BusinessMagazin

Blog

  • Adesgo pune un picior in Bulgaria

    In 2002, cand israelienii de la Argaman Industries LTD au cumparat Adesgo, o companie aproape de faliment, s-au speriat de starea deplorabila a fabricii. Astazi, Raanan Sobol, presedintele Adesgo, spune: “E cea mai buna afacere pe care am facut-o in toata cariera mea”.

    Patronul grupului israelian are motive sa declare asa ceva: cu aceiasi 450 de angajati preluati in 2002, investitii in echipament si know-how, Adesgo a evoluat de la o cifra de afaceri de 2,5 milioane de dolari in 2002 la 21 de milioane de dolari in 2007, potrivit datelor furnizate de companie, iar dintre toate fabricile detinute de israelieni, aflate in Iordania, Egipt, India, China si Vietnam, cea din Bucuresti este acum cea mai profi tabila.

    Acum insa proprietarii planuiesc o alta miscare: mutarea partiala din Bucuresti. Asa cum s-a intamplat si in alte tari, odata cu intrarea in UE, aplicarea unor politici severe de mediu ii obliga pe proprietarii de fabrici sa le mute din orase in zone industriale. "Ne gandim sa mutam anumite componente ale fabricii din Bucuresti; este vorba in principal de departamentul de vopsitorie", spun reprezentantii Adesgo. Vorbind despre dificultatea gasirii fortei de munca in domeniu, seful de la Adesgo marturiseste ca exista sanse foarte mari ca mutarea sa se faca nu in imprejurimile Capitalei, asa cum se speculase anterior, ci in Bulgaria, unde forta de munca inca este mai ieftina decat cea din Romania.

    Insa chiar daca vor face aceasta mutare, israelienii nu se vor retrage cu totul din Bucuresti; Sobol spune ca vor fi dezvoltate spatiile administrative pe care compania le are aici, aceasta fiind destinatia vechii cladiri a Adesgo din zona Tineretului. Decizia celor de la Adesgo se inscrie intr-o tendinta careia i se aliniaza multe fabrici din tara. De curand, Vel Pitar a anuntat decizia de a muta fabrica intr-o zona industriala din sudul Bucurestiului.

    Si alte companii din tara, cum ar fi Napolact, Pasmatex sau Tricotaje Somesul, au decis sa se mute din orase. Insa, dincolo de necesitatea respectarii normelor UE, alti doi factori determina fabricile sa ia astfel de decizii. Pe de o parte, castigurile obtinute din vanzarea la preturi mai mari a terenurilor din orase si cumpararea unor terenuri mai ieftine in alte zone; pe de alta parte, forta de munca dificil de gasit si din ce in ce mai costisitoare din orase.

    Aceasta ultima explicatie face ca destinatiile fabricilor afl ate in orase sa nu mai fie neaparat zonele industriale extraurbane, ci alte tari. In afara de Adesgo, si Colgate- Palmolive si-a anuntat de curand intentia de a muta fabrica de la Brasov in Polonia.

    “Avantajele pentru proprietarii de fabrici situate in Bucuresti care opteaza pentru relocare in afara orasului sunt diferenta mare de pret intre terenul care se vinde si terenul pe care il cumpara pentru relocare, prin aceasta operatiune proprietarii obtinand profituri foarte mari, si posibilitatea de a obtine autorizatia de functionare de la mediu mult mai usor decat daca si-ar mentine activitatea in oras”, spune Ionut Petcu, consultant in cadrul departamentului de terenuri, Colliers International.

    Petcu detaliaza ca este din ce in ce mai greu sa se obtina reinnoirea autorizatiei de functionare de la agentia de mediu, pentru activitati poluante in interiorul orasului, in apropierea cartierelor traditionale. De asemenea, majoritatea fabricilor din oras sunt construite inainte de 1989 si nu sunt concepute pentru activitatea care se desfasoara in prezent in cladirile respective, facand astfel productia destul de dificila sau nepermitand o utilizare eficienta a spatiilor.

    Odata cu relocarea, spatiile de productie se pot configura dupa nevoile activitatii desfasurate in prezent. “Dezavantajele sunt date doar de transportul in comun, care nu este la fel de bun pentru fabricile aflate din afara orasului”, completeaza Ionut Petcu. Un alt factor care determina fabricile sa aiba in vedere mutarea in afara granitelor tine de infrastructura si de birocratie.

    “Pentru noul amplasament al fabricii Pasmatex am reusit, dupa trei ani de la cumpararea terenului, sa obtinem autorizatia de imprejmuire si sper sa primim si autorizatia de constructie. Avem probleme cu accesul defi nitiv de intrare din drumul national, pentru ca nu se stie ce solutie se va adopta pe termen lung pentru reteaua de drumuri. Consider esentiala pentru mutarea industriei in afara oraselor o buna colaborare cu institutiile statului, cele centrale, cele descentralizate si administratia locala”, este de parere Maria Grapini, patronul producatorului de textile si confectii Pasmatex din Timisoara.

    Doru Mladin, presedintele Organizatiei Patronale din Pielarie si Incaltaminte (O.P.PINC), e de parere ca nu legislatia in armonizare cu cea din UE (“inca destul de permisiva”) e principala cauza a relocarilor, ci situatia pietei imobiliare. “Si in sectorul de pielarie-incaltaminte, fabrici importante odinioara au inchis portile sau si-au relocat productia in zone industriale, pentru a face loc afacerii imobiliare”, spune el.

    Desi reprezinta un fenomen normal, fiindca o zona industriala va oferi intotdeauna conditii si costuri mai bune de operare, relocarea in zonele industriale are destule dezavantaje. “Problema la noi este ca stabilirea si delimitarea acestor zone industriale nu se face intotdeauna de catre autoritatile locale in baza unui plan coerent, gandit din toate punctele de vedere, inclusiv cu planul asigurarii utilitatilor publice necesare si a accesului facil pentru logistica industriala”, adauga Mladin.

    Concluzia ar fi ca zona dezvoltarilor industriale are perspectiva unei dezvoltari haotice, la fel cum s-a intamplat cu constructiile rezidentiale. Ce se intampla insa pe locurile parasite de fabrici in orase? Cum am vazut, interesul companiilor industriale de a vinde terenurile e legat de posibilitatea castigurilor pe o piata imobiliara inca profitabila.

    Fabrica de textile Tricotaje Somesul a vandut un teren de 18.000 mp din zona centrala a Clujului, cu 12 milioane de euro, companiei britanice Dawnay Day, care va construi pe acest amplasament un mall si o cladire de birouri, prin intermediul dezvoltatorului Atrium Centers. Investitia britanicilor va fi de 85 de milioane de euro. In cartierul Drumul Taberei din Bucuresti, grupul spaniol Gran Via a cumparat pentru 42 de milioane de dolari fosta fabrica Tricodava de la fondul de investitii Broadhurst, urmand ca pe terenul respectiv sa construiasca un ansamblu rezidential de 2.000 de locuinte, alaturi de spatii comerciale si de birouri, investitia totala fiind de 200 de milioane de euro.

    Mai rare sunt cazurile cand companiile aleg sa-si dezvolte singure o politica de investitii imobiliare, cum e cazul ModaTim Timisoara, producator de confectii care isi va muta activitatea de productie in afara orasului, iar pe terenul respectiv va construi un proiect imobiliar propriu. ModaTim va construi in total cinci cladiri de birouri, dintre care prima, cu o suprafata inchiriabila de 7.500 mp, a fost deja termi nata toamna trecuta, cu o investitie de opt milioane de euro. Pentru finantarea proiectului, compania a luat un credit de 28 mil. euro de la banca austriaca Investkredit Bank, parte a grupului Volksbank.

  • Schimba litoralul pentru Europa

    Iar acum ca avem liber la cutreierat Europa, iar multe dintre destinatiile propuse de noi costa cam cat jumatate de sejur pe la Mamaia, spunem ca ar fi pacat sa ratezi Barcelona sau Bratislava la vara.

    Citeste mai multe despre cum schimbi litoralul pentru Europa pe www.timeoutbucuresti.ro.

  • Cele mai scumpe 10 vile din Bucuresti valoareaza peste 19 mil. euro

    Cea mai scumpa proprietate (foto) are un pret final de 4,3 mil. euro, fiind reprezentata de o vila cu subsolt, parter si un etaj, amplasata in apropierea padurii Baneasa. Suprafata construita este de 1.200 de metri patrati, suprafata totala a terenului fiind de 4.000 de metri patrati. Vila dispune de o piscina acoperita, bar, sauna, sala de fitness, cinema si o spalatorie.

    Proprietatea de pe treapta a II-a se situeaza tot in zona Baneasa, in apropierea Scolii Americane. Avand o suprafata de teren de 2,996 mp si o suprafata construita de 860 mp, vila are un pret de 3,2 mil. euro.

    Pe locul trei se situeaza o vila din zona rezidentiala a Snagovului, in complexul Pacea. Suprafata totala de teren este de 5.000 mp, iar suprafata construita acopera 1.000 mp, pretul acestei proprietati fiind de trei milioane de euro. Vila are o deschidere la lac de 40 de metri, in cadrul proprietatii fiind incluse si un teren de tenis, doua garaje si un ponton pentru ambarcatiuni.

    A patra pozitie este ocupata de o vila aflata in zona Baneasa, cu o suprafata de teren de 1.150 mp si o suprafata construita de 420 mp cu 169 mp amprenta la sol. Vila este construita pe subsol+parter+2 etaje, din care subsolul dispune de camera tehnica, spatiul de depozitare, iar parterul ofera hol, living, dining, bucatarie, birou, grup sanitar si terasa. Pretul acestei proprietati este de 1,8 mil. euro.

    Urmatoarele sase locuri sunt ocupate de proprietati situate in zona Baneasa-Pipera, preturile de vanzare ale acestora variand intre 1,3 mil. euro si 650.000 de euro. Fiecare dispune de un lot de teren a carui suprafata variaza de la cateva sute de metri patrati la cateva mii de metri patrati, finisajele incluzand terase, jacuzzi, sau sauna.

  • Dezvoltatorii celui mai mare mall din Bucuresti cauta finantare de 400 mil. euro

    Compania de dezvoltare imobiliara portugheza Sonae Sierra si irlandezii de la Caelum Development, care dezvolta impreuna proiectul Parklake Plaza din estul Bucurestiului, au inceput sa caute la banci finantarea necesara – peste 400 mil.euro – pentru inceperea constructiei celui mai mare mall din Bucuresti, care implica investitii totale de aproape 600 de milioane de euro.

     

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Inflatia a incetinit, dar BNR va majora dobanda cheie

    Romania a inregistrat in primele trei luni un avans economic de 8,2%, cu mult peste ritmul de 6,1% atins in intervalul similar din 2007 si estimarile de 6,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Business Magazin: cum transformi un hobby in afacere

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Gigantul Mercedes, asteptat cu un tun imobiliar de 60 mil. euro

    Cititi mai multe amanunte, pe www.gandul.info

  • Mai e fotbalul o investitie la TV?

    Managerii de televiziuni au si de ce sa faca socoteli, avand in vedere ca investitia totala in achizitionarea drepturilor de televiziune s-a ridicat la aproximativ 150 de milioane de euro. Aproximativ doua treimi din suma – 102 milioane de euro cu TVA (85 de milioane de euro fara TVA) – au reprezentat numai meciurile din Liga 1, achizitionate de Antena 1 si RCS&RDS la sfarsitul lunii martie pentru o perioada de trei ani.

    Competitorii consortiului Antena 1 si RCS&RDS au fost Realitatea Media – Telesport si Kanal D, care au oferit maxim 84,5 milioane de euro, respectiv 72,5 milioane de euro.

    Desi suma este de peste trei ori mai mare decat cele 28 de milioane de euro platite de Telesport in 2004 pentru difuzarea meciurilor in perioada 2004-2008, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a declarat ca valoarea este mica, asteptandu-se ca drepturile de transmisiune pentru viitorii trei ani sa ajunga la 150-160 de milioane de euro.

    Daca din aceasta afacere echipa campioana va castiga aproximativ patru milioane de euro anual, iar ultimele clasate vor incasa in jur de un milion de euro pe an, in ceea ce priveste recuperarea banilor de catre Antena 1 situatia este incerta.

    “Nu cred ca banii atrasi din publicitate corelati direct cu meciurile de fotbal sa acopere aceasta investitie. Insa, daca ne gandim la faptul ca meciurile din Liga 1 ajuta la cresterea cotei de piata a unei statii, rezulta ca aceste meciuri vor avea un efect benefic asupra tuturor bugetelor atrase de o televiziune. Deci este posibil ca, la finalul celor trei ani, investitia sa poata fi acoperita de ratingurile si cotele de piata in crestere”, apreciaza Victor Popa, media account director la Optimedia, agentia de media din cadrul grupului de comunicare Publicis.

    Cristi Cretu, directorul departamentului sport al trustului Intact, considera ca pe segmentul urban vor fi derby-uri care vor inregistra si peste 20 de puncte de rating (aproximativ 1.970.000 de telespectatori), optiunile 2, 3 si 4 in jur de 10 puncte de rating, iar meciurile de optiunea a 8-a si a 9-a vor inregistra 4-5 puncte de rating.

    Victor Popa vede de asemenea o posibilitate a recuperarii investitiei prin promovarea si atragerea de bugete pentru emisiunile conexe transmisiunilor sportive sau prin lansarea unui nou post de sport care sa difuzeze meciurile mai putin importante. Anuntat inca de la inceputul anului ca facand parte din cele trei posturi (sport, muzica si business) in care trustul Intact va investi aproximativ de 30 de milioane de euro, canalul de sport ArennaTV a fost prezentat la jumatatea lunii mai sub numele de GSP TV.

    Carmen Lixandru, managing director la MediaCom, agentia de media a grupului de comunicare Grey Worldwide Romania, e de parere ca Antena 1 poate sa-si recupereze investitia, dar estimeaza ca presiunea va fi foarte mare, din cauza unei cresteri mai mici de 35-40%, cat a fost in ultimii ani valoarea cresterilor pe piata de publicitate. "Investitiile in publicitate in segmentul de sport vor creste categoric. Televiziunile au majorat deja costul unui punct de audienta cu o medie de 25-30%; in plus, aceste programe sunt considerate premium si se percepe o suprataxa intre 30% si 50% aplicata la valoarea unui punct de rating. In general, transmisiile competitiilor de fotbal sunt cam cele mai scumpe programe din grila unei televiziuni”, mai spune Lixandru.

    In aceeasi zi cu drepturile pentru Liga 1 s-a decis si ca TVR si Boom vor difuza meciurile din Champions League, cel mai important format sportiv la nivel mondial, a carui finala din acest an dintre Manchester United si Chelsea Londra a fost urmarita de aproximativ 100 de milioane de oameni.

    Care va fi insa audienta meciurilor? Ioan Todan, directorul departamentului de sport din TVR, afirma ca difuzarea meciurile din Liga Campionilor ar trebui sa fie varfuri de audienta pe toate cele trei segmentele de public – national, all urban (18-99 de ani) si comercial (urban 18-49 de ani). Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, estimeaza ca audienta medie pe segmentul all urban va fi cuprinsa intre 6 si 10,5 puncte de rating, adica intre 591.000 si 1.034.250 de telespectatori.

    In legatura cu cele 35 de milioane de euro pe care i-a platit TVR pentru difuzarea meciurilor din optiunea 1 a Ligii Campionilor, Ioan Todan spune ca rezultatele investitiei se vad deja, postul public castigand capital de imagine in urma acestei achizitii.

    Tot la imagine se refera si Radu Budes, managing director la Splendid Media, atunci cand afirma ca, desi sumele platite pentru drepturile de televiziune sunt substantiale, pot fi considerate investitii in imagine. “Televiziunile nu privesc lucrurile strict din perspectiva veniturilor realizate din difuzarea programelor achizitionate. Adica atat cat am dat versus atat cat am scos. Este importanta si cresterea pe care un program bun o aduce programului dinainte sau celui de dupa. Aceste cresteri se contorizeaza la randul lor in bani”.

    De cand sunt difuzate la Pro TV meciurile din Champions League, recordul de audienta a fost inregistrat la meciul Steaua-Real Madrid, care a avut un rating de 27,2 puncte in mediul urban, fiind urmarit de aproximativ 2,9 milioane de telespectatori.

    Victor Popa crede ca, odata cu transmiterea partidelor de catre TVR din 2009, ratingurile medii ale competitiei vor scadea cu aproximativ 35-40%. In acest context, Pro TV va transmite incepand cu acest an partidele din Cupa UEFA, a doua competitie ca importanta dupa Champions League, dar care are un rol din ce in ce mai semnificativ pe piata media autohtona, datorita calificarii a cel putin patru echipe romanesti in grupele UEFA (Rapid, Dinamo, Unirea Urziceni, Poli Timisoara) si a posibilei calificari a FC Vaslui din Cupa UEFA Intertoto.

    “In sezonul urmator, patru echipe romanesti au sanse sa ajunga in aceasta competitie, asa ca interesul va fi major. Sa nu uitam ca printre meciurile cu cele mai mari ratinguri inregistrate pana acum se afla cel din sferturile Cupei UEFA, Steaua-Rapid, precum si semifinala Steaua-Middlesbrough. Incepand din sezonul 2009, aceste drepturi de difuzare apartin Pro TV si ne asteptam la o promovare foarte puternica, cel putin la nivelul promovarii din Liga Campionilor”, spune managerul Optimedia. Meciul Steaua–Middlesbrough din semifinalele Cupei UEFA, editia 2006 a avut un rating de 33,7 de puncte in mediul urban, iar meciul Steaua-Rapid din sferturile de finala ale competitiei a inregistrat un rating de 31,3 de puncte.

    Despre audientele meciurilor din Cupa UEFA, Costi Mocanu, directorul general al companiei Pro TV, afirma ca media de audiente in targetul comercial al Pro TV va fi in jurul a 7%, in timp ce pe canalul Sport.ro, media va fi probabil de 0,8-1 puncte pe acelasi target.

    Chiar daca meciurile din Champions League sunt printre cele mai importante programe ale Pro TV la ora actuala, Costi Mocanu spune ca incasarile din publicitate ale postului nu vor fi afectate de pierderea drepturilor de difuzare pentru aceasta competitie, asa cum nu au fost afectate nici in urma cu cinci ani, cand postul nu a mai transmis partidele din campionatul intern de fotbal. “Am pierdut Champions League pentru ca suma oferita de altii a fost mai mare decat a noastra. Foarte bine, inseamna ca nu ne puteam permite programul. Am pus in oferta banii care ne dadeau o margine de profit”, precizeaza directorul companiei Pro TV.

    Programele sportive au ocupat anul trecut locul al saptelea in topul programelor difuzate de televiziunile romanesti, din punctul de vedere al audientei, in timp ce in primele cinci luni ale acestui an au ajuns pe locul 6, pe primele trei locuri fiind stirile, serialele si emisiunile de divertisment.

    Costi Mocanu considera ca “actiunea, drama, vedetele, transmisiunile live si neprevazutul” sunt ceea ce ii determina pe oameni sa urmareasca meciurile de fotbal, in timp ce Cristi Cretu crede ca pasiunea romanilor pentru fotbal se datoreaza performantelor, inclusiv celor din perioada dinainte de 1989. “Inainte de ’89, fotbalul era una dintre putinele distractii, iar dupa ’89 a fost unul dintre putinele sporturi care au fost mereu in prim-plan. Suporterii au ramas mereu aproape de fotbalul intern. Celelalte sporturi si-au pierdut fanii din cauza lipsei de performante”.

  • Poze noi cu Dacia SUV

    Primele imagini spion cu Dacia SUV fusesera prezentate la inceputul acestui an de site-uri auto din strainatate precum auto.cz, unul dintre primele site-uri care prezentasera poze cu Dacia Logan Sedan cu mult inaintea lansarii sale in toamna anului 2004.

    Dacia tocmai a lansat saptamana aceasta pe piata romaneasca modelul hatchback (in doua volume) Sandero, a cincea varianta de caroserie bazata pe platforma Logan. Preturile variaza intre aproximativ 6.900 de euro si 9.900 de euro (cu TVA).

    Dacia va lansa pana la sfarsitul anului viitor si un model SUV, potrivit oficialilor companiei; pretul estimativ al noului model va fi de 10.000 de euro.

  • Farmexpert: Scad marjele de profit ale distribuitorilor

    In aceste conditii, distribuitorul a renuntat sa mai acorde unele discounturi si facilitati farmaciilor, iar pentru unele medicamente s-a luat decizia de a le opri de la import. “Intr-o prima faza, am stopat de la import unele medicamente pe care le cumparam in euro sau in franci elvetieni, iar in cazul altora am luat decizia de a continua sa le distribuim, insa cu profit zero pentru noi”, a explicat Wanya.

    Oficialii companiei se asteapta la o crestere a pietei farma anul acesta de circa 10%, tendintele fiind cele de micsorare a marjelor de profit, asa cum se intampla pe pietele mature din Uniunea Europana. “Anul trecut, din cauza devalorizarii leului, am inregistrat pierderi, iar anul acesta ne-am luat masuri de protectie si am incheiat contracte de hedging bancar”, a declarat Eugen Banciu, fondatorul Farmexpert.

    Pentru anul acesta, reprezentantii companiei se asteapta sa realizeze o cifra de afaceri de 200 de milioane de euro, in crestere cu 20% fata de anul precedent. In primul semestru, compania a realizat o treime din cresterea prognozata, urmand ca ultima parte a anului sa implineasca previziunile. “Nu cred ca vor mai creste preturile la medicamente pentru ca este an electoral. Per total, va fi un an bun si s-ar putea ca rezultatele finale sa fie peste asteptarile noastre”, a mai precizat Wanya.

    Anul trecut, Farmexpert a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 160 de milioane de euro. Infiintata in 1996 de catre Eugen Banciu, care detine si 50% din actiunile lantului de farmacii Dona, distribuitorul de medicamente detine in prezent sapte depozite in Capitala si in tara, si numara peste 600 de angajati