BusinessMagazin

Blog

  • Pomponio vrea 13-14 mil. euro de pe Bursa

    Obiectul ofertei il constituie vanzarea unui numar de 14.616.700 actiuni nominative emise de catre Pomponio S.A., adica 25% din capitalul social majorat al companiei. Actiunile sunt liber negociabile de la data admiterii la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti, avand o valoare nominala de 0,1 Lei si au atasate drepturi de alocare.

    Pretul de vazare pe actiune este de 3,25 lei iar valoarea minima a subscrierii este de 1.000 de lei, iar cea maxima de 350.000 de lei. La cursul leu/euro afisat de BNR astazi, compania ar urma sa obtina 12,9 milioane de euro in cazul unei subscrieri de 100% a ofertei initiale. "Speram sa obtinem undeva intre 13 si 14 milioane de euro in urma listarii la Bursa", a declarat Luca Anversa, presedintele si principalul actionar al companiei.

    Aceeasi opinie este impartasita si de reprezentantii EFG Eurobank Securities, societatea de brokeraj care intermediaza procesul de listare, care au precizat ca estimeaza o suprasubscriere mai mare decat cea obtinuta de producatorul de materiale de constructii Teraplast Bistrita (TRP). IPO-ul Teraplast s-a incheiat la finalul lunii aprilie cu o suprasubscriere de 4%, compania facandu-si debutul la bursa pe 5 mai prin listarea drepturilor de alocare.

    Perioada de subscriere a ofertei Pomponio se va incheia pe 22 mai, pe 23 mai va fi data alocarii, pe 26 mai este stabilita data tranzactiei iar pe 29 mai cea a decontarii. Listarea drepturilor de alocare se va face in cursul lunii iunie iar listarea actiunilor este programata pentru luna iulie.

    Dupa oferta publica de actiuni, Luca Anversa isi va reduce participatia la 63,75% de la 85%, Tarana Alberto la 7,50% de la 10% iar Limbean Cosmin va detine 3,75% din companie, fata de 5% in prezent, restul de 25% din actiuni urmand sa fie tranzactionabile. "Anul acesta vrem sa oferim ca dividende actionarilor aproximativ 40% din profitul net", a mai spus Anversa, intrebat fiind de posibilitatile de remunerare a celor care vor cumpara actiuni sau drepturi de alocaret

    Pomponio a fost infiintata in 2000 si are activitati in productia de betoane si prefabricate de beton, constructii industriale si dezvoltari imobiliare. Cifra de afaceri a Grupului Pomponio in anul 2006, conform situatiilor financiare IFRS auditate, a fost de 54,7 milioane lei (15,5 milioane de euro), profitul fiind de 2,23 mil. euro. Pomponio are in prezent aproximativ 280 de angajati.

    Dezvoltare pe imobiliare

    "Vrem ca pe termen mediu sa ajungem la proportii egale ca venituri obtinute din cele trei activitati ale noastre: dezvoltarea imobiliara, lucrarile de constructii pentru alte companii si productia de beton, prefabicate si agregate", a mai precizat presedintele si principalul actionar al companiei.

    40% din veniturile obtinute de catre companie sunt generate de activitatile interne de constructie – productie de beton si agregate pentru lucrarile de constructie la propriile proiecte, in timp ce restul veniturilor este obtinut de lucrarile derulate pentru diverse companii. Printre proiectele de referinta ale Pomponio se numara Alba Mall, noua fabrica de lapte a Albalact si fabrica de bere a Romaqua, contract castigat de catre compania din Alba Iulia.

    Potrivit lui Anversa, planurile de investitii al Pomponio pentru acest an au o valoare de 16 milioane de euro, cea mai mare parte din aceasta suma urmand sa fie destinata demararii unui proiect rezidential in Alba Iulia. Proiectul va reuni 280 de apartamente si un spatiu comercial si va necesita investitii estimate la 11 milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2012.

    "2,5 milioane de euro vor avea ca destinatie un proiect rezidential aflat in derulare deja in sudul orasului Alba Iulia, care va avea 76 de apartamente, un milion de euro va fi investit intr-un ansamblu rezidential in Sebes si 1,5 mil. euro intr-o statie de betoane la Turda. Vom folosi banii obtinuti din listarea actiunilor la Bursa si din fonduri proprii", a explicat Luca Anversa.

    Pomponio a incheiat anul trecut cu un profit net estimat de 7,5 mil. euro la afaceri de 27 mil. euro, estimarile pentru 2008 si 2009 fiind de 5,75 milioane de euro respectiv 6,73 mil. euro.

  • Atrium incepe constructia mall-ului din Cluj

    Compania va obtine maine rezultatele licitatiei pentru desemnare antreprenorului general pentru constructia mall-ului din Cluj Napoca, reprezentantii Atrium Centers precizand ca 10 companii au participat la licitatie. Compania estimeaza ca estimeaza ca Atrium Center Cluj va fi finalizat in al doilea semestru din 2009.

     

    "Pana in prezent, rata de ocupare pentru proiectul nostru de la Cluj este de 42 % in ceea ce priveste parteneriatele, acestea reprezentand 70% din suprafata inchiriabila. Mai mult, Atrium Centert va introduce retaileri internationali importanti care nu sunt prezenti pe piata locala", a declarat Adina Calinescu, country manager al Atrium Centers Romania.

    Mall-ul din Cluj Napoca este cel de al doilea proiect al companiei pe plan local, dupa cel din Arad, ale carui lucrari de constructie au inceput in luna martie. Compania mai are proiecte si in Satu Mare si Baia Mare, lucrarile de constructie ale celor doua proiecte fiind programate sa inceapa pana la finalul acestui an.

    Citeste si Cand va fi primul faliment de mall

  • In Bucuresti s-a deschis targul de iahturi

    Pregatiti de o vara fierbinte in largul marii, zeci de vizitatori au avut ce admira la targul de iahturi deschis in Capitala! Organizatorii le-au luat ochii cu ambarcatiuni de lux si echipamente pentru sporturile nautice.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro

  • Romania indeplineste un singur criteriu din cele necesare pentru adoptarea euro

    Romania, alaturi de Bulgaria, sunt incluse pentru prima data intr-un raport de convergenta elaborat de CE si care evalueaza gradul in care noile state membre ale UE sunt pregatite sa adopte moneda europeana.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro

  • Mediul financiar, starul castigurilor economice

    Romanii castiga tot mai bine de la o luna la alta, cel putin asa arata statisticile oficiale ale Institutului National de Statistica. Potrivit acestora, castigul salarial mediu nominal realizat in martie de angajatii romani a fost de 1.192 lei, cu 58 de lei (+5,1%) peste nivelul raportat cu o luna inainte.

    Cititi mai multe amanunte, pe www.gandul.info

  • Petrom se indreapta spre un profit de 1 mld. euro

    Petrom Bucuresti (SNP), cea mai mare companie din Romania, a raportat in primul trimestru un profit net record de 977 mil. lei (265 mil. euro), cu 156% mai mare in lei fata de perioada similara a anului trecut, in conditiile in care pretul titeiului a atins noi recorduri pe pietele internationale in acest an, depasind recent pragul de 120 de dolari/baril.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Orange a depasit 10 milioane de clienti

    Totodata, veniturile companiei in primele trei luni ale acestui an au inregistrat o crestere cu 8,4% pana la nivelul de 307 de milioane de euro, potrivit raportului financiar al grupului francez de telecomunicatii France Telecom. Venitul mediu per utilizator a fost insa in scadere cu aproximativ 10 euro in trimestrul intai al anului, un client Orange aducand companiei un venit anual de 126,7 de euro.

    "A fost un trimestru bun si suntem multumiti de performantele Orange Romania, care sunt in conformitate cu obiectivele pentru aceasta perioada a anului. In continuare ne vom concentra asupra extinderii retelei broadband si dezvoltarii unor noi servicii convergente care includ telefonie mobila, telefonie fixa si Internet pentru a oferi clientilor nostri beneficiile celor mai simple si atractive solutii de comunicare", a declarat Richard Moat, directorul executiv al operatorului de servicii.

    In ce priveste clientii serviciilor broadband, compania a inregsistrat o crestere de peste 144% comparativ cu primul trimestru al anului precedent, pe fondul extinderii reteleo broadband, dar si a repozitionarii ofertelor de date mobile. Astfel, numarul clientilor brtadband ai Orange Romania a depasit un milion.

    In 2007, compania a inregistrat venituri de 1,234 de miliarde de euro, baza de clienti numarand la finalul anului 9,8 milioane de utilizatori.

  • In loc de stabilitate, demisie la DDB

    In e-mailul prin care isi anunta demisia din conducerea DDB, Adina Sorescu precizeaza ca decizia ei se leaga de faptul ca a fost pusa in situatia sa relationeze operational cu o alta persoana in afara sefului ei direct – Christos Papapolyzos, presedintele DDB South East Europe – “si, asa cum i-am mentionat sefului meu in repetate randuri, stau la DDB atata timp cat lucrez cu el direct”. In afara de aceasta, spune ea, “a sosit vremea sa ma gandesc foarte serios la viitorul meu profesional, caci ma atrage perspectiva unui demers privat, care sa imi aduca si ownership pe langa merite deosebite si succese profesionale”. Pana la 15 iunie, cand unul dintre directorii DDB Atena (sediul DDB pentru Europa de Sud-Est) va veni la conducerea filialei de la Bucuresti, interimatul va fi asigurat de Alexia Anagnostopoulou, director de dezvoltare regionala al DDB.

    Demisia, intervenita la 23 aprilie, vine la doar cateva zile dupa ce Adina Sorescu declara pentru BUSINESS Magazin ca anul 2008 este unul de stabilitate, in care se va pune accentul pe dezvoltarea departamentului de strategie si pe imaginea agentiei. Departamentul de strategie a fost infiintat anul trecut, iar managementul DDB considera ca acesta este un element foarte important in evolutia companiei, pentru ca a schimbat procedura de lucru in agentie, de anul trecut aceasta fiind organizata in trei miniagentii. Fiecare dintre ele are o echipa sau doua de client service (departament care mediaza relatia dintre client si agentie) si una de creatie, care colaboreaza cu departamentul de strategie, independent. “Lumea de publicitate a avut un razboi dintotdeauna intre departamentele de creatie si client service si astfel am incercat sa rezolv problema. S-au sudat niste relatii si am reusit sa nu pierdem niciun client, ceea ce inseamna foarte mult intr-un business de servicii care se bazeaza in mare parte pe relatii. Relatiile sunt totul, daca nu exista incredere nu primesti brief-uri, nu cresti un business”, spunea Adina Sorescu.

    Printre cei mai importanti clienti castigati anul trecut se numara Kanal D, Peugeot, Hercesa sau CEZ Romania, care se aduga unor clienti precum Alpha Bank, McDonalds, Chipita, Henkel, Pepsi Intl, RCS/RDS, Nestle Purina. Cel mai important client castigat in 2007 este Kanal D, care inseamna in jur de 10-15% din profitul DDB. Cel mai mare client al DDB este Henkel Romania, agentia gestionand la nivel de retea brandurile Persil si Silan. Alti clienti mari sunt McDonald’s si Vivartia, cel mai mare producator alimentar din Grecia, prezent in Romania prin intermediul firmelor Creamline si Chipita. Partea cea mai importanta a business-ului este asigurata de clientii romani, care inseamna in jur de 60-70%, preciza Adina Sorescu. “In 2007 am avut o cifra de afaceri de aproximativ 9,5 milioane de euro, cu putin mai mult decat in 2006, pentru ca am decis sa ne concentram pe profit. Pentru anul acesta am stabilit sa crestem mai putin decat in mod obisnuit, cand ritmul de crestere era intre 25 si 45%”.

    De la inceputul acestui an, agentia a participat la trei licitatii de conturi, castigand doi clienti, dintre care unul din domeniul imobiliar, contul pierdut fiind Ciuc. “Cred ca ne vom ocupa si de partea de relatii publice a clientului Trust Motors si de aceea vrem sa ne dezvoltam si un departament de PR”, mai spunea Sorescu. Adina Sorescu preciza, de asemenea, ca are in plan sa investeasca aproximativ 70.000 de euro in training si sa inscrie campania de lansare din 2006 a brandului Uncle Statis la Effie, festivalul care premiaza eficienta in publicitate.

    Printre planurile din acest an ale DDB se afla, de asemenea, dezvoltarea departamentului digital, dar si gasirea unui nou director de creatie, dupa plecarea de anul trecut a lui Marius Negrea, care a devenit consultant independent. In afara de Negrea, dintre cei 34 de angajati ai agentiei au mai plecat anul trecut inca patru-cinci oameni, toti apartinand departamentului de creatie.

  • Cum se vinde recesiunea

    Toamna trecuta, NYC&Co a lansat prima campanie de marketing multimedia pentru a promova orasul New York in SUA si in alte zece tari. Valoarea investitiei, care se va desfasura pe parcursul unui an, va fi de 30 de milioane de dolari. Sloganul unuia dintre sporturile publicitare este cat se poate de elocvent: “Shop while the dollar drops” (“Cumpara cat mai scade dolarul”). Comerciantii din New York au inventat, intr-adevar, o reteta pentru a impulsiona vanzarile potential afectate de criza creditelor: prezinta New Yorkul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume. Iar intr-o perioada in care dolarul pare ca nu se mai opreste din scadere, cumparaturile in Statele Unite s-au transformat in chilipiruri irezistibile pentru turistii din toata lumea. Lanturile de magazine si comisia de promovare a turismului in New York au incheiat parteneriate pentru campanii publicitare si servicii exclusiviste, toate destinate atragerii cumparatorilor straini.

    O asemenea initiativa n-ar fi functionat, probabil, daca New Yorkul n-ar fi fost oricum destinatia americana numarul unu pentru turistii straini. “Sunt atat de multe de vazut si de facut in acest oras, iar in aceasta perioada starea dolarului este cea mai buna scuza pentru a veni aici”, spune George Fertitta, presedintele NYC&Co, comisia pentru turism a orasului. Iar reprezentantii magazinelor spun ca shoppingul la New York are atat de mare succes in randul strainilor, incat acestia aterizeaza in oras cu o valiza si pleaca adesea cu mai multe, incarcate cu haine, pantofi si bijuterii.

    Vara trecuta, cand Saks Fifth Avenue, una dintre cele mai cunoscute adrese pentru amatorii de lux, a deschis un etaj intreg dedicat pantofilor, aproape o suta de europeni s-au imbarcat imediat intr-un charter pentru a vedea cu ochii lor 10022-SHOE, departamentul de pantofi al magazinului. Ei au fost doar o foarte mica parte dintre clientii straini care au cheltuit aproape 2,9 miliarde de dolari anul trecut la cumparaturi in New York, transformand magazinele din metropola americana in imense centre de profit. Conform NYC&Co, 46 de milioane de turisti au vizitat orasul in 2007, cu 5% mai mult decat anul precedent. Dintre acestia, 8,5 milioane au fost turisti straini, ceea ce inseamna o crestere cu 20% fata de 2006. Iar totul se intampla in conditiile in care sucursalele acelorasi branduri, localizate in alte parti ale SUA, au raportat vanzari in scadere din cauza crizei creditelor.

    “Cei care vin la Saks sunt obisnuiti sa calatoreasca pentru cumparaturi la Londra, Paris sau Milano, pentru ca provin din orase care nu sunt atat de generoase din punctul de vedere al posibilitatilor de shopping”, explica Suzanne Johnson, senior vicepresedinte la Saks si general manager al magazinului de pe Fifth Avenue. Magazinul ofera un pachet VIP prin care potentialul cumparator capata acces la serviciile unui “personal shopper” si la un pranz intr-unul dintre restaurantele din incinta. Saks a incheiat si un parteneriat cu 10 hoteluri de lux, care acorda oaspetilor ce petrec peste trei nopti acolo o sesiune de shopping alaturi de un “personal shopper”, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante. Saks colaboreaza si cu ziarul britanic The Daily Telegraph, ai carui cititori pot castiga o excursie de patru zile la New York, ce include accesul la un eveniment unde vor participa Michael Fink, vicepresedintele magazinului si Hillary Alexander, editorul de moda al cotidianului. Alti retaileri, precum Bloomingdale’s, au incercat inca de mai multi ani sa atraga consumatorii straini. Magazinul a creat un departament de marketing pentru piata internationala cu 15 ani in urma. “A fost ca un fel de recunoastere a faptului ca avem un segment important de clienti straini pe care insa nu ii serveam prea bine”, spune Anne Keating, senior vicepresedinte al departamentului de relatii publice al magazinului. Asa incat Bloomingdale’s a dezvoltat un centru pentru clienti, idee extinsa si la magazinele din Miami, Chicago si San Francisco.

    Cu doi ani in urma, Bloomingdale’s a triplat dimensiunile centrului si a imbogatit ofertele promotionale, care acum includ cupoane de reduceri, cadouri pentru clienti, posibilitatea de a livra produsele achizitionate la hotelul unde este cazat clientul, “personal shoppers” care ii pot consilia pe cumparatori in 17 limbi straine si angajati care vorbesc 41 de limbi straine. Bloomingdale’s a lansat si o campanie prin care incearca sa ii faca pe turistii din New York sa le treaca portile; compania a organizat traininguri speciale cu soferii de autobuz si cu ghizii locali, pentru a include in povestile despre oras si detalii legate de magazinul Bloomingdale’s. Directorii magazinului spun ca eforturile au dat roade. Anul trecut, achizitiile facute de clientii straini au crescut cu 35% comparativ cu 2006, principalii cumparatori fiind din Marea Britanie, Canada, Irlanda, Brazilia, Germania, Australia, Franta si Italia.

    New Yorkul ca destinatie de shopping a inspirat inclusiv casele de bijuterii, care au folosit motive legate de metropola pentru colectiile proprii. Casa Piaget a lansat o colectie speciala dedicata atat New Yorkului, cat si Parisului, denumita “Limelight Paris-New York”, care cuprinde 15 ceasuri si 61 de piese de giuvaergerie. In cazul New Yorkului, designerii brandului au ales simboluri arhitecturale clasice ale orasului, precum Statuia Libertatii si Chrysler Building, pentru a crea ceasuri, cercei sau inele. De exemplu, modelul ceasului Piaget Tourbillon Relatif infatiseaza 12 dintre cei mai faimosi zgarie-nori din Manhattan si este produs in editie limitata de 3 exemplare. Diadema Miss Liberty a fost folosita ca element pentru cercei, pandantive sau cadrane pentru ceasuri, iar papionul ce duce cu gandul la celebrele music-hall-uri de pe Broadway a fost redat sub forma de ceas cu un cadran ascuns de un nod de diamante.

    Comerciantii sunt insa constienti ca este o idee riscanta sa se bazeze exclusiv pe clienti straini pentru a compensa scaderea vanzarilor din celelalte orase ale Americii. Totusi, considera ca modelele aplicate de magazinele din New York ar putea fi o solutie pentru revitalizarea vanzarilor din restul Statelor Unite, pentru ca a-ti rasfata clientul si a-i face surprize este cel mai eficient mod de a-l atrage si de a-l face sa revina. “Viitorul magazinelor de lux nu inseamna doar ceea ce vand, ci si cum vand. Popularitatea unui magazin este adusa nu numai de produsele, ci si de experienta pe care o vinde”, conchide Pam Danziger, consultant pe piata luxului si autor al cartii “Shopping: Why We Like It”.

  • Cum ajungi rapid manager de top

    In urma cu trei saptamani, la mijlocul lunii aprilie 2008, Florin Luca se instala in noul sau birou de la sediul central al Société Générale din Paris, preluand cea mai inalta functie ocupata de un strain in conducerea grupului francez. Florin Luca, in varsta de 37 de ani, raspunde acum de strategia de resurse umane a Société Générale in 37 de piete in care grupul francez este prezent. Functia ocupata de Luca nu exista in companie pana cand romanul a acceptat mutarea in Franta: “Exista pana la venirea mea o functie de coordonare a activitatilor de resurse umane, dar nu atat de extinsa, ca arie de acoperire”. Mandatul de trei ani al lui Florin Luca presupune coordonarea tuturor proiectelor legate de sistemul informatic de HR, dar mai ales programe de recrutare a talentelor din cele 37 de tari pe care le are in subordine, precum si de strategia pentru training, compensatii si beneficii a 50.000 de angajati ai grupului.

    Saltul lui Florin Luca dintr-o filiala direct in sediul central al unuia dintre cele mai importante grupuri financiare ale lumii este una dintre cele mai bune evolutii inregistrate de managerii romani si in particular de tinerii manageri romani, multi dintre ei fiind deja prezenti in una dintre primele doua editii ale catalogului BUSINESS Magazin “100 tineri manageri de top”, din 2006 si 2007, respectiv in editia care va iesi pe piata saptamana viitoare.

    Urcarea unor persoane cu varste de pana in 40 de ani in pozitii-cheie din companii romanesti sau avansarea rapida in functii de top management are de-a face in mod evident cu efervescenta economiei romanesti din ultimii zece ani, cu intrarea multinationalelor pe piata, dar si cu dorinta de afirmare a oamenilor. “A fost un boom economic pe piata din Romania care le-a oferit oportunitati multiple tinerilor, deoarece la acea vreme nu existau competente pe piata”, explica Florin Luca principalul motiv pentru care in companiile de aici, fie multinationale, fie romanesti, sunt atat de multi manageri cu varsta sub 40 de ani. “Sunt multi tineri manageri, deoarece generatia care a intrat in multinationale la sfarsitul anilor ‘90 a beneficiat de cresterea rapida a acestor companii din ultimii ani”, spune Serban Toader, senior partner al KPMG Romania. Serban Toader este un alt manager intrat in editia de anul trecut a catalogului “100 tineri manageri de top”, care, dupa ce a devenit in 2004 primul partener roman al KPMG, a devenit in septembrie 2007 senior partner, preluand conducerea biroului local al companiei.

    “Multinationalele au reprezentat pentru piata autohtona o adevarata mana cereasca in ceea ce priveste pregatirea generatiilor de business manageri. Aceste companii au grabit ritmul de adaptare a sistemului la standardele internationale, cu ajutorul instrumentelor pe care le-au adus – programe de pregatire profesionala, acces la know how, informatizare, stagii in strainatate”, spune Valeria Mihaiescu, HR regional director in cadrul Deloitte Balkans. Intrarea tinerilor in multinationale si accesul la posturi de conducere le-au fluidizat evolutia in cariera, odata cu maturizarea prezentei acestor companii pe piata: “In timp, oportunitatile de avansare au venit odata cu cresterea afacerilor si cu retragerea managerilor straini din pozitii de tipul sef de departament sau country manager, oferind expunere si totodata posibilitatea de a aplica la scara mai larga cele invatate”, spune Csaba Gergely, senior manager in departamentul de consultanta in resurse umane al PricewaterhouseCoopers Romania. Gergely mai spune ca, dincolo de capacitatile profesionale, avansarea a mai tinut si de noroc, dar si de ceea ce oamenii au demonstrat anterior in companie.

    “Omul potrivit la locul potrivit”, sintetizeaza Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele grupului austriac OMV, motivatia numirii unui roman la conducerea celei mai noi si mai indraznete divizii de business din Petrom, dat fiind ca aceste joburi sunt predominant ocupate de austrieci. Lacramioara Diaconu, care a devenit de la inceputul acestui an directorul diviziei Power din Petrom, se va ocupa de proiectul de peste 500 de milioane de euro pentru construirea centralei electrice de la Petrobrazi (care va produce 6 TW pe an, adica 10% din productia de energie a Romaniei), precum si de toate celelalte proiecte din energie ale grupului, care includ intrarea in segmentul de energie eoliana sau alte zone “verzi” ale productiei de energie. “Am ajuns sa ma ocup de acest proiect deoarece Werner Schinhan (fostul director adjunct al Petrom – n.red.) m-a rugat sa ma ocup de studiul de fezabilitate, ca responsabil de proiect”, explica Lacramioara Diaconu, care s-a vazut pusa in fata optiunii de a prelua conducerea intregului proiect atunci cand studiile de fezabilitate au fost gata.
    Intrata intr-o linie de management dominata de austrieci, Lacramioara Diaconu a schimbat si aria de activitate, trecand de la relatii cu investitorii in zona de dezvoltare a afacerilor: “Am trecut dintr-o zona analitica intr-una strategica si compania se vede altfel de aici, fiind cu totul altfel de decizii de luat”, spune Lacramioara Diaconu. Deocamdata, noul director al diviziei Power se ocupa de relatia cu constructorii si celelalte companii implicate in proiectul centralei (cum ar fi GE, Transgaz sau Transelectrica), dar si cu potentialii clienti – cumparatori de energie.

    Divizia Power a Petrom nu va furniza energie doar pentru consumul intern al rafinariilor (care va reprezenta doar 15-20% din capacitatea centralei), ci se va pozitiona ca o companie producatoare de energie din sistemul national. “De fapt, Petrom Power ar fi putut fi o companie separata, iar aceasta varianta a fost si luata in calcul la un moment dat, dar a fost preferata cealalta solutie”, mai spune Lacramioara Diaconu, care intentioneaza sa duca la bun sfarsit sarcina care i s-a incredintat – lansarea centralei in 2011. Dupa lansare, planurile Lacramioarei Diaconu se indreapta spre antreprenoriat: “Ma tenteaza o afacere in zona productiei de vinuri albe premium, afacere pentru care am prins gustul odata cu realizarea lucrarii finale pentru MBA (finalizat in februarie 2008) si pentru care am initiat achizitia unui teren undeva in apropiere de podgoria de la Cotnari”, spune Lacramioara Diaconu.