 de milioane de euro in 2010, iar pentru 2007 estimeaza o cifra de afaceri de 52 de milioane de euro.

Grupul Kosarom vinde deocamdata predominant in zona Moldovei, dar si pe „drumul“ dinspre Iasi spre Bucuresti. „Avem si la Bucuresti produse, dar mai mult pentru reprezentativitate“, spune Lucian Apostol.

Daca Kosarom pare increzator in marea miza financiara a urmatorilor ani, fondurile europene, municipalitatea orasului nu a reusit pana acum sa atraga finantari substantiale din banii comunitari: in 2006, Primaria a obtinut doar 350.000 de euro pentru trei proiecte, in timp ce doua comune limitrofe, Barnova si Miroslava, au luat cate un milion de euro fiecare pentru proiectele proprii. Mai mult, Iasiul a reusit si sa piarda la sfarsitul anului trecut un proiect de 8 milioane de euro, dintre care 5 milioane – fonduri europene, pentru un centru expozitional, deoarece rezultatele licitatiei au aparut in presa inainte de a fi anuntate oficial (proiectul nu este inca pierdut definitiv, Consiliul Judetean avand la dispozitie alta componenta de finantare).

Daca vor face centrul expozitional, autoritatile s-ar putea gandi, eventual, sa reia traditia care a dat Iasiului apelativul de „dulcele targ“: in secolul XIX, orasul era renumit pentru targurile de dulceturi si zaharicale care atrageau atat localnicii, cat si turistii. Deocamdata, Iasiul secolului XXI, la cei 3.000 de kilometri care il despart de Bruxelles, se intrece cu Varna pentru rolul de cel mai mare oras de pe granita estica a UE. Si, desi mai mare ca Varna, Iasiul risca sa piarda cursa cu orasul bulgar, care are cel putin doua atuuri in plus – vadul comercial asigurat de port si afluxul turistic. Va trebui insa ca Iasiul sa arate ca poate sa se descurce cu ceea ce are.