BusinessMagazin

Blog

  • STUDIU DE CAZ: Pateuri mici, profituri mari pentu Fornetti

    Chiar daca ajunsese la finele anului trecut la aproape 520 de magazine deschise in franciza, Fornetti a ramas un lant de patiserii limitate la un singur gen de produse – pateurile mici, vandute la kilogram. Conducerea companiei a decis sa lanseze insa noi produse, mai mari, vandabile la bucata, spre a-si diversifica oferta. Aceste produse reprezinta acum un sfert din vanzarile companiei, care estimeaza pentru 2007 o cifra de afaceri de aproape 27 de milioane de euro.

     

    CONTEXTUL: Fornetti Romania SRL a incheiat calculele financiare pe 2006 cu o crestere de 24% a cifrei de afaceri si un profit brut mai mare cu peste 15%. Multumitor, dar nu si ca sa asigure perspectiva pe mai departe: piata cerea si altceva decat cateva sortimente de pateuri comercializate la suta de grame.

     

    DECIZIA: Compania a decis sa lanseze noi tipuri de produse, mai mari, care sa fie comercializate la bucata. A luat nastere astfel gama de produse Altro, care initial continea pateurile XXL Altro si din care ulterior au ajuns sa faca parte si produsele de tip Pontino.

     

    EFECTELE: Noile tipuri de produse detin dupa doar cateva luni de la lansare, o cota de 25% din vanzarile companiei, fiind unul din principalele motoare de crestere a afacerilor Fornetti, care tinteste in acest an o majorare a cifrei de afaceri cu aproape 15 procente.

     

    Cautam nevoie de hrana“, spune directorul de relatii publice al Fornetti Romania, Ioan Magheti. Nevoia respectiva a adus companiei anul trecut un profit brut de 4,1 milioane de euro, profitul net fiind estimat la 3,6 milioane. Ce se profileaza insa pentru 2007? „La inceputul acestui an am lansat un proiect in Timisoara, ca urmare a monitorizarii unicului magazin-pilot din cadrul companiei. Observasem in timp o cerere pentru o hrana consistenta, care sa fie servita intr-un interval de timp scurt, eventual si la pachet“, spune Ioan Magheti.

     

    Astfel, dupa ce Fornetti s-a limitat doar la lansari de noi sortimente de pateuri mici, a luat decizia inceperii unei perioade de testare pentru produse mai mari si mai consistente, care sa fie livrate la bucata, spre deosebire de pateurile clasice care se vindeau la gramaj. A fost creata gama de produse Altro, iar primele noutati au fost pateurile XXL, urmate apoi de Pontino.

     

    „Am vazut ca vanzarile merg bine si ca exista potential pentru aceste noi produse. Asa am decis sa le introducem in oferta noastra“, spune reprezentantul companiei. Trecerea de la etapa de test la productia de masa a durat cateva saptamani, fiind necesara achizitia de noi cuptoare de coacere, precum si instruirea personalului, atat cel al fabricii proprii de langa Timisoara, cat si al celui din magazinele deschise in regim de franciza.

     

    Noile produse XXL si Pontino detin acum cote de 8%, respectiv 17% din productia Fornetti. „Nu sunt singurul factor care ne fac sa estimam cresterea cifrei de afaceri la aproape 27 de milioane de euro in acest an, dar este clar ca au succes. Reprezinta un sfert din vanzari“, argumenteaza Ioan Magheti.

     

    Compania si-a bugetat pentru acest an investitii de doua milioane de euro, principalele directii fiind marirea capacitatii de productie cu 30% si construirea unui nou depozit langa Bucuresti. Noul depozit va deservi zona de sud-est a tarii, in timp ce depozitul de la Timisoara va aproviziona zona de vest, iar cel din Odorheiu Secuiesc (judetul Harghita) – Moldova si centrul tarii.

     

    Cresterea cifrei de afaceri si a profitului ar urma sa fie impulsionata si de marirea retelei de magazine Fornetti. La inceputul acestui an, compania avea deschise in regim de franciza aproximativ 520 de puncte de vanzare, numarul acestora ajungand in acest moment la 585.

     

    Desi oficialii companiei declarasera anterior ca reteaua ar putea sa se extinda in acest an cu 200 de unitati noi, Ioan Magheti spune ca la finalul acestui an vor exista cel mai probabil 650 de patiserii Fornetti. „Unele dintre acestea se inchid si astfel numarul ramane constant. In plus, pe litoral exista o tendinta de sezonalitate care face ca respectivele unitati sa functioneze pentru un numar limitat de luni.“

     

    Dupa conceperea gamei Altro, compania analizeaza posibilitatea introducerii altor produse noi si chiar a unui nou concept de servire. Astfel, nu mai sunt avute in vedere doar locurile intens circulate (bulevarde sau centre comerciale), care reprezinta una din cerintele de baza care trebuie indeplinite pentru a obtine franciza (doritorul trebuie sa dispuna de un spatiu aflat intr-un loc cu o circulatie intensa), ci sunt avute in vedere si alte zone, precum vecinatatea scolilor sau poate a fabricilor. Reprezentantul companiei spune ca s-ar putea dezvolta alte noi tipuri de produse, noile unitati urmand sa semene cu un mic fast-food unde clientii sa poata lua o gustare calda.

     

    „Exista inca discutii asupra acestui aspect, optiunea fiind in analiza“, spune Ioan Magheti despre noul proiect al companiei.

  • FLORIN BALU

    Varsta: 42 de ani

    Functie actuala: managing director al SnackAttack

    Facultate: a absolvit in 1989 Facultatea de Aeronave din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, cu specializarea in structuri de avioane

    • Dupa doua luni ca inginer de zbor, s-a apucat de afaceri dupa Revolutie. 
    • Si-a facut o discoteca, o firma de distributie, o firma cu echipamente de imprimare pentru etichete (MACH), Britcom (reconditionarea si revanzarea electrocasnicelor).
    • Perla coroanei, afacerea cu sandviciuri, Snack Attack, a fost fondata impreuna cu un partener englez, Ben Greig, prin achizitia unei fabrici din Anglia care tocmai daduse faliment. Fabrica a fost demontata bucata cu bucata si adusa la Bucuresti si astfel a inceput o afacere care anul acesta promite ca va ajunge la 7 milioane de euro.

  • PILOTI IN AFACERI

    Absolventii de aeronave care au intrat in mediul economic s-au indreptat in general spre zona financiara, deoarece, asa cum spune Sergiu Oprescu, matematica din facultate creeaza obisnuinta de a „jongla“ rapid cu cifre.

     

    Printre inginerii care acum activeaza in domeniul financiar si in consultanta se afla

    • Vasile Iuga, director general al PricewaterhouseCoopers Romania
    • Sergiu Oprescu, presedinte al Alpha Bank
    • Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro
    • George Teleman, partener al fondului de investitii Equest
    • Bogdan Cretu, director corporate banking al Raiffeisen Bank

     

    O buna parte dintre ingineri au devenit intre timp antreprenori de succes sau conduc acum afaceri importante in telecom sau industrie.

    • Sorin Stoica, fondatorul Dasimpex
    • Florin Balu, fondatorul Snack Attack
    • Emil Deliu, director general al distribuitorului de papetarie si birotica Austral
    • Liviu Tudor, proprietarul producatorului de materiale de constructii Prefabricate Vest
    • Cezar Muntean, actionar Overseas Group – cu activitati in panificatie si distributie de bunuri de larg consum.
    • Adrian Florea, manager dezvoltare produse si servicii al Cosmote
    • Gheorghe Racaru, director general al operatorului aerian low-cost Blue Air

  • GEORGE TELEMAN

    Varsta: 40 de ani

    Functie actuala: partener al Equest Romania

    Facultate: A absolvit Facultatea de Aeronautica din cadrul Universitatii Politehnice in 1989

    • A fost sef de promotie si a lucrat cateva luni in cercetare, la Bucuresti.
    • A lucrat in cadrul Amstrad, o companie nemteasca, si ca referent la Ambasada Romaniei de la Singapore, unde a urmat si cursurile Institutului de Banci si Finante. Acolo a intalnit si cativa oameni cu care, peste o vreme, avea sa se lanseze in afaceri.
    • In 2002, cand s-a intors in Romania, nu avea decat „relatii foarte bune cu companii din Londra si Singapore“. In Londra a avut primul contact cu britanicii de la Equest pe care, in 2005, i-a adus in Romania.

  • Se decid in trei luni

    Dupa ce a inceput in acest an activitatea in Romania si Rusia, Bank of Cyprus intentioneaza sa cumpere o banca in Ucraina in urmatoarele trei luni. Anuntul a fost facut de directorul adjunct al bancii, Charilaos Stavrakis, intr-un interviu acordat agentiei Reuters.

     

    „Ucraina este o piata uriasa in expansiune. Dorim sa achizitionam o banca mica pentru a o folosi ca vehicul pentru a intra pe piata“, a explicat Stavrakis. In prezent, cipriotii evalueaza patru – cinci banci care indeplinesc urmatoarele conditii minime: o retea rezonabila, de preferat peste 20 – 30 de sucursale si o reputatie buna. Conform planului de afaceri al bancii, activitatile din afara tarii ar urma sa reprezinte aproximativ 70% din operatiunile derulate de banca. Bank of Cyprus este cea mai mare institutie de credit din Cipru, detinand o cota de piata de 29%. In urmatorii trei ani, banca isi propune sa ajunga in Romania la cel putin 10-20 de sucursale. 

  • SERGIU OPRESCU

    Varsta: 43 de ani

    Functie actuala: presedinte al Alpha Bank Romania

    Facultate: A terminat in 1987 Facultatea de Aeronave, cu specializarea in aparate de bord si instrumente electronice pe avioane usoare

    • Provine dintr-o familie de bancheri, insa acesta nu a fost un argument pentru a se indrepta catre economie.
    • Aflat la comanda afacerilor Alpha Bank in Romania – un business de peste 3 miliarde de euro -, Oprescu are in spate aproape 15 ani in sistemul bancar si este un specialist recunoscut in piata de capital.

  • Un acord, doua companii

    Guvernul letonian va incasa aproximativ 600 de milioane de euro din vanzarea pachetelor majoritare de actiuni la doua firme de telecomunicatii. In ambele cazuri, cumparatorul va fi compania suedeza TeliaSonera AB.

     

    Aceasta detine deja 49% din Lattelecom si  LMT si a negociat cu guvernul letonian preluarea restului de 51%. Ainars Slesers, ministrul leton al transporturilor, a spus ca un grup de lucru format din mai multi membri ai guvernului s-au intalnit cu reprezentantii TeliaSonera si au stabilit detaliile vanzarii pachetelor majoritare de actiuni. Termenii acordului urmeaza sa fie aprobati de guvern pana in data de 12 septembrie. Lattelecom este cel mai mare operator de telefonie fixa din tara, iar LMT este cel mai vechi dintre cei trei operatori de telefonie mobila care opereaza in Letonia.

  • SORIN STOICA

    Varsta: 37 de ani

    Functie actuala: om de afaceri, fondatorul Dasimpex

    Facultate: a absolvit in 1993 sectia de aeronave militare din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucuresti

    • A lucrat timp de trei ani dupa absolvirea sectiei de aeronave militare la aerodromul militar de la Campia Turzii, in cadrul regimentului de aviatie si bombardament, pe celebrele avioane MIG 21.
    • Pe la  28 de ani, simtind ca se plafoneaza, s-a intors la Piatra-Neamt, alaturi de sotie. Aici a inceput un lung sir de afaceri, iar in 1998 i-a venit ideea de a-si face un magazin „care sa vanda statii de emisie receptie“. Asa a luat nastere ceea ce avea sa devina, peste ani, una dintre cele mai mari retele de magazine de echipamente GSM, Dasimpex.

  • Salarii mici, evaziune mare

    Economia subterana a ajuns in Ucraina la o cota de 40% din PIB, se arata intr-un studiu realizat de guvernul de la Kiev. Fata de estimarea de 26% pentru 2006, cresterea a fost dramatica, dar o parte din aceasta majorare se datoreaza schimbarii metodei statistice prin care este masurata economia subterana.

     

    Valoarea operatiunilor economice care nu au fost contabilizate si supuse taxarii in cursul anului trecut este estimata la peste 165 de miliarde de euro. Cea mai importanta componenta a evaziunii este plata salariilor in doua parti: o suma mica declarata oficial si cealalta, substantiala, oferita angajatilor fara a fi inregistrata. Acest mod de operare a devenit o rutina in aproape toate companiile, si mai ales in estul industrializat al Ucrainei. Aici se estimeaza ca in jur de 75% din activitatile economice se desfasoara la negru. Astfel, salariul mediu real achitat angajatilor este de 584 de euro, cu mult fata de nivelul oficial de 190 de euro, se arata in studiul realizat de guvern. Dintre industriile care achita cea mai mare parte a veniturilor la negru sunt agricultura (72%) si constructiile (71%). Astfel, salariile reale achitate in agricultura sunt de 4,4 ori mai mari decat cele declarate, in industria grea de 3,9 ori, iar in constructii de 2,5 ori. Unul dintre sectoarele cele mai disciplinate din tara au fost serviciile, unde doar 18% din tranzactii au fost la negru, iar salariile reale au fost cu doar 45% mai mari decat cele declarate. 

  • Loc de munca garantat zece ani

    Guvernul polonez intentioneaza sa fuzioneze cele peste zece companii energetice controlate de stat in patru grupuri uriase. Fiecare dintre acestea va fi responsabila de o anumita parte a tarii.

     

    Sindicatele se tem insa ca fuziunea va avea ca efect concedieri masive ca urmare a reorganizarii, astfel incat au solicitat sa li se garanteze locurile de munca pe o perioada de zece ani. In caz contrar, au amenintat cu declansarea grevei, scrie cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. In urma negocierilor, guvernantii au acceptat ca in cazul in care se vor face disponibilizari angajatii sa primeasca compensatii in valoare egala cu salariul pe perioada in care le este garantat locul de munca. In prezent, salariul mediu in industria energetica din Polonia este de 1.320 de euro, astfel incat suma compensatorie medie pentru un angajat ar urma sa fie de 158.400 euro. O intelegere similara a fost semnata in 2005 si de guvernul condus de Alianta Democratica de Stanga (SLD). Actualul partid de guvernamant, partidul Legii si Dreptatii (PiS), aflat pe atunci in opozitie, a criticat decizia, pretinzand ca acordul a fost incheiat doar pentru ca SLD sa-si protejeze prietenii politici.