In 5 minute si cu mai putin de 10.000 de euro, 10-15 site-uri pot fi modalitatea cea mai rapida si economica de promovare a unor produse sau servicii. Cu acest buget si intr-un timp atat de scurt poate incepe o campanie publicitara in mediul in care milioane de oameni isi petrec o mare parte din zi. Publicitatea online concureaza advertising-ul din mediile “traditionale” precum radioul sau TV-ul, iar analistii sunt de parere ca acest gen de campanii publicitare are sanse reale sa se transforme din “cenusareasa” in “printesa” publicitatii in mai putin de un deceniu. Proiectele speciale de publicitate pe Internet atrag de multe ori bugete mai mari decat campaniile simple de bannere, reusind sa isi indeplineasca mai bine scopurile si avand un efect mult mai pronuntat asupra publicului “targetat”, spun jucatorii din piata. “Daca privim costul unei campanii in stricta legatura cu rezultatele acesteia, atunci cred ca publicitatea on-line are un cost accesibil pentru multe categorii de consumatori”, este de parere Valentin Oeru, director de vanzari la furnizorul de servicii online netBridge.De aceeasi parere este si Orlando Nicoara, directorul MediaPro Interactive, divizia de internet a Mediapro, care crede ca mediul online este cel mai ieftin mediu in ceea ce priveste campaniile publicitare, pentru ca “o campanie buna se poate face pe Internet si cu 4-5.000 de euro, lucru care nu se intampla in celelalte medii precum radio, TV sau print. Cand spun campanie buna, ma refer la o campanie de 2-3 saptamani care sa ruleze pe 7-10 site-uri”, explica el. Desi bugetele pentru publicitatea online sunt sub 50% din piata de advertising in toate statele lumii (chiar si in SUA, unde bugetele pentru mediul online reprezinta intre 20-30% din totalul bugetelor alocate publicitatii), aceasta piata are cresteri de peste 40-50% si chiar 100% de la an la an.Mai putin de 3%Mediul online in general a avut o crestere continua din punctul de vedere al numarului de utilizatori in ultimii 4 ani, iar piata de advertising online din Romania s-a dezvoltat in acelasi ritm. Jucatorii romani de pe piata advertising-ului online impart intre ei aproximativ 6 milioane de euro – valoarea estimata a pietei pentru acest an. Suma corespunde unei valori de sub 3% din totalul pietei de advertising si reprezinta o crestere de peste 100% comparativ cu anul trecut. Procentul redus al pietei de advertising online in totalul pietei este si motivul optimismului jucatorilor din piata.”Companiile romanesti sunt din ce in ce mai interesate de publicitatea online, pentru ca reclamele ajung la un public mult mai mare decat cele de pe televizor sau radio. Practic, acesta este si unul dintre motivele pentru care piata publicitatii online din Romania este in crestere de la an la an”, mai spune Oeru. “In ultimii ani s-a conturat o oarecare tendinta in ceea ce priveste publicitatea online, atat la nivel international, cat si in Romania, in special datorita Google care a impulsionat foarte mult piata online din SUA si nu numai, lucru care a atras automat atentia unui numar mare de alte tari”, a explicat Orlando Nicoara. Cu toate acestea, Google a marit recent preturile pentru publicitatea online, de la 35 de centi per click pana la 10 dolari. Criticii spun ca aceasta noua politica a Google cu privire la advertising-ul online are un efect distrugator asupra afacerilor mici care “traiau” datorita publicitatii facute pe Google si care nu-si permit sa-si faca publicitate online prin alte moduri. In aceste conditii, mare parte din bugetele de advertising online ale companiilor mici vor migra catre proiecte speciale la care fac referire jucatorii din piata.”In Europa Occidentala, piata publicitatii online este condusa de Marea Britanie, unde publicitatea online va depasi anul acesta 10% din totalul cheltuielilor cu publicitatea si se bate cu radioul si cu printul ca suma de bani absorbita, iar in Europa Centrala si de Est conduce Polonia cu o piata destul de ridicata, undeva intre 40-50 de milioane de euro”, a mai spus Nicoara.Cu toate acestea, asa cum era si normal, SUA detin suprematia pe piata mondiala a publicitatii online, care creste in fiecare an cu 38% si a inregistrat, in primul trimestru al acestui an, venituri de aproximativ 4 miliarde de dolari, conform unui studiu facut de Interactive Advertising Bureau si PricewaterhouseCoopers, ceea ce inseamna ca va atinge aproximativ 12 miliarde pe intreg anul 2006.”Faptul ca de aici a pornit fenomenul Internet si ca tot aici s-a dezvoltat cel mai rapid o comunitate online deosebit de puternica a dus la aceasta situatie. Cresterea economica si interesul crescut pentru metodele alternative de promovare nu au facut altceva decat sa potenteze valoarea pietei de profil”, considera Eveline Fabritius, managing partner in cadrul agentiei Splendid Media Interactive. In ceea ce priveste piata de advertising online din Romania, constatarile analistilor din industrie arata ca este inca vorba de o piata destul de mica, care nu se poate compara cu pietele puternice pe acest segment. “Din punct de vedere al sumelor cheltuite pe publicitatea online in Romania, tara noastra ocupa unul din ultimele locuri din Europa. Chiar daca depaseste ca si valoare a pietei tari ca Moldova sau Bulgaria, este mult sub Polonia sau Ungaria”, spune Valentin Oeru. “Ca pondere din bugetele alocate publicitatii online din totalul sumelor cheltuite pentru publicitate, suntem cu putin in urma Cehiei, Poloniei, Ungariei, si mult sub Statele Unite, Marea Britanie sau Germania”, completeaza Doru Panaitescu, director de vanzari online al companiei ARBOmedia, unul dintre jucatorii de pe piata online din Romania. Eveline Fabritius este mai optimista cu privire la evolutia pietei romanesti. “Dupa aderare, cred ca vom ajunge la nivelul Poloniei, ca volum al pietei si al banilor investiti in publicitatea online”.In pozitie de “challenger”Companiile romanesti opteaza pentru publicitatea pe Internet in primul rand pentru ca advertising-ul online este un mod accesibil pentru companii de a-si testa produsele sau serviciile pe care le ofera. In al doilea rand, Internetul este un mediu disponibil non-stop. Astfel, utilizatorul poate naviga pe site-ul respectiv, poate gasi informatiile de care are nevoie si poate interactiona cu producatorul respectiv, trimitand feedback pentru produsele sau serviciile promovate.Desi analistii de pe piata de publicitate online sunt de parere ca aceasta va avea un boom si in Romania si va ajunge la cateva zeci de milioane, acestia recunosc ca acest gen de publicitate nu are numai avantaje. Panaitescu defineste advertising-ul online prin costuri mici de intrare, interactivitate, feedback imediat si posibilitati aproape infinite de targetare si segmentare. Dar Panaitescu vede acest mediu si ca un mediu putin palpabil si complicat (fata de TV sau radio). Acesta crede de asemenea ca “mediul publicitatii online este un mediu aflat inca in pozitie de ‘challenger’, adica la un nivel de inceput, cu bugete alocate sub ponderea de consum media reala. In plus, aceasta piata nu este inca educata – lipsesc studii de audienta si tiraj comune si lipseste un instrument de eliminare a duplicarii intre retelele de publicitate existente”.Nicoara crede si el ca cel mai mare dezavantaj al pietei de publicitate online din Romania in momentul de fata este ca mediul online nu este auditat oficial. Fiecare jucator din piata online isi face propriile lui studii si pe baza acelor studii se stabilesc profilurile utilizatorilor pe site-urile pe care le gestioneaza. “Aici am putea vorbi de dezavantaje – in zona de audienta, profilul respectivei audiente si auditarea traficului pe site-urile unde se conecteaza”, conchide Nicoara. O tendinta periculoasa?Astfel, intrebarea care apare cel mai frecvent in randul jucatorilor din piata publicitatii, dar si al analistilor din piata este daca publicitatea din mediile clasice ar putea fi detronata de cea de pe Internet. “Eu nu cred ca mediul online va putea inlocui radioul sau TV-ul cand vine vorba de publicitate, dar cred ca le va completa si le va asimila intr-o oarecare masura”, este de parere Panaitescu. Eveline Fabritius este si ea de acord ca mediul online nu va inlatura celelate medii. “Mediul online se contureaza din ce in ce mai mult ca o alternativa viabila la toate celelalte medii ‘traditionale’. Nu mai este nicio noutate faptul ca la ora actuala se pot urmari programe de televiziune prin Internet, se pot citi reviste si ziare online si, in acelasi timp, se poate asculta postul de radio preferat. Cu toate acestea, nu consider ca publicitatea radio sau TV sunt in pericol de a fi inlocuite de catre reclamele pe Internet in perioada urmatoare”, spune Eveline. “Mediul online va creste in importanta in fiecare an. Televiziunea, radioul si online-ul vor ramane domenii complementare pentru urmatorii ani in Romania”, conchide Oeru.Un mediu complementarCompaniile romanesti au inteles ca au nevoie si de acest mediu, mai ales ca numarul utilizatorilor de Internet creste cu procente impresionante in fiecare an, la fel si timpul pe care acestia il petrec in mediul online.”Directorii companiilor au inteles deja necesitatea si oportunitatile pe care publicitatea online le aduce. Principalii advertiseri sunt in acest moment companiile de telecomunicatii, jucatorii din piata auto sau din zona de lifestyle, dar in curand se vor alatura tot mai multe firme din IT si din sistemul bancar, bunuri de larg consum si din zona de turism si divertisment”, spune Eveline Fabritius. “Publicitatea online este accesibila aproape oricarei categorii de produse si servicii, implicand costuri mai mici decat metodele clasice de publicitate”, adauga ea.”In momentul de fata, online-ul romanesc traieste din publicitatea platita de marile companii precum Vodafone, Orange, ING sau Tiriac. Practic sunt companii mari care au vazut in Internet un mediu complementar pe care il pot utiliza pentru a ajunge la potentialii lor clienti”, este de parere Orlando Nicoara.”Daca ne referim la companiile media, acestea nu prea exista pe Internet in momentul de fata. In schimb sunt foarte multi mici intreprinzatori care-si desfasoara intr-un fel sau altul activitatea pe Internet si care isi fac masiv reclama pe Google”, a mai spus el. “Mai exact, este vorba despre companii de dimensiuni mici, care aloca insa bugete cuprinse intre 500 si 1.000 de dolari pe luna pentru publicitate pe Google.”In numai 2 aniPrima companie multinationala care si-a facut campanie online in Romania este operatorul aerian KLM, in anul 2000, dar se poate vorbi de o piata a publicitatii online incepand din 2004-2005, pentru ca in aceasta perioada investitiile au inceput sa creasca, valoarea pietei depasind anul trecut 2 milioane de euro.
Blog
-
HBO pe Internet
Operatorul american de cablu TV HBO, detinut de Time Warner, intentioneaza sa lanseze un nou canal pe Internet. HBO urmeaza sa faca un parteneriat cu AOL in acest sens. Prin aceasta miscare HBO ar putea castiga un public extrem de larg, cum ar fi elevii si studentii, care navigheaza foarte mult pe Internet. Executivii HBO au spus ca orice serviciu oferit prin Internet va fi in parteneriat cu alti operatori de cablu.Canalul online al HBO va difuza, probabil, continut premium la cerere, inclusiv show-uri tv celebre, precum “Soprano”.Canalul va avea programe noi, care vor fi disponibile pentru abonatii la sistemul clasic de televiziune. Recent, operatorul a anuntat un joint-venture cu un canal de comedie online al AOL, cunoscut sub numele This Just In. Pe site se vor gasi filme scurte produse de HBO si un blog. Joint-venture-ul cu AOL reprezinta de fapt o incercare a operatorului HBO de a-si intensifica prezenta pe platforme media alternative, odata cu maturizarea business-ului sau principal. HBO are deja un continut media pe Internet, in cadrul iTunes si Cingular Wireless. AOL isi largeste prin intermediul joint-venture-ului experienta online, in timp ce HBO isi va mari si mai mult audienta. Ce urmareste operatorul american de cablu HBO:sa castige un segment numeros de public;sa incheie parteneriate cu alti operatori de cablu;sa-si creasca veniturile din publicitatea online;sa lanseze programe noi
-
Cum a ramas Ask fara Jeeves
In fata biroului lui Jim Lanzone se afla replica unui personaj care seamana foarte mult cu Han Solo din “Star Wars”, inghetat in grafit. Si totusi, la o privire mai atenta, corpul inghetat este al unui alt personaj fictiv: Jeeves, majordomul britanic, cunoscut mai mult pe Internet ca fiind mascota motorului de cautare Ask Jeeves.Pentru Lanzone, director executiv in cadrul Ask.com, statuia este un mod foarte bun de a-si aminti ce a fost inainte compania de cautare pe Internet pe care o conduce.Ask Jeeves a fost achizitionat in martie 2005 de catre InterActiveCorp (IAC), companie condusa de Barry Diller, cu aproape 2 miliarde de dolari. Un an mai tarziu, IAC a renuntat la Jeeves si a redenumit motorul de cautare Ask.com. “Reputatia Ask Jeeves era destul de saraca”, a explicat Lanzone.Astazi Lanzone, care a fost numit in functia de director executiv in luna aprilie, poate spune ca eforturile de a schimba reputatia motorului de cautare au inceput sa dea roade.Ca si celelalte mari companii de cautare pe Internet, Ask vrea sa castige teren in fata Google, care detine suprematia in cautare si publicitate online.Dupa ce a pierdut un contract de distributie cu Dell Computer anul trecut, Ask a inceput sa piarda si din cota de piata, in favoarea altor motoare de cautare. Dar Lanzone sustine ca in ultimele patru luni, Ask a castigat in mod constant teren, pentru a ajunge pe locul patru in top – in conditiile in care alte mari motoare de cautare au inregistrat cresteri fluctuante ale cotelor de piata.Cautare prin oraseAsk.com a lansat AskCity, un serviciu care asociaza harti ale oraselor cu informatii despre afacerile locale, restaurante, concerte si filme.Aceste asa-numite “cautari localizate” reprezinta deja 10% din totalul cautarilor efectuate pe Internet si se estimeaza ca vor creste mai repede decat alte tipuri de cautari. Mai mult, acest tip de cautare reprezinta un mod prin care vor fi atrase investitii de zeci de miliarde de dolari, intrucat exista foarte multe companii de mici dimensiuni care nu au investit inca in publicitatea online si care reprezinta potentiali clienti pentru site-urile de cautare localizata.Parerile analistilor cu privire la noul serviciu sunt pozitive, iar Lanzone spune ca AskCity, care foloseste foarte multe informatii de la alte afaceri IAC, precum Citysearch si Ticketmaster, este exact tipul de serviciu care contribuie la dezvoltarea unui motor de cautare de calitate. “In acest moment, ne concentram aproape complet pe imbunatatirea experientei utilizatorilor”, a spus Lanzone. “Acesta este produsul de care suntem cei mai mandri pana acum. Va avea un impact foarte mare asupra utilizatorilor care cauta pe Ask.”Pe de alta parte, Diller considera ca AskCity este un bun exemplu al rolului pe care il are Ask, de a concentra afacerile disparate detinute de IAC. AskCity este “un serviciu bun care depinde insa de informatii furnizate de toate celelalte site-uri IAC, aceasta fiind ratiunea pentru care exista compania in sine”, a spus Diller, adaugand ca, in timp, si alte afaceri IAC, printre care se numara HSN, LendingTree.com, Evite, Match.com, vor fi integrate in Ask.Cu 25% mai multe cautariIn octombrie, cota de piata a Ask a fost de 5,8% din totalul cautarilor efectuate in Statele Unite, depasind astfel AOL si clasandu-se pe locul patru in topul celor mai populare motoare de cautare, conform companiei de cercetare a pietei comScore Media Metrix. Spre comparatie, Google a reprezentat 45,5% din totalul cautarilor online, Yahoo! 28,2%, iar Microsoft 11,7%.Datele NetRatings, care monitorizeaza numai cautarile efectuate pe Ask.com, si nu pe celelalte site-uri din reteaua Ask, arata ca numarul de cautari efectuate pe Ask a crescut cu 25% in luna octombrie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, aceasta fiind cea mai mare rata de crestere inregistrata de marile motoare de cautare, dupa Yahoo!.Schimbarile pozitive ale Ask au inceput insa cu mult inainte ca Diller sa achizitioneze compania. Dupa crahul dotcom, actiunile Ask Jeeves au scazut sub un dolar per actiune, iar compania a fost la un pas de a se inchide. Numai ca in 2001, Ask a dat semne de revenire, in momentul in care a cheltuit aproximativ 4 milioane de dolari pentru a achizitiona Teoma Technologies, o companie de mici dimensiuni din New Jersey care a dezvoltat o tehnologie revolutionara de cautare pe Internet. Un an mai tarziu, Ask Jeeves a incheiat un acord cu Google, pentru a afisa reclame publicitare in dreapta rezultatelor cautarilor efectuate pe Ask Jeeves.Majoritatea marilor motoare de cautare organizeaza rezultatele returnate in urma unei cautari in functie de numarul de link-uri pe care un site le primeste de la alte site-uri. Insa aplicatia software dezvoltata de Teoma returneaza site-urile cu rezultate in functie de continut si dupa aceea le alege pe cele mai populare din categoria respectiva.Aceasta abordare, cunoscuta sub numele de Expert Rank, ii permite motorului de cautare Ask sa caute mai eficient site-uri de specialitate care sunt mai relevante pe un anumit subiect, chiar daca acestea nu se numara printre cele mai populare site-uri.De asemenea, Ask s-a diferentiat de celelalte motoare de cautare prin faptul ca le ofera utilizatorilor un preview al site-urilor care apar in lista de rezultate la o cautare si le permite acestora sa reduca sau sa extinda numarul de rezultate dupa anumite criterii. Spre exemplu, in cazul unei cautari dupa cuvintele cheie “California and wine”, va aparea un set de optiuni in dreptul rezultatelor returnate, prin care utilizatorul poate alege sa se concentreze pe anumite rezultate, cum ar fi “California wineries”, “California wine ratings” sau “California wine prices”. Pe de alta parte, cautarea poate fi extinsa astfel incat, pe langa vinuri din California, printre rezultate sa fie incluse si mancaruri din regiune.Mai intrebam pe Ask?Ask nu le mai permite utilizatorilor sa puna intrebari pe Ask Jeeves, optiune disponibila la inceput, care insa functiona numai pentru un numar limitat de intrebari specifice la care motorul de cautare putea furniza raspuns.Dar progresele constante ale Ask au atras atentia analistilor din piata, criticilor si chiar si competitorilor. “S-au angrenat in foarte multe activitati interesante”, este de parere Marissa Mayer, vicepresedinte pe divizia de cautare online a Google. Aceeasi atentie a atras-o si AskCity. “In ansamblu, este un produs impresionant”, considera Greg Sterling, fondatorul companiei de cercetare Market Intelligence. Sterling este de parere ca AskCity se poate compara in mod favorabil cu servicii similare de cautare localizata, oferite de Google, Yahoo! si Microsoft.Asa cum spuneam, AskCity preia o mare parte din continut de la alte companii, inclusiv de la anumite companii care apartin IAC, pe care le combina intr-un singur site. Daca efectuati o cautare pe acest serviciu dupa un restaurant cu specific francez din San Francisco, spre exemplu, veti primi drept rezultat o lista cu restaurantele care se incadreaza in cautare, in dreptul careia este afisata si o harta unde sunt marcate respectivele locatii. In plus, aveti posibilitatea sa restrangeti aria de cautare pe anumite cartiere sau sa cautati si restaurante cu specific culinar diferit. Drept alternativa, puteti sa cititi ce spun criticii despre un anumit restaurant prin intermediul serviciului Citysearch sau puteti face rezervari prin serviciul numit OpenTable.Dupa masa, puteti merge si la un film sau la un eveniment monden. Serviciul va permite sa efectuati o cautare in subsidiar dupa salile de cinema, concertele sau evenimentele care se petrec in apropierea restaurantului pe care il alegeti. Iar pe Ticketmaster sau TicketWeb aveti posibilitatea sa rezervati biletele necesare. AskCity va furniza in plus indicatii cu privire la modul in care puteti ajunge de la restaurant la cinematograf sau la concert, indiferent daca sunteti pe jos si trebuie sa luati autobuzul sau sunteti cu masina.Daca programul include un numar mai mare de persoane, utilizatorul care alege locatiile si face rezervarile are posibilitatea sa trimita harta si celorlalte persoane prin e-mail. Spre exemplu, daca vreti sa va intalniti cu prietenii intr-un anumit loc, este suficient sa marcati punctul de intalnire pe harta cu un X si sa o trimiteti prin e-mail persoanelor care nu sunt familiarizate cu zona. O alta posibilitate ar fi sa efectuati o cautare dupa cluburile din apropierea casei unde locuiti si apoi sa vedeti care este programul la fiecare dintre acestea.Concurenta AskDaca alte servicii similare de cautare localizata afiseaza separat lista cu evenimente, harta si celelalte servicii, AskCity a gasit o metoda prin care “acestea sunt integrate intr-o interfata comuna, pe aceeasi pagina web”, a spus Jeetil Patel, analist in cadrul companiei Deutsche Bank. “Ask a fost dintotdeauna un motor de cautare bun din punctul de vedere al rezultatelor returnate in urma cautarilor, iar in cazul AskCity este la fel, aceasta fiind strategia companiei de a atrage un numar cat mai mare de utilizatori.”Lanzone este optimist – poate chiar prea optimist – in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Intotdeauna este loc de competitie pe piata. Cu alte cuvinte, Google se poate lovi de concurenta serioasa, asa cum a fost si in cazul Coca-Cola cu Pepsi”, a spus Lanzone.Numai ca, cel putin pentru viitorul apropiat, Pepsi este asociat cu Yahoo!, avand in vedere ca Ask este pe locul al patrulea pe piata motoarelor de cautare, in conditiile in care sunt luate in considerare nu doar cautarile de la Ask.com, dar si cele de pe alte site-uri, precum MyWay sau iWon, care au devenit parte din reteaua Ask in momentul in care compania a achizitionat Interactive Search Holding in 2004.Lanzone considera ca mai exista o metoda prin care Ask sa devina o afacere profitabila. Parteneriatul cu Google, care aduce companiei aproximativ 60% din veniturile din publicitate se va incheia anul viitor, insa, dat fiind faptul ca Google a platit sume foarte mari de bani pentru a putea furniza reclame pe site-uri precum MySpace sau AOL, la fel se poate intampla si cu Ask, care ar trebui sa fie deja intr-o pozitie favorabila unei astfel de negocieri, a spus Lanzone. “Cand se incheie contractul, trebuie sa ne orientam catre situatia cea mai favorabila noua”, a conchis el. Un motor de cautare secundarAnalistii sunt insa mai rezervati in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Din punctul meu de vedere, Ask este considerat de catre utilizatori un motor de cautare secundar”, crede Safa Rashtchy, analist in cadrul Piper Jaffray & Co. Rastchy considera ca este suficient ca Ask sa gaseasca o metoda prin care sa creasca frecventa cu care utilizatorii existenti sa utilizeze motorul de cautare. “Cautarea pe Internet este o piata foarte mare”, a spus Rastchy. “Pentru Ask, cresterea numarului de cautari pe site-ul lor ar putea duce la o crestere semnificativa a profiturilor.”Copyright The New York Times Traducerea si adaptarea de Maia Barbulescu
-
Un model celebru nu mai functioneaza
Ford, al doilea producator de automobile din lume, este nevoit sa imprumute 18 miliarde de dolari pentru a face fata pierderilor record de anul trecut (7 mld. $ in primele noua luni din 2006). De asemenea, este prima data cand compania ofera garantii pentru un imprumut, semn ca investitorii sunt precauti si iau in calcul un eventual faliment al gigantului american. Ford va garanta numai pentru 15 miliarde de dolari, iar restul de trei miliarde vor fi transformate, cel mai probabil, in actiuni. “Adevarul este ca modelul de business pe care l-am aplicat de zeci de ani nu mai functioneaza. Trebuie sa-l schimbam cu un nou plan de business”, a declarat Mark Fields, vicepresedintele companiei, in septembrie 2006, cand Ford a anuntat ultimele planuri de reducere a costurilor. Activele companiei din Statele Unite, fabricile din SUA si mare parte din diviziile profitabile, Ford Motor Credit si Volvo, vor fi folosite drept garantii. Compania americana a inregistrat pierderi in opt din ultimele noua trimestre, iar cota de piata din SUA va scadea pentru al 11-lea an consecutiv, divizia nord-americana urmand sa revina pe profit abia in 2009, cu un an mai tarziu decat se astepta. Ford este in plin proces de disponibilizare a 30.000 de muncitori din cele 14 fabrici pe care compania le va inchide in SUA si au existat o serie de speculatii privind vanzarile unor divizii ca Aston Martin sau Jaguar in Marea Britanie. Finantarea va fi obtinuta pana la 31 decembrie 2006, iar de imprumutul pentru care Ford ofera garantii ? 15 mld. dolari – se vor ocupa Citigroup, Goldman Sachs si GP Morgan.
-
4 milioane de euro in vagoane business
CFR Calatori a achizitionat recent 8 vagoane business pentru o suma estimata intre 3,6 si 4 milioane de euro. Vagoanele vor parcurge principalele rute din Romania: Bucuresti-Iasi, Bucuresti-Oradea, Bucuresti-Arad si Bucuresti-Timisoara, calatorii avand posibilitatea sa aleaga intre doua tipuri de clase business: business standard si business exclusiv. Pe 1 decembrie, primul vagon functionand in totalitate in regim business a strabatut ruta istorica Bucuresti – Alba-Iulia si retur, iar pe 10 decembrie, odata cu introducerea noului Mers al Trenurilor, au fost inaugurate si rutele Bucuresti-Oradea si Bucuresti-Timisoara.Un bilet la clasa business standard este mai scump cu 15 lei pentru distantele sub 250 km si cu 30 de lei pentru distantele peste 300 km. Preturile la clasa exclusiva, care ofera in plus mese mai consistente si scaune de piele, vor fi cu 25, respectiv 50 de lei mai mari fata de tariful actual la clasa intai. Practic, pentru cativa bani in plus, oamenii de afaceri romani se vor bucura de monitoare cu diagonala de 51 cm, modul pentru casti cu patru canale audio, bar cu frigider, cuptor cu microunde si expressor de cafea, cireasa de pe tort fiind reprezentata de accesul wireless la internet.
-
Spatiile comerciale din Romania, in vizorul investitorilor
Achizitia complexului comercial European Retail Park din Sibiu pentru 83 de milioane de euro de catre fondul de investitii North Real Estate a reprezentat cireasa de pe tort in privinta tranzactiilor cu spatii comerciale. Evenimentul reprezinta punctul culminant al unei luni in care investitorii au tot cumparat: s-a vandut, pentru a treia oara in trei ani, complexul City Mall din Bucuresti, de data aceasta catre fondul de investitii australian APN Funds pentru 100 de milioane de euro. Tot recent s-a vandut proiectul Polus Center din Cluj-Napoca catre fondul de investitii Immoeast pentru 210 milioane de euro.Viitorul apropiat va aduce dezvoltarea mai multor parcuri de retail in Bucuresti, dar si in orase de peste 150.000 de locuitori, cum ar fi Bacau sau Targu-Mures. Fondul britanic de investitii NRE vrea sa investeasca 300-350 de milioane de euro in cinci sau sase proiecte asemanatoare celui de la Sibiu. Pasiunea pentru cumparaturi a romanilor a intensificat miscarile pe piata tranzactiilor cu spatii comerciale. Dezvoltarea parcului din Sibiu, initiata in luna februarie, a implicat investitii de circa 50 de milioane de euro pentru investitorii belgieni de la Bel Rom si s-a finalizat prin pozitionarea parcului in topul centrelor comerciale din Transilvania, vanzarile pentru anul viitor fiind estimate la 220 de milioane de euro.Daca la inceput proiectele comerciale importante au fost dezvoltate cu precadere in orase mari, ca Bucuresti, Iasi sau Constanta, in ultimii ani trendul a cuprins si orasele mai mici, unde piata poate absorbi maximum doua centre comerciale de mari dimensiuni.
-
Televizionarii
Verizon, Comcast sau Time Warner se chinuie sa intre in televizoarele fiecaruia, prin oferta de servicii de televiziune interactiva. Dar dumneavoastra chiar ii vreti acolo? Atunci cand Gail Smith a plecat la sfarsitul anilor ’80 in Guam, o insula din vestul Oceanului Pacific, pentru a urma o cariera de profesor de informatica, oferta operatorilor de telecomunicatii in ceea ce priveste televiziunea nu era deloc variata, scrie New York Times. Cincisprezece ani mai tarziu, cand aceasta s-a intors in orasul Florenta din California de Sud, schimbarile industriei de telecomunicatii au uimit-o. Pe langa faptul ca si-a achizitionat un video-recorder digital, profesoara de informatica devenita designer grafician s-a abonat la un serviciu de televiziune care indica tendinta ce va sta la baza unor schimbari profunde in industria de telecomunicatii. Televiziunea interactiva, prin care Gail Smith si alte cateva sute de mii de abonati ai unor servicii similare pot interveni in oferta furnizorilor, permite utilizatorilor finali sa vizioneze doar anumite programe din intreaga grila a furnizorilor de servicii, sa urmareasca mai multe programe simultan si sa-si personalizeze propria grila de programe de televiziune, potrivit presei internationale. Potrivit estimarilor companiei de cercetare Jupiter Research, numarul utilizatorilor de televiziune interactiva va creste cu pana la 85% anul acesta.In cazul CNN sau CNBC, spre exemplu, utilizatorii pot alege sa urmareasca scurte clipuri video cu principalele stiri ale zilei, pe care le selecteaza de pe Internet, direct de pe site-urile posturilor respective, cu ajutorul telecomenzii. Mai mult, abonatii pot accesa diferite programe speciale prin care se face rezumatul buletinelor meteo din intreaga lume din ultimele 24 de ore, spre exemplu.Concurenta “interactiva”Gigantul american Verizon Communications este una din companiile care si-a propus sa intre pe piata televiziunii interactive. Astfel, pentru a putea lansa pe piata servicii inaintea concurentilor, echipa de specialisti Verizon, formata din peste 100 de ingineri si cercetatori, incearca sa descopere noi metode de a oferi interactivitate utilizatorilor finali.”Fiecare dintre furnizorii de servicii de televiziune din piata incearca sa gaseasca un nou model de business pentru a genera venituri suplimentare”, este de parere Shawn Strickland, vicepresedinte in cadrul diviziei de televiziune a Verizon Communications, companie cu o capitalizare bursiera de peste 60 de miliarde de euro. “Daca unul dintre acestia descopera un serviciu care sa atraga clienti, restul furnizorilor trebuie sa gaseasca rapid o metoda prin care sa se adapteze segmentului de cerere nou creat”, a mai spus acesta.Numarul competitorilor pe aceasta piata este in continua crestere. Operatorii de televiziune prin cablu din Statele Unite precum Comcast, Cablevision sau Time Warner au lansat deja pachete de servicii de televiziune interactiva. Iar ESPN are in plan pentru urmatoarele luni sa le permita abonatilor serviciului Dish Network sa urmareasca stiri sportive exact atunci cand doresc, in loc sa astepte difuzarea programului “Sport Center”, care inregistreaza cele mai mari audiente. Totusi, mai sunt multe obstacole de inlaturat pana cand astfel de oferte sa devina o obisnuinta. Unele dintre acestea sunt de natura tehnica, insa intrebarea pe care si-o pun cel mai frecvent furnizorii de servicii de televiziune este daca utilizatorii vor sa dispuna de astfel de servicii de televiziune interactiva. Interactivitate sau control al continutului?Termenul de televiziune interactiva este folosit in prezent in sens foarte larg, insa acesta defineste in primul rand posibilitatea consumatorului de a interactiona cu oferta programelor pe care le utilizeaza. Practic, consumatorii pot alege programele pe care le urmaresc in mod frecvent si pot derula emisiunile difuzate, in orice mod doresc. De asemenea, pot ocoli reclamele sau pot urmari o emisiune filmata din mai multe unghiuri simultan.Intr-un cadru mai restrans, televiziunea interactiva le permite abonatilor sa interactioneze cu continutul unei emisiuni de televiziune. O posibilitate este ca utilizatorii sa aiba putere de decizie asupra unui serial, spre exemplu, putand avea control asupra deznodamantului. Perceptia majoritatii utilizatorilor in ceea ce priveste televiziunea interactiva este aceea ca au nevoie doar de televizor si de telecomanda, insa, in general, este nevoie si de un al doilea ecran, care poate fi monitorul computerului conectat la Internet si sincronizat cu televizorul.Primii pasiIn forma sa cea mai bruta, o forma incipienta a interactivitatii a fost resimtita inca din primii ani ai televiziunii. Fanii emisiunii “Winky Dink and You”, o emisiune pentru copii difuzata in anii ’50, primeau acasa un set special care includea creioane colorate si o tablita de plastic pentru a interactiona cu personajul preferat. De fiecare data cand Winky se afla intr-o incurcatura, copiii trebuia sa lipeasca tablita de plastic pe televizor si sa deseneze solutia salvatoare pentru Winky. Un alt exemplu este concursul telefonic al postului de televiziune WPIX despre care isi amintesc cu siguranta copiii anilor ’70 din New York. In acest caz, interactivitatea era tradusa prin faptul ca, in momentul in care un telespectator era sunat de un operator WPIX, acesta era invitat sa joace un joc video in direct prin telefon. La celalalt capat al firului, un angajat trebuia sa execute manual comanda. Postul de televiziune a lansat ulterior un serviciu in 1977, prin care le permitea telespectatorilor sa comande filme sau sa participe la licitatiile din fata televizorului.In cele din urma, televiziunea interactiva a devenit mai sofisticata. In 1994, Full Service Network, serviciul de televiziune interactiva a gigantului media Time Warner lansat in Orlando, Florida, le permitea cleintilor sa urmareasca filme la cerere sau sa faca cumparaturi prin intermediul serviciilor interactive furnizate.Dar aceste versiuni ulterioare nu au avut impact prea mare pe piata. “Pana acum, televizorul a fost perceput de foarte multi utilizatori ca un simplu echipament a carui utilitate este mai degraba pentru a face zgomot de fundal”, este de parere Susan Murray, profesor de cultura si comunicatii in cadrul Universitatii din New York si autor al “Hitch your Antenna to the Stars: Early Television and Broadcast Stardom”. “Insa utilizatorii se pot implica intr-un mod mai activ in vizionarea unui program, pentru a putea descoperi in adevaratul sens al cuvantului partile culturale ale programului urmarit sau natura subiectului”, a mai spus aceasta.Cum se termina “Lost”?Cateva seriale produse si difuzate in ultimii ani in intreaga lume, cum ar fi “The Sopranos” sau “Lost”, cer insa implicare din partea utilizatorilor. Utilizatorii au putut decide care va fi cursul actiunii sau finalul serialului, intrucat producatorii serialelor au publicat pe Internet mai multe variante de desfasurare a actiunii, iar abonatii au avut posibilitatea sa aleaga ce urmeaza sa se intample. La finalul perioadei de difuzare, a fost pusa in practica varianta cea mai populara printre utilizatori.”Exista o oarecare toleranta din partea producatorilor in ceea ce priveste emisiunile mai complexe, important pentru ei fiind in primul rand sa atraga atentia utilizatorilor si sa creasca audienta”, a afirmat Steven Johnson, autorul cartii “Everything Bad Is Good For You: How Today’s Popular Culture Is Actually Making Us Smarter”.”Cred ca astfel de site-uri unde utilizatorii au posibilitatea sa aleaga actiunea unui serial ar putea deveni o ramura principala pentru televiziunea interactiva in urmatorii ani, motiv pentru care incep sa capete importanta in industrie”, a adaugat Johnson.Evolutia televiziunii interactive ar putea duce la schimbari si mai mari. Spre exemplu, emisiuni-joc precum “Who Wants To Be A Millionaire”, disponibile pana acum exclusiv online, vor face pasul catre televiziunea interactiva, sunt de parere analistii din piata.Fotbal si stiri sportiveSportul si stirile sportive sunt printre preferatele utilizatorilor de televiziune interactiva. In aceasta vara abonatii DirecTV ai operatorului de telecomunicatii USA Network au putut viziona cinci meciuri de la turneul de tenis US Open simultan. In plus, abonatii Dish Network ai postului ESPN au putut viziona cursa Indianapolis 500 din sase unghiuri diferite.Eric Putnam si Adam Johnson sunt doi microbisti care nu pierd niciun meci de fotbal difuzat la televizor, chiar si atunci cand nu pot fi in fata televizorului la ora difuzarii, intrucat il programeaza sa inregistreze respectivul meci, scrie presa internationala. “Este placut sa ai caracteristici interactive, dar nu acesta este motivul pentru care deschid televizorul”, a explicat Putnam. “Acum consider ca este mai mult o optiune secundara. Dar pot spune ca situatia se va schimba pe parcurs”, a adaugat el.Problemele interactivitatiiDesignerul grafician Gail Smith este fan al serialelor “Gilmore Girls” si “Grey’s Anatomy”. In aceeasi masura in care ii plac elementele interactive ale televiziunii, spune ca nu doreste sa aiba o contributie la finalul respectivelor productii de televiziune. “Vreau sa vad ce au de gand sa faca scenaristii. Imi plac surprizele”, a afirmat ea.Si acest lucru, in ultima instanta, ar putea fi problema dezvoltarii televiziunii interactive, pentru a reprezenta mai mult decat selectia modesta a emisiunilor de sport sau reality-show-urilor, in aceeasi masura in care s-a dezvoltat publicitatea sau home shopping-ul. Este interesant sa-ti imaginezi ca intr-o zi telespectatorii vor fi singurii care vor decide cum anume ar trebui sa se termine un serial, dar ar fi mult mai placut sa lasi specialistii sa decida.”Computerele si Internetul au fost facute de la inceput pentru interactivitate”, a explicat scriitorul Steven Johnson. “Trebuie sa ma gandesc la faptul ca acestea vor oferi intotdeauna forme mai largi de interactivitate decat ar putea crea firmele de cablu. Si in cele din urma incerci sa pacalesti televizorul sa faca ceva ce nu ar fi trebuit sa faca de la bun inceput.”O noua definitie a interactivitatiiPrimii pasi in dezvoltarea televiziunii interactive au fost facuti de TiVo, echipament care permite inregistrarea automata a emisiunilor TV si poate reda o alta emisiune in timpul inregistrarii. TiVo a fost lansat in anul 2000 in Marea Britanie. Echipamentul este disponibil numai in SUA, Marea Britanie, Canada si Taiwan, insa utilizatorii l-au adaptat si pentru Australia, Noua Zeelanda, Olanda si Africa de Sud. La nivel mondial au fost vandute aproximativ 12 milioane de echipamente TiVo in ultimii sase ani, ceea ce inseamna ca detine o cota de 30-40% din piata video recorderelor.
-
Acum ma auziti?
Traiesc si mai ales comunica in stil business. Si reprezinta un segment major de clienti, atat pentru operatorii de servicii de telefonie mobila, cat si pentru producatorii de telefoane. Din aceasta ratiune, companiile din industria telecomunicatiilor le ofera servicii special concepute pentru ei, iar ei raspund cu multe procente din totalul veniturilor inregistrate. Insa ce cauta exact si cat de adanc sunt dispusi oamenii de afaceri romani sa bage mana in buzunar? Catalin Patrasescu, partener al SmartPoint, companie de analiza a pietei, stie foarte bine ce inseamna sa nu ai un telefon care sa fie “echipat” cu toate functiile de care un om de afaceri are nevoie. Poate si din acest motiv Patrasescu a asteptat mai bine de un an pentru a-si achizitiona telefonul “ideal” din acest punct de vedere. “Sony Erricsson P990i este modelul pe care l-am asteptat foarte mult timp. Cam 400 de zile, daca fac un calcul”, a spus el. “In acest moment este unul dintre cele mai dotate modele de pe piata din punctul de vedere al functiilor de business”, considera partenerul SmartPoint.Oamenii de afaceri si companiile au necesitati specifice, si deci servicii de telefonie mobila specifice mediului de comunicare mobil care ii definesc si care impun anumite tendinte in dezvoltarea pietei de servicii pentru toate segmentele de utilizatori. Oficialii retailerului Ziggo House au spus pentru revista TARGET ca serviciile de telecomunicatii inseamna peste 3.000 de euro lunar. Un cunoscut retailer de telefonie cheltuie lunar pe aceste servicii peste 7.000 de euro, in timp ce o companie de materiale de constructii, spre exemplu, aloca un buget lunar de 4.000 de euro pentru comunicarea prin Internet si telefonie mobila si fixa. In mod normal, o companie cu peste 200 de angajati cheltuie, in medie, cu serviciile de telecomunicatii de business, pana la 10.000 de euro pe luna. Astfel ca veniturile care le revin companiilor de telecomunicatii sunt in jur de 120.000 de euro pe an de la o singura companie. “Segmentul clientilor de business este important pentru marii jucatori din domeniu, mai ales din perspectiva profitabilitatii acestui segment, fiind responsabil pentru valori mai ridicate per utilizator decat in majoritatea celorlalte segmente”, crede Catalin Patrasescu.El spune ca a fost printre primii clienti ai retailerului care a adus P990i pe piata, care l-a costat aproximativ 600 de euro, intrucat l-a achizitionat la foarte scurt timp dupa ce a aparut in magazinele din Romania. “Acum sunt pe cale sa renunt la BlackBerry-ul pe care l-am cumparat in special pentru serviciul de e-mail, chiar daca acesta ofera un mic avantaj din punct de vedere al ergonomiei in procesul de scriere, tocmai pentru ca P990i suplineste necesitatea lui”, marturiseste Patrasescu.Care a fost motivul pentru care Catalin Patrasescu s-a oprit la acest model? “Serviciul push email a fost una din caracteristicile importante, urmata de prezenta tastaturii, a ecranului tactil si a functiilor de tip palm”, a mai spus el. “Din pozitia de utilizator de palm si in acelasi timp de om de business, consider ca organizarea este extrem de importanta, mai ales avand in vedere ca este un mod de crestere a eficientei”, a adaugat Patrasescu. “In plus, un avantaj considerabil la P990i este si platforma software flexibila care permite rularea unora din aplicatiile de tip office utile.” In mai multe locuri in acelasi timpPentru companii este foarte important ca angajatii sa poata comunica. Un criteriu important in selectia telefonului mobil pentru oamenii de business este ca terminalul sa fie compatibil 3G, tehnologie care permite transferul de date la viteze destul de mari, comparabil cu alte tehnologii, precum si multiple optiuni de conectare cu dispozitive si accesorii diverse. In cazul in care acestia sunt departe de birou, dar trebuie neaparat sa trimita un document de business, telefonul este la indemana, pentru ca, pe de-o parte, stie sa lucreze cu documente din suita de aplicatii Office a Microsoft, precum Word, Excel sau Powerpoint, si, pe de alta parte, poate trimite intr-un timp foarte scurt aceste documente pe alt telefon mobil “inteligent” sau pe e-mail.Omul de afaceri Dan Ostahie, care detine reteaua de magazine de electronice si electrocasnice Altex, pune cel mai mult accent pe functia de baza a unui telefon, adica cea de voce. “Nu trebuie sa aiba un design special sau sa coste foarte mult”, a explicat acesta. “Telefonul meu mobil trebuie sa aiba o memorie incapatoare, care sa permita stocarea unei cantitati mari de informatii, dar si de fotografii. De asemenea, importanta este si capacitatea bateriei, care trebuie sa fie cat mai mare, pentru ca nu este deloc placut sa ramai fara baterie in mijlocul unei zile aglomerate”, spune Ostahie, care detine un telefon Nokia N73. Ostahie a ales acest model din seria N a producatorului finlandez de telefoane mobile si pentru functiile multimedia pe care le are, cum este camera foto (care are 3,2 megapixeli, zoom optic si lentila optica Carl Zeiss), MP3 player -ul (pe care il foloseste mai ales in vacantele de iarna, cand merge la ski) si jocurile.De altfel, Ostahie considera ca telefonul mobil este mai mult decat un simplu echipament de comunicare. “Este un lucru indispensabil in viata unui om de afaceri”, spune el. “In conditiile in care rar ajung sa petrec mai mult de una sau doua ore in acelasi loc, telefonul mobil este mijlocul care-mi permite sa fiu in mai multe locuri in acelasi timp”, explica Ostahie. Pe langa telefonul mobil, Ostahie mai foloseste si un laptop Sony Vaio ce il ajuta sa comunice prin e-mail cu partenerii sai de afaceri.Un pret de patru cifreCand vine vorba de pretul pe care un om de afaceri este dispus sa-l plateasca pentru achizitionarea unui telefon mobil, Patrasescu crede ca de multe ori se intampla ca oamenii sa achizitioneze un smartphone pe care platesc destul de mult, dar care nu este folosit la intreaga capacitate functionala. “Telefoanele mobile devin tot mai complexe si ofera o paleta din ce in ce mai avansata de functii integrate din alte domenii ale tehnologiei”, crede partenerul SmartPoint. “Din aceasta perspectiva un dispozitiv care acopera multe din functiile unui calculator mobil atrage investitii care de multe ori ajung la o valoare echivalenta cu jumatate din pretul unui notebook de generatie actuala, adica intre 500 si 1.000 de euro”, spune Patrasescu.Si Ostahie este probabil de acord cu Patrasescu, din moment ce telefonul lui, N73, a costat in jur de 500 de euro. “Pe masura ce functiile vor evolua in viitor, iar serviciile asociate le vor pune in valoare, preturile acceptate pot trece si intr-o plaja superioara. Trebuie insa luat in calcul si deschiderea catre pachetele de servicii utilizate pentru a pune in valoare functiile inglobate in telefonul mobil, iar acestea pot atinge valori importante, proportii lunare importante din valoarea terminalului utilizat”, explica Patrasescu.Serviciile trec in categoria businessCe tip de servicii cauta un om de afaceri la un telefon mobil? “In primul rand serviciile de voce trebuie sa fie de calitate, iar reteaua trebuie sa aiba acoperire mare”, este de parere Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei IT&C din Camera Deputatilor. “De altfel, functia de voce este si cea mai importanta functie la un telefon mobil. Apoi, sunt oameni care folosesc telefonul pentru agenda, e-mail sau mesaje scrise, motiv pentru care si aceste servicii trebuie bine puse la punct”, a mai spus acesta. “Dar cred ca sunt foarte putini care folosesc un terminal la intreaga capacitate – unii pentru ca nu stiu, altii pentru ca folosesc si alte dispozitive in acelasi timp cu telefonul mobil, cum ar fi BlackBerry-ul, pentru functiile de e-mail sau messenger.”In mod particular, pentru anumite categorii de utilizatori corporate, sunt interesante tipurile de conexiuni specifice pentru adaugarea de module optionale cum este cazul GPS-ului (Global Positioning System / Sistem de Pozitionare prin Satelit).Duel in patruDin ecuatia operatorilor locali de telefonie mobila care sunt receptivi la nevoile acestui segment de clienti a lipsit, pana acum, Cosmote. Compania a lansat recent primele pachete de servicii destinate clientilor corporate, insa oferta nu este disponibila in magazinele Cosmote sau la dealeri, ci doar prin echipa de vanzari directe a Cosmote. “Deocamdata, oferta, care include opt planuri tarifare, este disponibila doar prin echipe de vanzari dedicate, pentru ca vrem sa vedem cum reactioneaza piata”, a declarat pentru ZF Costas Kapetanopoulos, directorul de marketing si comunicare al Cosmote. Orange, Vodafone si Zapp au deja in oferta servicii dedicate exclusiv clientilor din mediul de business. Astfel, Orange ofera, prin Orange Business Services, un pachet de servicii integrate aflat in continua dezvoltare, incluzand atat comunicatiile fixe, cat si cele mobile de voce si date, serviciile de retea, serviciile de administrare a echipamentelor si IT, precum si servicii de externalizare. Vodafone vine cu Vodafone Mobile Connect, solutia de comunicatii Blackberry si, de curand, serviciile 3G Broadband HSDPA (High Speed Downlink Packet Access), nivelul superior de performanta al 3G. Iar operatorul Zapp ofera, de asemenea, solutii integrate de comunicare, prin care utilizatorii au acces atat la servicii de voce, cat si de date si telefonie fixa.
-
PENTRU CE SE PLATESTE IN PLUS
Chiar si atunci cand pleaca la cumparaturi cu lista intocmita de acasa, multi dintre cei care intra in marile magazine ajung sa-si depaseasca bugetul. Ce-i atrage?
BRAND: Pentru a cumpara produse cu nume (re)cunoscute, consumatorii romani sunt cu mult mai dispusi, comparativ cu acum doi-trei ani, sa plateasca in plus.
PRET: In multe cazuri, pretul este confundat cu o caracteristica a produsului. Mai scump inseamna mai bun in viziunea multora, atrage atentia Catalin Paduraru, proprietarul comerciantului de vinuri Vinexpert – desi acest lucru se dovedeste uneori fals.
DOTARI SUPLIMENTARE: Fie ca este vorba despre achizitia unui automobil sau de o locuinta, reprezentantii companiilor de profil spun ca romanii sunt din ce in ce mai dispusi sa plateasca suplimentar pentru a avea dotari in plus fata de cele de baza.
BENEFICII: Desi romanii sunt foarte atenti la pretul produsului, exista de cele mai multe ori o raportare clara si la beneficiile aduse in urma folosirii respectivului produs, spune Andreea Cremenescu, director de marketing la producatorul de cosmetice Elmi Prodfarm.
SANATATE: Din ce in ce mai multi romani au in vedere (si sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru) un stil sanatos de viata. Con-sumatorii romani au devenit mult mai selectivi cand aleg un produs pentru mentinerea sanatatii organismului, sustine Horia Vilcu, director general al Walmark România
DESIGN: Cel putin in domeniul produselor electronice si electrocasnice, vanzatorii remarca tendinta de orientare catre produse multifunctionale. Atribute precum designul au ajuns sa cântareasca din ce in ce mai mult in luarea deciziilor finale de achizitie.
CALITATE: In ultimii ani, consumatorii pun din ce in ce mai mult pret pe calitatea produsului, vor sa cunoasca cat mai multe din caracteristicile lui – firma producatoare, garantia, rezistenta, materialul din care este facut, remarca Sorin Stoica, CEO al Dasimpex.
-
Un fratior pentru Moscova
Un dezvoltator din
Limitless, divizia de real estate a companiei Dubai World, a descris proiectul ca fiind unul dintre cele mai mari initiate azi in lume. Prima etapa a proiectului, in care firma din