BusinessMagazin

Blog

  • Vrea Viktor Orban să scoată Ungaria din UE?

    Înainte de pandemie, când Uniunea Europeană trecea printr-o perioadă de boom economic şi când guvernul ungar era doar ameninţat cu tăierea fondurilor europene, locotenenţii politici ai premierului maghiar Viktor Orban spuneau că Ungaria a ajuns la nivelul de dezvoltare economică la care nu mai are nevoie de bani europeni. Politicienii unguri se jucau chiar cu ideea că Ungaria poate părăsi UE. Apoi au venit crizele şi Ungaria a rămas fără fonduri europene. Economia regresează. Dar Orban a avut grijă să ajungă din nou în centrul atenţiei.

    Cât timp Ungaria a deţinut prin rotaţie preşedinţia Consiliului UE, premierul maghiar şi-a promovat propriile proiecte în Europa. El a vorbit despre „cucerirea Bruxelles-ului” şi „redarea măreţiei Europei”. Când a început preşedinţia maghiară a Consiliului UE la 1 iulie, o anumită oboseală diplomatică se instalase deja în toată Europa, scrie Deutsche Welle.

    Viktor Orban a fost ocolit când liderii şi instituţiile Uniunii au decis cu privire la iniţiative şi acorduri importante, în special cele care să sprijine Ucraina. Politica sa continuă de a bloca ajutoarele destinate ţării atacate de Rusia a împins Ungaria pe marginea scenei diplomaţiei.

    Dar, după şase luni, se poate spune că premierul Ungariei a profitat la maximum de oportunităţile oferite de preşedinţia rotativă.

    Declaraţiile, apariţiile şi iniţiativele controversate ale lui Orban au provocat indignare. Agitaţia creată de el împotriva „birocraţilor de la Bruxelles” a atins un nivel fără precedent, culminând cu o revendicare infamă făcută cu câteva zile înainte de încheierea preşedinţiei.

    Pe 21 decembrie, Orban a criticat politicile UE în materie de migraţie în timpul tradiţionalei sale conferinţe internaţionale de presă de sfârşit de an, spunând că „Bruxellesul vrea să transforme Ungaria în Magdeburg” – o referire la atacul din piaţa de Crăciun a oraşului german cu o zi mai devreme.

    Tradiţia este ca ţara care deţine preşedinţia Consiliului UE  să promoveze o colaborare bună şi armonioasă între statele membre ale UE şi instituţiile europene. Să asigure continuitatea agendei UE şi să promoveze legislaţia UE. Poate stabili priorităţi, dar nu ar trebui să-şi urmărească propriile interese.

    Deşi Ungaria formulase priorităţi pentru preşedinţia Consiliului UE, inclusiv consolidarea competitivităţii UE, o politică mai puternică de extindere pentru regiunea Balcanilor de Vest şi stoparea migraţiei ilegale, Orban a folosit preşedinţia Consiliului UE în primul rând pentru promovarea propriilor sale politici.

    Chiar la începutul mandatului său, el a lansat o iniţiativă diplomatică necoordonată pentru a pune capăt „războiului fratricid slav”, aşa cum numeşte el războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

    La patru zile după începerea preşedinţiei sale, Orban a călătorit la Moscova într-o „misiune de pace” şi l-a vizitat pe preşedintele rus Vladimir Putin fără coordonare cu UE şi NATO.

    Cu trei zile mai devreme, el efectuase prima sa vizită bilaterală la Kiev. Nici acolo nimeni nu ştia despre misiunea planificată a lui Orban în Rusia.

    Această călătorie la Moscova a provocat un scandal deoarece Ungaria nu are practic nicio influenţă diplomatică internaţională. Mai mult, Budapesta nu este un mediator acceptat, cel puţin nu pentru Ucraina, din cauza poziţiei sale anti-ucrainene şi pro-ruse.

    Chiar şi în cadrul NATO, Ungaria nu mai este considerată un partener de încredere datorită poziţiei sale pro-ruse.

    Cu toate acestea, Orban şi-a continuat până acum „misiunea de pace” nedeabătut.

    În decembrie, în urma unui apel telefonic cu Putin, acesta a propus o „încetare a focului de Crăciun” şi un schimb major de prizonieri. Discuţiile lui Orban cu Putin au venit cu acuzaţii împotriva „Occidentului care caută război”, adevăratul vinovat din spatele războiului Rusiei, potrivit lui Orban.

    În acelaşi timp, însă, el l-a lăudat în repetate rânduri pe fostul şi viitorul preşedinte american Donald Trump drept „om al păcii” şi „singurul de pe planetă” capabil să pună capăt războiului din Ucraina.

    Premierul ungar a lansat şi un al doilea proiect important chiar la începutul preşedinţiei sale la Consiliul UE. Imitând sloganul lui Trump „Make America Great Again”, sau MAGA, proiectul său poartă numele „Make Europe Great Again”.

    Aceasta presupune înfiinţarea grupului naţionalist-populist de dreapta Patrioţii pentru Europa în Parlamentul European, care de la alegerile europarlamentare din iunie a devenit al treilea grup ca mărime din Parlamentul Uniunii.

    Grupul i-a adunat ca membri pe cei mai importanţi populişti de dreapta europeni, inclusiv partidul Fidesz al lui Orban, Adunarea Naţională a Franţei, Partidul pentru Libertate din Olanda şi FPÖ austriac. Aceşti naţionalişti susţin poziţii anti-imigraţie şi suveraniste.

    Orban însuşi vorbeşte despre necesitatea „cuceririi Bruxelles-ului” pentru a salva Europa de la decădere şi declin. În realitate, însă, Orban pare din ce în ce mai puţin interesat de orice fel de Europă unită.

    În ultimele luni, premierul maghiar a promovat conceptul de „politică de neutralitate economică” pentru Ungaria. Mişcarea depăşeşte continuarea politicii de „deschidere (economică) către Est” a Ungariei.

    Orban este convins că Europa nu poate supravieţui concurenţei globale în forma sa actuală. El vede Asia şi statele BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud – ca pe viitoarele centre geopolitice şi crede că acestea, mai puternice din punct de vedere economic, vor stabili regulile.

    În timp ce Orban critică constant Occidentul pe baze morale şi ideologice, el susţine că Ungaria, o ţară mică, ar trebui să menţină relaţii bune şi fără ideologie cu puterile şi centrele economice ale lumii, în special China şi Rusia.

    La sfârşitul anului 2024, Ungaria va preda Poloniei preşedinţia Consiliului UE. Varşovia a fost un aliat politic apropiat până când alegătorii au decis să pună capăt guvernării naţionaliste de dreapta în toamna anului 2023. În prezent, relaţiile dintre cele două ţări sunt la un nivel minim.

    Faptul că Ungaria şi Polonia sunt acum la mare departare una de alta a fost evident şi de Crăciun.

    Într-un interviu pentru ziarul pro-guvernamental Magyar Nemzet, Orban l-a descris pe Putin drept „partenerul nostru corect”.

    În schimb, premierul polonez Donald Tusk a fost uluit şi a amintit despre actele agresive ale Rusiei pe X, fostul Twitter. În Ajunul Crăciunului şi în ziua de Crăciun, Rusia a bombardat clădiri rezidenţiale din Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi instalaţii energetice din întreaga Ucraină cu zeci de rachete şi drone.

  • Adrian Sârbu: În 2025, ştii ce ai de făcut. Să nu dormi! Ai de schimbat Constituţia. Vot electronic, direct. În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent!

    Dacă zici că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI în 2025,

    ŞTII ca va trebui să dormi cu lumina aprinsă.

    ON.

    Ăştia vor să te facă de cap.

    Pe întuneric.

    La buzunare mai rău decât în 2024.

    Democrativa 2.

    Renăscută de Ku Klu Klaus.

    Fără ruşine.

    OFF.

    ŞTII ce ai de făcut.

    Ţine lumina aprinsă şi nu dormi tot anul.

    ON.

    Ai de schimbat Constituţia.

    Vot electronic, instantaneu.

    Toţi demnitarii şi executivii aleşi direct.

    Doar două mandate.

    Preşedintele, Şeful Executivului.

    Toate deciziile majore ale statului aprobate de TINE.

    Prin referendum.

    Instantaneu.

    La lumină.

    Îţi trebuie doar 500.000 de semnături.

    Nu dormi până nu le strângi.

    Treci noua Constituţie în Parlament.

    Dă-i putere prin referendum.

    Cu lumina aprinsă.

    ON.

    Şi, pentru că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI,

    În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent.

    Care să te reprezinte.

    Lider.

    Competent.

    Întru sacrificiu.

    Ca să nu-ţi mai fie ruşine.

    Ai făcut Lumină.

    Învierea.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    ON and ON.

  • „Elveţia României”: locurile unde se află cele mai frumoase şase sate din ţara noastră

    Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti peisaje rustice superbe, asemeni celor din Elveţia sau Franţa. Le avem şi noi.reşi!

    Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.Am pregătit mai jos, o listă cu şase dintre cele mai frumoase sate din România. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te. Orice ai alege, nu poţi g

    1. Şirnea

    Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    Ce mai poţi vizita daca ajunci în Şirnea? Dacă îţi plac lăcaşurile de cult, trebuie să ştii că sunt o grămadă în apropiere. Mai poţi vizita şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera, Barajul Pecineagu şi Lacul Vidraru.

    Unde stăm? La pensiunile agroturistice, care au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, pentru o noapte de cazare preţurile încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 100 de lei. Ai condiţii ”de oraş” cu acces Wi-fi gratuit, grătar, camere cu Tv prin satelit şi – poate cel mai important într-o sejur de relaxare – vedere la munte.

    2. Pleşa

    Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    Dacă visezi la un sejur într-un astfel de loc, pregăteşte-ţi portofelul. O noapte de cazarecostă în medie 100 de lei, doar poate ajunge până la 400 de lei. Gazdele însă, promit să-ţi asigure o vacanţă de vis.

    3. Ciocăneşti

    Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    Numele îi vine de pe vremurile când sătenii făureau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de oamenii acestor meleaguri. Aici găseşti şi case încondeiate. Da, ai citit bine. Case încondeiate. Sunt de o frumuseţe rară şi arată aşa:

    În Ciocăneşti mai poţi vizita şi Casa Muzeu Leonida Ţăran, prima locuinţă din sat care a fost zugrăvită cu motive tradiţionale. Tradiţia caselor încondeiate a luat naştere în 1950, dintr-un gând al unei doamne din familia Ţăran, care, în momentul când a vrut să schimbe culoarea casei, şi-a dorit ca la pereţii clădirii “să se uite şi Luna şi Soarele”, potrivit unui reportaj din Jurnalul Naţional. Rezultatul a fost nu numai pe placul soarelui şi al lunii, ci şi al zecilor de turişti care ajung la Ciocăneşti în fiecare an.

    Vrei să rămâi aici peste noapte? O alegere excelentă, spun cei care au vizitat deja micuţa localitate. În plus, nu trebuie să faci un efort financiar prea mare. Pensiunile îşi aşteaptă clienţii cu preţuri cuprinse între 60 şi 70 de lei.

    4. Viscri

    Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    Dacă ajungi acolo nu trebuie să ratezi nici supa de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Puţină lume ştie de Dulceaţa de Viscri, lansată oficial în 2012 la Paris. Francezii o pot cumpăra la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint, dar tu o poţi primi în schimbul unui zâmbet, sătenii din Viscri sunt foarte generoşi.

    Ca să înnoptezi la Viscri, ar trebui să ai pregătiţi minimum 90 de lei. Există însă şi pensiuni care percep turiştilor care vor să doarmă în satul Prinţului Charles şi 200 de lei pe noapte.

    5. Botiza

    În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată.

    Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

    Preţurile la pensiunile din zonă sunt cuprinse între 60 şi 120 de lei pentru o noapte în inima Maramureşului.

    6. Rimetea

    Rimetea e unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania. Sătenii spun că aici soarele răsare de două ori. Şi, într-un fel, e chiar aşa. Localitatea e mărginită de versanţi abrupţi, care creează impresia că soarele se ridică de două ori pe cer.

    La Rimetea trebuie neapărat să ajungi dacă îţi plac escaladările şi sporturile aeronautice, pentru că – datorită felului în care e aşezată – Rimetea e destinaţia ideală pentru zborul cu parapanta, off the road şi drumeţii. Iar dacă eşti dispus să mai mergi încă 5 kilometri, poţi vizita şi Cetatea Colţeşti, care a fost ridicată în sec. al XIII-lea, pe o stâncă abruptă, pentru a le servi sătenilor ca loc de refugiu din calea invaziilor tătarilor.

    Ce mai poţi vizita dacă ajungi acolo? Poţi încerca să treci şi pe la Muzeul Etnografic, Moara de Apă (datează din 1275), Biserica Unitariană (construită în secolul al XVII-lea), Piatra Secuiului (mai e numită şi Uriaşul Culcat pe Spate, pentru că noaptea arată ca un uriaş culcat pe spate) şi aşa-numitele morminte din stâncă, unice în România.

    Unde dormi? La pensiunile conduse de gazde primitoare. Tarifele pornesc de la 90 de lei camera dublă pe noapte şi ajung până la 200 de lei.

  • Unde se afla Barajul Gura Apelor, cel mai mare din România şi Europa, o capodoperă naturală internaţională

    Barajul de la Gura Apei (sau Gura Apelor) este un baraj artificial construit între anii 1975 şi 1986 pe valea Râului Mare, la aproximativ 40 de km de Haţeg, la intrarea în Parcul Naţional Retezat din Munţii Retezat (Carpaţii Meridionali, România). Este cel mai mare baraj de anrocamente şi miez de argilă din Europa.

    Construcţia barajului a început în 1975. Dimensiunile lui sunt impresionante: 168 m înălţime, 225 milioane de metri cubi de apă în lacul de acumulare, dimensiunile întregului baraj le întrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops.

    Pe cursul râului Mare a fost construită o salbă de 10 hidrocentrale. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare-Retezat are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi regularizarea cursului râului şi atenuarea undelor de viitură.

    Ultima verigă finalizată este formată din lacul de acumulare, barajul şi hidrocentrala de la Sântămăria-Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigură alimentarea cu apă a aproape jumătate din judeţul Hunedoara, a oraşelor Haţeg, Călan, Simeria, Deva.

    Cititi mai multe pe www.apuseni.info/

  • Marcel Boloş: În 2025 vom duce la un nou nivel transformarea comunităţilor prin fonduri europene

    „Fiecare an nou aduce cu sine o chemare de a deveni mai buni, mai încrezători, mai uniţi. Să treceţi prin 2025 după principiul că „orice clipă e un miracol care nu se mai repetă”. Să trăiţi profund şi să căutaţi frumuseţea chiar şi în umbrele celor mai grele momente”, a scris Boloş pe Facebook.

    El a adăugat că, pentru el, 2025 este un an în care şi-a asumat să dedice întreaga energie şi viziune pentru a duce la un nou nivel transformarea comunităţilor prin intermediul fondurilor europene.

    „La mulţi ani! Să păşim împreună în 2025 cu inima deschisă, conştienţi că fiecare alegere ne defineşte viitorul”, a încheiat mesajul ministrul Investiţiilor.

  • Care este povestea afacerii vândute de două ori de acelaşi antreprenor? De la un simplu importator, la unul dintre furnizorii de mobilier pentru Dedeman şi pentru piaţa din Marea Britanie

    Familia Rusu a intrat în domeniul retailului de mobilă într-o perioadă în care românii încă mai aveau în case mobila de lemn masiv cumpărată înainte de Revoluţie, la care mulţi tânjeau să renunţe în speranţa unor obiecte mai moderne. Familia de timişoreni a avut suişuri şi coborâşuri în retailul de mobilă şi mai apoi în producţia de mobilă, Casa Rusu şi Rus Savitar ajungând în topul celor mai mari companii dintr-un domeniu dominat astăzi de nume precum IKEA, Mobexpert, JYSK, Staer sau Lem’s. Au făcut exit, vânzând businessul către fondul de investiţii Greenbridge, familia Rusu a revenit din nou la cârma afacerii pentru a o salva de la faliment iar acum face din nou exit, intenţionând să vândă compania către Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd., o societate de tip holding din China.

    Cum a început povestea Rus Savitar?

    Soţii Dorica şi Iordache Rusu au pus bazele Rus Savitar în 1994, plecând  de la o casă de 200 mp unde vindeau în principal materiale de construcţii. La finalul aceluiaşi an, ei au început să importe şi mobilă. Câţiva ani mai târziu, în 1997, au deschis şi primul magazin de 1.500 mp, iar în 1998 au deschis o fabrică de pâine pentru că mobila “scăzuse foarte multe”, însă nu au renunţat complet la prima afacere. În vara anului 2000 conducerea afacerii a fost preluată în de Cristian Rusu, fiul celor doi antreprenori, care terminase Facultatea de ştiinţe economice. Aşa începe povestea uneia dintre cele mai dinamice afaceri din sectorul mobilei, care a fost vândută în 2019 catre fondul de investiţii Greenbridge şi mai apoi răscumpărată de Cristian Rusu şi soţia sa la finalul anului 2023. „Ideea mea şi a soţiei mele a fost simplă: încercăm să o salvăm sau o lăsăm băncii şi banca nu va face decât să încerce să o vândă pentru a-şi recupera creditul. Ne pare rău că s-a ajuns în situaţia asta, dar nu puteam să o lăsăm să vedem cum se închide. Totuşi, anul ăsta face 30 de ani şi eu am condus-o până în 2019 , până la vânzare. Nu am putut să văd că toată lumea a depus armele şi compania a se duce într-o zonă în care nu mai poate fi salvată. Ăsta a fost principalul motiv pentru care am decis să o răscumpăr”, a povestit anterior Cristian Rusu. Practic, soluţia era fie ca Rus Savitar să-şi închidă porţile, fie să fie vândută către fostul proprietar la nici patru ani.

    Familia Rusu a semnat în 2019 cea mai importantă tranzacţie din sectorul mobilei, vânzând mai mai întâi 75% din grup către fondul de investiţii suedez Greenbridge. Cristian Rusu a mai rămas la conducerea executivă a companiei o perioadă pentru a face mai uşoară tranziţia, iar apoi contractul cu fondul suedez viza şi vânzarea restului de 25% din părţile sociale la finalul următorilor doi ani după prima achiziţie. Ultimul deal dintre cele două părţi s-a perfectat în martie 2022, după cum povesteşte Cristian Rusu. Însă, ulterior, pandemia şi condiţiile de pe piaţa mobilei nu au fost tocmai prielnice, astfel încă grupul suedez nu a putut conduce grupul către creşteri, ci din contră, astfel încât s-a văzut pus în situaţia de a vinde afacerea din Timiş. Astfel, Cristian Rusu a revenit în acţionariatul companiei.

    O afacere ajunsă la a doua generaţie

    El este şi artizanul dezvoltării afacerii de familie, iar dezvoltarea Rus Savitar şi Casa Rusu s-a făcut cu precădere după  2000, atunci când a preluat conducerea. El povestea anterior că a sesizat potenţialul acestui domeniu atunci când a mers la un târg de case şi a început să importe mobilă din PAL.

    „Primul camion de marfă a fost vândut într-o săptămână. În 2003 ajunsesem să vindem în jur de 40-50 de camioane din import”, povestea anterior Rusu. Încă din 2001 compania începuse să facă distribuţieşi către alte magazine. În 2004 a cumpărat un vechi CAP(cooperativă agricolă de producţie), despre care spunea că arăta ca şi cum trecuse “al Doilea Război Mondial pe acolo” şi pentru care aplătit 150.000 de euro. În următorii ani a renovat CAP-ul şi l-a transfomat în centru logistic, care a ajuns la circa 10.000 mp.

     “În 2004 ajunsesem să vând cam 150 de camioane pe lună şivăzusem o grămadă de fabrici de la toţi furnizorii pe care îiaveam, aşa că ne-am gândit că putem să facem şi noi acest lucru(producţie – n. red.). În 2005 am pornit cu prima fabrică. Am mers să cumpărăm utilaje la un târg de la Hanovra, dar nici nu ştiam cumarată. Am angajat pe cineva care vindea utilaje şi aşa am reuşit s ăne dăm seama cum ar trebui să ne echipăm prima fabrică”, a mai spus anterior Cristian Rusu.

    Investiţia în utilaje şi clădiri s-a ridicat la 3,5 mil. euro,iar în 2007 acţionarii au decis să investească într-o nouă fabrică,mai mare, care a fost începută un an mai târziu. Investiţia a fost finalizată în 2008, la începutul crizei. În ianuarie 2009 compania pierduse 100 de magazine din cele  proape 400 către care vindea, iar tot atunci managementul a decis să deschidă un magazin la Sibiu, unde doi clienţi intraseră deja în insolvenţă. Practic, Casa Rusu şi Rus Savitar au trecut printr-o serie de provocări, însă a depăşit perioada de criză, unde multe companii au capitulat. Practic, din 2009 şi până în 2019, cifra de afaceri a Rus Savitar a crescut de peste 3 ori, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Iar în această perioadă, compania nu a cunoscut scădere de vânzări, deşi profitul a fluctuat.

    În 2009, când piaţa de mobilă era în scădere, timişorenii au început să-şi dezvolte propria reţea de magazine, pe care continuă să o extindă. Mobila realizată ajunge atât în magazinele proprii, cât şI la reţele mari, precum şi la export.

    Rus Savitar lucrează în prezent doar cu clienţi mari precum Dedeman, un client important şi vechi, dar şi din piaţa din Marea Britanie, restructurând câteva divizii.

    Au închis toate magazinele

    Pentru a nu cădea tot mai mult în datorii, Cristian Rusu a decis să închidă magazinele Casa Rusu. Practic compania care opera aceste magazine a intrat în insolvenţă şi  90% din datoriile Casa Rusu sunt către Rus Savitar, după cum povestea antreprenorul. Practic, din marfa pe care Rus Savitar o vindea Casei Rusu, compania care opera magazinele nu putea să ramburseze preţul de achiziţie. Mergând pe pierdere, folosea bani pentru a acoperi alte cheltuieli, explică antreprenorul. Casa Rusu a intrat începând cu 2020 pe pierdere, iar în 2023 pierderile nete ale retailerului, care avea opt magazine, au fost de 7,4 milioane de lei. Datoriile au trecut de 35 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Casa Rusu a avut în 2023 o cifră de afaceri de 65 de milioane de lei, în scădere cu 15% faţă de anul precedent.

  • Previziuni pentru 2025 într-un domeniu care dă peste cap orice estimare: Care sunt evenimentele care ar putea ţine anul viitor capul de afiş în energie?

    Revenirea la piaţa liberă a energiei din primăvara anului viitor, proces care este şi acum neclar, punerea în funcţiune a centralei Romgaz de la Iernut, investiţiile în energia verde sunt câteva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzacţii pe final de an şi cu o geopolitică mai complicată ca niciodată, energie rămâne un sector care arată că totul se joacă. Ce este foarte interesant în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre pieţele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranţă le are.

    1. A avea sau a nu avea o piaţă liberă în energie?

    “Cu plafon sau fără plafon, după 1 aprilie 2025? Un răspuns greu de anticipat”, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energie Inteligentă, într-un comunicat emis azi. Întrebarea este fără răspuns, sunt multe variante de lucru, inclusiv prelungirea perioadei de plafonare, dar felul în care piaţa va reveni la forma ei normală de funcţionare sau nu, rămâne unul dintre cele mai aşteptate evenimente în energie pentru 2025.

    1. Anul investiţiilor?

    Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei. Anul viitor însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani. Capacitatea menţionată este formată din finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, un proiect al Romgaz care va aduce 430 MW în sistem, restul fiind capacitatea proiectelor de energie eoliană şi solară care au toate avizele necesare.

    1. Încă un an bun pentru prosumatori

    Fondurile puse la dispoziţia consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa verde şi PNRR sunt acoperitoare pentru cca. 128.000 de prosumatori în anul 2025. Astfel numărul total al prosumatorilor ar ajunge la cca 300.000 prosumatori cu o putere instalata de cca 2.900 MW, estimează AIE.

    1. Niciun an fără tranzacţii

    Bursa zvonurilor din piaţa de energie nu este pe minus niciodată. Dacă finalul acestui an a adus anunţul supriză prin care nemţii de la E.ON au vândut compania de furnizare a energiei E.ON Energie România către ungurii de la MVM, tranzacţie încă în analiză, anul 2025 se anunţă la fel de interesant. Informaţiile pe surse arată că sunt intenţii din partea investitorilor de a trece şi la vânzarea de active cum este cazul din zona de distribuţie. Dacă aceste informaţii încă intră la categoria de zvonuri, cert este că în 2025 se vor semna noi acorduri de preluare pentru proiectele eoliene şi solare care au toate actele în regulă. Un alt lucru interesant de urmărit în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre pieţele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranţă le are.

    1. Toţi ochii pe Marea Neagră

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră va ajunge la etapa de şantier, iar anul 2025 presupune o mobilizare masivă de forţe astfel încât obiectivul de a avea primul gaz nou la ţărm în 2027 să fie atins. În acest proiect, o investiţie estimată la 4 miliarde de euro, sunt implicaţi OMV Petrom şi Romgaz, cu participaţii egale, calitatea de operator revenindu-i OMV Petrom. În total, Neptun Deep ascunde 100 de miliarde de metri cubi de gaze de cea mai bună calitate.

    1. Sistemul de taxare, mereu surprinzător

    Finalul de an le-a dat investitorilor fiori reci nu numai din cauza scăderii temperaturilor, dar şi pe fondul instabilităţii din zona de taxare. Astfel, a fost pusă din nou pe masă taxa pe stâlp. Dacă iniţial nivelul care ar urma să se aplice valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior era de 1,5%, în urma reacţiilor puternice, procentul ar urma să scadă la 1% iar negocierile se vor purta pentru următoarele 90 de zile.

    1. Noile forme ale energiei

    Tot în anul 2025 urmează să fie finalizate studiile, inclusiv standardele de siguranţă, neproliferare şi de securitate cibernetică şi informatică pentru proiectul nuclear SMR Doiceşti, care ar trebui să permită o analiză a posibilităţii de amplasare a SMR în această zonă dar şi estimare actualizată a costurilor pentru proiect, dar şi toate analizele de siguranţă şi securitate nucleară aferente proiectului, necesare pentru decizia finală de investiţie. În funcţie de concluziile studiului, se vor putea stabili direcţiile energetice viitoare ale României, se mai arată în comunicatul AIE. Dar România are mai multe piste de urmărit pe calea tranziţiei energetice, cum ar fi promovarea investiţiilor în producţia de baterii sau atragerea proiectelor privind construcţia pompelor de căldură.

    1. 2025, anul stocării?

    După un început timid în 2024, anul viitor ar trebui să aducă o concentrare a eforturilor investiţionale în direcţia stocării de energie, o verigă necesară în vederea integrării a cât mai multor proiecte de energie regenerabilă în condiţii de siguranţă pentru sistemul energetic. Partea cu adevărat bună pentru România în acest domeniu este faptul că are deja un producător aici, Prime Batteries. Important este şi anunţul din noiembrie, anul acesta, care arată încă o dată potenţialul pe care România îl are în acest domeniu. Astfel, compania Sinteza SA din Oradea, o compa­nie activă în industria chimică, va construi o fabrică de baterii de sto­care pe termen lung de 50 mil. euro, după ce a semnat un acord cu americanii de la Lockheed Martin.

    1. Ultima sută de metri pentru U1

    Retehnologizarea U1 de la Cernavodă, reactor care a fost pus în funcţiune în 1996 şi care este o componentă cheie a sistemului de producţie naţional, cu o pondere de 10%, ar trebui să intre într-un proces obligatoriu de retehnologizare în 2027. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, la finalizarea lucrărilor durata de viaţă a unităţii urmănd să fie extinsă cu 30 ani. Practic, este ca şi cum România ar avea un reactor nou la Cernavodă. Investiţiile se ridică la 1,9 mld. euro, contractul de EPC a fost semnat ceremonios, iar pe 22 ianuarie AGA Nuclearelectrica are ultimul cuvânt de spus. Mai departe, ar trebui demarată această investiţie esenţială pentru alimentarea cu energie a României.

    1. Noi licitaţii CfD, cursa pentru fondurile europene

    Anul acesta s-a încheiat cu prima lictaţii de Contracte pentru Diferenţă, noua schemă de ajutor de stat pe care România o pune la dispoziţia investitorilor în energia verde. Partea a doua urmează la anul, schema fiind de fapt cea care leagă proiectele de investiţii de banii băncilor. Atragerea fondurilor europene va fi în continuare una dintre cele mai importante curse pentru România, în toate domeniile. De asemenea, emisiunea de obligaţiuni a Romgaz de anul acesta, un succes prin care compania a atras 500 de milioane de euro pentru Neptun Deep, ar putea fi replicată de alte companii. Electrica deja şi-a anunţat intenţia în acest sens. Dar dincolo de planurile de acum, 2025 vine cu multă instabilitate şi cu un sentiment de precauţie din partea investitorilor care va dura cel mai probabil până la alegerile de anul viitor. Peste acest lucru se suprapune şi situaţia dificilă din punct de vedere economic a României, forţată la introducerea de noi taxe pentru a acoperi deficitele.

     

     

     

     

  • Cel mai bun an pentru piaţa de lux din România: Care au fost cele cinci veşti care au marcat ultimul an – de la venirea Louis Vuitton pe Calea Victoriei la intrarea Hermès pe piaţă

    Ultimul an a fost pentru piaţa de lux din România unul dintre cei mai efervescenţi, dacă nu chiar cel mai, de după perioada de boom 2007-2008. Industria locală de profil este subdezvoltată, atrăgând un număr relativ redus de branduri internaţionale de modă, orologerie sau bijuterii. Totuşi, creşterea numărului de persoane cu venituri mari atrage atenţia. Aşadar, ZF a identificat aşadar cinci evenimente-cheie care au marcat acest sector. Care sunt acestea?

    Louis Vuitton a inaugurat magazin pe Calea Victoriei

    Brandul de modă Louis Vuitton, unul dintre cele mai importante nume din industria de lux, a deschis un nou magazin la parterul hotelului Athenee Palace Intercontinental de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Boutique-ul ocupă atât spaţiul lăsat liber de Gucci, cât şi cel adiacent acestuia, conform datelor ZF.

    Magazinul a fost inaugurat oficial pe 3 decembrie, însă pe data de 2 decembrie clienţii casei au fost invitaţi la un tur privat. Tot pe 2 decembrie, seara, a fost închisă unitatea Louis Vuitton din galeria comercială The Grand, din cadrul hotelului JW Marriott din Capitală.

    Louis Vuitton, marca fanion al grupului LVMH din Franţa, a venit direct în România în 2008. Atunci, brandul a deschis un magazin de 130 mp în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott, în urma unei investiţii care a depăşit un milion de euro. Acesta avea în portofoliu genţi, pantofi şi accesorii.

    Spaţiul actual este însă mult mai mare şi are în ofertă mai multe produse.

    Magazinul Louis Vuitton din România a fost încă de la început etalonul pieţei de lux din România, ajungând anul trecut la afaceri record de aproape 100 mil. lei, plus 6% faţă de 2022 şi duble faţă de 2020.

    Hermès deschide un magazin în centrul Bucureştiului

    Grupul francez Hermès, o afacere de familie ajunsă la cea de-a şasea generaţie şi unul dintre cei mai importanţi actori din industria de lux de la nivel mondial, va intra pe piaţa locală cu un magazin propriu în centrul Bucureştiului, spun sursele ZF. Oficialii brandului au venit deja la Bucureşti de mai multe ori şi s-au uitat după spaţii potrivite pentru un asemenea butic monobrand. În final, ei au ales ca dezvoltarea reţelei proprii să aibă loc în zona Ateneului din Capitală, mai spun sursele din piaţă.

    Brandul va veni direct, nu în sistem de franciză, acesta fiind modelul de lucru al uneia dintre cele mai exclusiviste mărci din lume. În general, pe piaţa locală, o piaţă mică şi considerată multă vreme a fi subdezvoltată, mărcile de lux au preferat să se dezvolte în sistem de franciză, alegând parteneri autohtoni care cunosc particularităţile din consum şi care înţeleg mai bine mersul lucrurilor. Totodată, e un risc mai mic pentru brand şi mai mare pentru antreprenorul care îşi asumă investiţia.

    Există însă unele mărci internaţionale din piaţa de lux care nu operează deloc în franciză, preferând astfel să păstreze un mai bun control asupra afacerii. Este şi cazul Hermès.

    Intrarea mărcii pe piaţa din România – cel mai probabil în 2026 – este cea mai importantă veste din ultimii 16 ani pentru industria locală de lux, după ce în 2008 Louis Vuitton deschidea un magazin propriu la Bucureşti.

    Zegna a revenit pe piaţa din România după un deceniu

    Brandul italian de modă de lux Zegna a revenit pe piaţa din România după o pauză de un deceniu şi a deschis un magazin monobrand într-o vilă istorică din centrul Capitalei. Magazinul este operat în sistem de franciză de către Terminal of Fashion, compania care deţine şi francizele locale ale Valentino Garavani sau Dolce & Gabbana. Businessul este deţinut de familia Coman, cunoscută pentru că a dezvoltat companii în energie (Transenergo) şi retail IT (Best Computers).

    Magazinul monobrand este amplasat pe strada George Enescu 11, într-o vilă istorică restaurată, ocupând 450 mp desfăşuraţi pe două niveluri. Spaţiul găzduieşte piese ready-to-wear, accesorii şi articole emblematice, dar oferă şi servicii made-to-measure.

    Brandul italian ce are o istorie de peste 110 ani a mai fost prezent pe plan local, tot în franciză, însă magazinul ce se afla la parterul hotelului Radisson Blu de pe Calea Victoriei a fost închis în 2014. Francizatul era Srdjan Kovacevic, antreprenor de origine sârbă care a deschis porţile pieţei de lux în România. El a adus pe piaţa locală mai multe branduri precum Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle sau Emporio Armani. Între timp, s-a retras din lumina reflectoarelor, iar brandurile, dacă ele mai există azi pe plan autohton, au în spate alţi antreprenori, conform informaţiilor ZF.
    La momentul acela, Zegna fusese activ pe piaţă timp de şapte ani.

    Acum, el revine tot în inima Bucureştiului, la câţiva paşi de Calea Victoriei, adus de un alt francizat. Terminal of Fashion are în portofoliu brandurile Valentino Garavani, Dolce & Gabbana, Philipp Plein, Billionaire, Ermanno Scervino şi, cel mai recent, ZEGNA.

    Fratele mai mic al Rolex, Tudor, are propriul butic monobrand la Bucureşti

    Compania Chronolink, importatorul brandului de ceasuri Rolex în România, ce deţine două magazine şi un centru de service sub această marcă, a deschis pe plan local, în urmă cu un an, şi primul butic monobrand al orologeriei Tudor.

    Cele două branduri de top din industria ceasurilor de lux – Rolex şi Tudor – sunt parte din aceeaşi familie, fiind controlate de Hans Wilsdorf Foundation.

    Magazinul Tudor este amplasat în galeria The Grand a hotelului JW Marriott, în spaţiul unde a funcţionat anterior orologeria Galt. El este totodată în proximitatea buticului Rolex din incintă.

    Chronolink face parte dintr-un grup de companii care dezvoltă afaceri similare de circa 40 de ani, fiind prezent în ţări precum Grecia, Cipru şi Liban, conform unor informaţii anterioare ZF.

    Pe piaţa locală sunt deschise astăzi două magazine monobrand Rolex, unul în cartierul Primăverii şi un altul în incinta galeriei comerciale The Grand din cadrul hotelului de cinci stele JW Marriott din Bucureşti. Există în cadrul aceluiaşi hotel şi un centru de service.

    În 2021, compania a relocat magazinul de pe Calea Victoriei în cartierul Primăverii din zona de nord a Bucureştiului.

     

    Rolls Royce anunţă deschiderea unui showroom începând cu 2025
     
    Michael Schmidt, antreprenorul care controlează MHS Holding, grupul care deţine Automobile Bavaria şi MHS Truck & Bus în România, mizează pe segmentul de lux în perioada următoare şi investeşte un milion de euro în amenajarea primului showroom oficial Rolls-Royce din România. Acesta va fi deschis în 2025 şi organizat la etajul 1 al centrului Automobile Bavaria din Băneasa.
    Anunţul a venit după mai mulţi ani în care înmatriculările de automobile Rolls-Royce au continuat să crească, de la câteva unităţi la 15 în 2022 la peste 30 anual în prezent.
     
    Acestor evenimente li se adaugă şi deschiderea unor hoteluri sub branduri internaţionale de top precum Swissotel, Hyatt, Mondrian sau Handwritten. Unele hoteluri au fost deschise, altele urmează.
     
     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: No, amu gata! Gata cu văicăreala, cu bocetele şi cu plânsetele! Sunteţi oameni de afaceri puternici, va faceţi de ruşine! Hai, la muncă în 2025, avem multă treabă!

    Va plângeţi de ”Ordonanţa – Trenuleţ”? Chiar credeţi că o să fie rău? Ia uitaţi aici ce este rău.

    Taxa pe cifra de afaceri de 15% şi 25%.

    Costuri cu materii prime şi materiale care au crescut cu până la 800% în anii de după pandemie.

    Lanţuri de aprovizionare pentru materii prime şi materiale cu durata de peste 6 luni.

    Lanţuri de aprovizionare cu echipamente industriale cu durata de peste 24 de luni.

    Nici o forma de scutiri, stimulente, facilitaţi şi ajutoare, deşi peste tot în lume este considerat un sector economic de importantă strategică care beneficiază de foarte multe forme de ajutor.

    Nici un colegiu sau facultate pentru pregătirea personalului calificat pe care reglementările ne obliga să-l avem.

    Furt in corpore de angajaţi calificaţi şi specializaţi de către competitori care dau lecţii de HR dar nu investesc un leu în pregătirea resursei umane critice.

    Migrare in corpore de angajaţi necalificaţi la angajatorii care au beneficiat de scutiri, unde la acelaşi brut se plătea un net cu până la 20% mai mare.

    Preţuri îngheţate la produse încă din 2016 – creşterile permise începând cu 2024 au fost de maximum 14% la produsele sub 25 lei pe cutie după o inflaţie cumulată de peste 30% în cei 8 ani.

    80% din produse se vând la preţuri impuse de sub 15 lei pe cutie.

    Reglementări de calitate şi siguranţa care obligă în fiecare an la investiţii de milioane de euro.

    Încasarea sumelor pe produsele facturate clienţilor la 180-240 de zile de la emitere.

    Taxa de acces pe canalele comerciale de cel puţin 25%, râd toţi de Legea 81.

    Zero evaziune fiscală şi zero muncă la negru.

    Obligaţia transparentizării tuturor contractelor de sponsorizare.

    Nici un fel de ajutor de la o asociaţie industriala. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la nici o instituţie sau agenţie. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la nici un politician. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la diplomaţia economica pentru internaţionalizare. Niciodată.

    Nici un fel de ajutor de la nici o coaliţie, asociaţie, patronat, camera de comerţ. Niciodată.

    Mai vin multe ”nenorociri” pe conductă, RABS, CNIHD, UWWTD, etc.

    Şi ştiţi ceva? Oricât ar fi de greu de înghiţit cele de mai sus, cel mai puternic sentiment de împlinire profesională este acela că ai o echipă atât de bună încât nu trebuie să stai încovoiat şi cu mana întinsă implorând scutiri, facilitaţi, stimulente şi ajutoare.

    Şi voi vă plângeţi?

    Ia terminaţi cu văicăreala, cu bocetele şi cu plânsetele. Lăsaţi şmecheriile şi ploconeala după scutiri, facilitaţi, stimulente şi ajutoare că nu aveţi nevoie de ele.  

    Hai, la munca în 2025!

  • Se prefigurează încă un an excepţional pentru criptomonede: Valorea Bitcoin s-ar putea dubla în 2025, ajungând la 200.000 de dolari

    După un an excepţional pentru Bitcoin, investitorii din industria crypto şi-au prezentat predicţiile pentru 2025, scrie CNBC.

    În decembrie cea mai mare criptomonedă a lumii, Bitcoin, a depăşit 100.000 de dolari pentru o unitate.

    Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care a militat în campanie pentru susţinerea industriei, a ajutat la propulsarea monedei digitale până la un nivel record.

    Acesta a declarat că va institui o rezervă federală de Bitcoin, care va avea la bază activele confiscate de justiţie.

    Totodată, autorizarea de către SEC, autoritatea de reglementarea a pieţelor de capital din SUA, a primului ETF bazat pe criptomonede listat la bursă a fost văzut de mulţi drept un moment crucial în viitorul Bitcoin.

    Astfel, conform mai multor experţi din industrie precum Geoffrey Kendrick, Carol Alexander, dar şi  Sid Powell, valoarea Bitcoin este prognozată a se dubla în 2025, ajungând la 200.000 de dolari.