BusinessMagazin

Blog

  • FED a redus dobanda cu 0,25 puncte, la 4,25%

    "Operatiunea, corelata cu masurile de politica monetara implementate anterior, ar trebui sa promoveze, pe parcursul timpului, o crestere economica moderata", se arata intr-un comunicat al Comitetului Federal pentru o Piata Deschisa, care ia deciziile de politica monetara in cadrul Fed.

    Cu toate ca, in general, pietele financiare anticipau aceasta decizie, unii economisti au luat in considerare si posibilitatea unei reduceri mai mari, de 0,5%, a costurilor percepute la imprumuturile interbancare overnight. Astfel, decizia Fed a dezamagit analistii de pe Wall Street, care preconizau o actiune mai agresiva a bancii centrale.

    Constrangerile de natura economica s-au intensificat in ultimele saptamani, potrivit Fed, care a adaugat ca presiunile inflationiste se mentin.  De asemenea, Fed a redus cu 0,25% dobanda perceputa la imprumuturile directe cu discount catre banci, la 4,75%.

    De la jumatatea lunii septembrie, Fed a diminuat, in total, dobanda de referinta, principalul instrument de manevrare a economiei, cu un punct procentual, in incercarea de a limita riscurile intrarii in recesiune a economiei americane.
    Banca centrala nu a furnizat, de aceasta data, informatii privind balanta riscurilor carora le este expusa economia americana.

    Decizia Fed urmeaza unei noi etape de deteriorare a pietei creditelor, dupa ce principalele institutii financiare la nivel mondial au raportat pierderi de ordinul mai multor miliarde de dolari ca urmare a reducerii valorii contabile a activelor, cauzata de expunerea excesiva la credite ipotecare neperformante.

    Indicele bursier american Dow Jones, care include titlurile companiilor blue-chip, a scazut cu peste 130 de puncte in decurs de numai cateva minute de la anuntarea deciziei Fed, in timp ce pretul titlurilor de stat a crescut, iar dolarul s-a apreciat.

  • Perlele Mariei Antoaneta

    Perlele Mariei Antoaneta, in numar de 21, au fost scoase din Franta in timpul Revolutiei de catre contesa de Sutherland, sotia ambasadorului britanic, urmand a fi inapoiate reginei in momentul in care aceasta ar fi iesit din inchisoare.

    Cum regina a fost executata in 1793, perlele au ramas in posesia familiei Sutherland, ajungand sa fie montate intr-un colier cu rubine si diamante jumatate de secol mai tarziu, cu ocazia nuntii nepotului contesei.

    Acest colier, creat in 1849, va fi pus in vanzare de catre casa de licitatii Christie’s. Conform lui Raymond Sancroft-Baker, expertul in bijutierii al cunoscutei case de licitatii, aparitia la licitatie a unor bijuterii ce au apartinut Mariei Antoaneta care nu au mai fost vandute anterior este un eveniment rar, iar istoria celor disponibile acum le face extrem de atragatoare pentru colectionari.

  • Profit de 300% la bursa

    Principala recomandare a brokerilor, atunci cand clientul isi formeaza un portofoliu de actiuni, este cumpararea de titluri ale unor companii cu rezultate fundamentale bune, cu stabilitate financiara si lichiditate, adica o valoare ridicata a tranzactiilor zilnice. Cel putin in teorie. „Piata este atipica. Nu se poate spune ca o actiune va creste indiferent ce se intampla sau ca o alta va scadea in mod sigur. Noi, ca brokeri, facem analize si recomandari, dar decizia trebuie sa o ia clientul, investitorul care va suporta eventuala pierdere. Iar actiunile pot evolua impotriva oricarei ratiuni fundamentale sau tehnice“, spune Razvan Pasol, director general al Intercapital Investments.

    Pentru un investitor, lichiditatea unei societati este foarte importanta, deoarece are astfel garantia ca va gasi cumparatori pentru actiuni in momentul in care va dori sa isi inchida respectiva pozitie. Aceste valori sunt luate in calcul si la stabilirea societatilor din cadrul indicelui BET, care urmareste evolutia celor mai bune zece companii listate la BVB. La sfarsitul lunii noiembrie, BET inregistra o crestere de 10,5% fata de ultima cotatie a anului trecut si de doar 5,2% fata de prima zi de tranzactionare a lui 2007.
    Sa vedem cum au evoluat societatile vedeta ale BVB. SNP Petrom este cea mai importanta societate listata la bursa, cu o capitalizare de aproximativ 8 miliarde de euro. Ponderea SNP in valoarea indicelui BET este de 19,93%, capabila deci sa influenteze decisiv evolutia acestuia. In 2007, actiunea SNP a tras in jos evolutia BET, deoarece a inregistrat o pierdere de 17% fata de cotatia de inchidere din prima sedinta a anului. Variatia negativa a cotatiei Petrom la bursa este, probabil, cel mai bun exemplu de actiune sustinuta fundamental cu rezultate financiare pozitive, dar care nu pare suficient de atractiva pentru a creste si pe piata de capital. Dupa primele trei luni ale anului, SNP Petrom a anuntat un profit net de aproximativ 470 de milioane de euro, cu 22% mai putin decat in perioada similara a lui 2006. Profitul net in al treilea trimestru, de 204 milioane de euro, a fost insa mai mare cu 16% fata de cel din aceeasi perioada a anului trecut, existand deci premisele unei reveniri pana la incheierea anului. Se pare ca investitorii s-au dovedit insa neincrezatori fata de aceasta perspectiva, iar actiunea a pierdut procente bune dupa publicarea rezultatelor.

    Banca Romana pentru Dezvoltare – Société Générale, societate cu o pondere de 19,9% in indicele BET si o capitalizare de aproape 4,5 miliarde de euro, a avut un profit de 207 milioane de euro in primele noua luni ale anului. Cresterea profitului net fata de aceeasi perioada a anului trecut este de 43%, majorare ce se reflecta si in randamentul actiunii in 2007 – de aproximativ 18% la unsprezece luni.

    Banca Transilvania, cea de-a treia societate cu pondere mare in valoarea BET, de 19,95%, a inregistrat un profit pe actiune de circa 30% in 2007. Profitul net in trimestrul al treilea, de 16,1 mil. euro, e dublu fata de anul trecut, iar profitul net din primele noua luni, in valoare de 39,8 milioane de euro, a consemnat o crestere de aproape 60% fata de anul precedent. Banca Transilvania are o capitalizare de peste 1,4 miliarde de euro.

    Cele trei companii reprezinta aproape 60% din valoarea BET. Dupa randamentele lor, cotatia indicelui ar fi trebuit sa creasca mult mai mult decat cu 10,5%. Insa alte societati incluse in BET au avut randamente negative in cursul anului. Turbomecanica Bucuresti, spre exemplu, a pierdut circa 20% fata de prima sesiune de tranzactionare a anului. Transelectrica, actiune cu o crestere mare in primele luni dupa listare, a reusit o performanta negativa de 10 procente in 2007, iar Antibiotice Iasi a inregistrat un minus de 5,4%.

    „Sunt si riscuri pe sector de activitate sau pe context international. Bancile au mers bine anul acesta, dar s-ar putea ca anul viitor sa nu mai vedem aceleasi randamente. Profiturile bancilor incep sa scada, riscurile sunt mai mari“, explica Leonard Visan, director general al societatii de administrare a investitiilor Investica Asset Management. Mai mult, tendinta companiilor mari este de a-si plafona profiturile; stabilitatea si dezvoltarea limiteaza de cele mai multe ori cresterea de profit. Practic, cu cat este mai putin riscanta o actiune, cu atat mai mic este randamentul pe care il poate oferi.

    „Investitorii din piata Rasdaq sunt mai dispusi la risc decat cei din BVB. Si in multe cazuri cei dispusi la risc sau la investitii in companii mici si mai putin cunoscute au fost rasplatiti cu profituri pe masura“, afirma Gabriel Aldea, analist al Intercapital Investments. Analistul denumeste „rasdace“ societatile care au inca evolutii caracterizate de volatilitate foarte mare, indiferent pe ce piata sunt listate in prezent, unde un profit de cateva sute de procente poate disparea cu aceeasi rapiditate cu care a aparut.

    Exemplul cel mai la indemana este Dafora Medias, societate listata la categoria a III-a a Rasdaq, considerata „una dintre societatile create de brokeri sau speculatori“. Dupa o crestere de circa 75% in primele doua luni ale anului, actionarul majoritar, omul de afaceri Gheorghe Calburean, a decis majorarea capitalului social cu 38 de milioane de euro prin emiterea de noi actiuni in proportie de aproximativ zece actiuni noi la una detinuta. Aparitia noilor titluri, peste 881 de milioane de actiuni, a urcat capitalizarea Dafora pana la 290 de milioane de euro la inceputul lunii august, aproape tripla fata de valoarea dinainte de majorare. Inflatia de actiuni si cresterea mult prea mare fata de posibilitatile reale ale companiei au fost insa motivele unei corectii importante pentru Dafora, care a scazut cu mai bine de 50% in aproape trei luni, anuland cea mai mare parte din randamentul de la inceputul anului. De asemenea, capitalizarea a ajuns la 140 mil. euro.

  • Magnetul banilor de la UE

    CONTEXTUL: Cu o cota de piata de circa 10% in 2006, conform propriilor estimari, Pegas ocupa primul loc pe piata de consultanta pentru certificare in standarde internationale.

    DECIZIA: La inceputul anului in curs, Pegas decide sa intre pe domeniul consultantei in fonduri structurale, ca urmare a solicitarii acestui tip de servicii din partea clientilor deja prezenti in portofoliu.

    EFECTELE: In totalul cifrei de afaceri a companiei, ponderea consultantei in fonduri structurale a evoluat de la 3% in martie 2007 la 18% din CA in noiembrie 2007. Conform previziunilor companiei, aceasta pondere ar urma sa ajunga la 50% din cifra de afaceri in primavara lui 2008.

    Pegas nu s-a gandit serios la acest segment de piata pana la inceputul lui 2007. „Foarte multi dintre clientii cu care lucram deja pentru consultanta in domeniul standardelor internationale ne-au solicitat acest tip de servicii“, spune Calin Sarchiz, managing partner la Pegas. Firma are acum peste 1.000 de clienti, companii private si autoritati publice, in conditiile in care, potrivit ISO Survey 2006, anul trecut erau, in Romania, peste 9.400 de firme certificate.

    Decizia de a aborda noul segment de piata, al consultantei pe fonduri structurale, a avut impact imediat in cifre, acest tip de consultanta ajungand sa detina acum aproape 20% din totalul cifrei de afaceri a companiei, fata de 3% la nivelul lunii martie. Previziunile pentru anul viitor arata si mai bine: in martie, jumatate din cifra de afaceri a firmei ar urma sa revina departamentului specializat in consultanta pe fonduri structurale. Cresterea sensibila a incasarilor este direct legata de faptul ca in acel moment „vor incepe sa fie aprobate proiecte, iar sumele incasate de noi vor fi mai mari, pentru ca vor cuprinde si comisioanele de succes“, spune Sarchiz.

    Previziunile pentru cifra de afaceri din acest an se refera la 1,1 milioane de euro, fata de 900.000 de euro anul trecut. In 2008, ritmul de crestere ar urma sa se accelereze, previziunile pentru incasari incadrandu-se intre 1,5 si 2 milioane de euro, potrivit lui Sarchiz. Comisionul consultantilor ajunge la cateva procente din valoarea finantarii europene atrase pe fiecare proiect, astfel incat e de asteptat ca numarul companiilor ce ofera servicii de consultanta in domeniul fondurilor structurale sa creasca. Nu mai departe de finalul lunii noiembrie, compania de audit si consultanta Deloitte Romania a anuntat ca a deschis recent un departament dedicat acestui domeniu.

    „Obiectivul nostru este sa devenim numarul unu si pe piata de consultanta pentru proiecte structurale“, declara managing partnerul Pegas. Firma domina acum segmentul de consultanta pentru certificare in standarde internationale, avand o cota de piata de 10%, conform estimarilor companiei. In domeniu sunt prezente zeci de firme de profil, dar peste 80% din piata este concentrata in mainile a 10-15 companii.

    Pentru segmentul de consultanta in fonduri structurale, Pegas are un departament format acum din noua persoane. Compartimentul a fost infiintat in acest an „cu oameni cu experienta in acest domeniu, pe proiecte de investitii derulate prin fonduri de preaderare (Phare, Sapard) sau cu experienta in managementul proiectelor“, spune Sarchiz. Pentru a lucra in consultanta pentru fonduri structurale, adauga tot el, sunt necesare doua tipuri de specializari: in domeniul tehnic si in zona economica, „ambele fiind absolut necesare pentru elaborarea si implementarea proiectelor“. Cererea pentru acest tip de consultanta este tot mai mare, explica reprezentantul Pegas, pe masura ce apar ghidurile programelor de finantare si se apropie termenele de depunere a proiectelor. Cele mai efervescente domenii in consultanta pentru fonduri structurale sunt constructiile industriale si industria de prelucrare (pentru achizitia de utilaje). Pegas lucreaza acum la 30 de proiecte pentru fonduri structurale, dar nu a depus inca niciunul, pentru ca nu au fost dechise termenele. Fiind un domeniu nou de activitate, compania romaneasca a incheiat un parteneriat cu firma franceza Welcomeurope, care de peste 10 ani lucreaza in consultanta pentru fonduri structurale.

    Interesul tot mai mare in proiecte pentru obtinerea de fonduri nerambursabile intervine in contextul in care Romania urmeaza sa primeasca in perioada 2007-2013 fonduri structurale si de coeziune de la Bruxelles in valoare de 20 mld. euro. Majoritatea fondurilor sunt adresate autoritatilor publice (in cazul carora fondurile europene pot acoperi pana la 98% din valoarea finantabila a proiectului), restul sumelor fiind accesibile sectorului privat (unde finantarile europene pot acoperi maximum 50% din valoarea fiecarui proiect).

    „Lunile viitoare sunt esentiale in eforturile noastre de a absorbi fonduri. Guvernul, administratiile locale, managerii de companii, firmele de consultanta si bancile trebuie sa se mobilizeze la maxim“, declara recent Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor. Fondurile neaccesate se pierd, astfel incat sunt cautate acum variante pentru un grad de absorbtie cat mai ridicat. Pentru completarea cheltuielilor in proiecte, bugetul de stat asigura cofinantarea pana la 13% a cheltuielilor eligibile. Pentru initierea proiectelor aprobate este asigurata o prefinantare de maximum 20% din valoarea eligibila a proiectului, iar valoarea TVA aferenta cheltuielilor eligibile este suportata tot de la bugetul de stat.

  • GHID DE PENSII: Cel mai mic castig

    Pentru fondurile de pensii facultative, la care orice angajat poate participa in limita a 15% din venitul salarial lunar brut, legislatia prevede deja modul de calcul al randamentului minim garantat – altfel spus, al castigului minim pe care trebuie sa il asigure administratorii celor ce isi plaseaza banii in fondul lor.

    Modul de calcul al rentabilitatii minime este prevazut in legea 204/2006 care reglementeaza modul de functionare a pilonului III, lege disponibila pentru consultare pe pagina de internet a CSSPP (www.csspp.ro). In esenta, aceasta prevede ca randamentul minim pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori se stabileste ca fiind minima dintre doua valori. Primul dintre aceste repere este reprezentat de jumatate din randamentul mediu al tuturor fondurilor, calculat pe ultimii doi ani. Al doilea reper este rata medie de rentabilitate ponderata (cu valoarea activelor pentru fiecare fond in parte) a tuturor fondurilor in aceeasi perioada minus patru puncte procentuale. Altfel spus, daca toate fondurile din piata au pe o perioada de 24 de luni un castig mediu de 10% pe an, atunci randamentul minim garantat va fi stabilit ca minimul dintre jumatate din valoarea respectiva (5%, mai precis) si randamentul mediu minus 4% (adica 6%). In aceste conditii, castigul pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori este de 5% (minima dintre cele doua valori).

    Companiile de pensii ce au colectat contributii de la participanti pe o perioada de minim doi ani au obligatia de a calcula (in ultima zi lucratoare a fiecarui trimestru) rata de rentabilitate a fiecarui fond pe care il administreaza. Aceste informatii sunt transmise, mai apoi, Comisiei de Pensii care, pe baza lor, calculeaza si publica o serie de statistici pentru intreaga piata de profil. Mai precis, este vorba despre rentabilitatea medie a tuturor fondurilor pentru ultimele 24 de luni, rentabilitatea fiecarui fond pentru aceeasi perioada si rentabilitatea minima a tuturor fondurilor. Daca rata de castig a unui fond din pilonul III este mai mica decât cea minima a tuturor fondurilor in patru trimestre consecutive, CSSPP va retrage autorizatia administratorului in cauza.

    In prezent, pe piata pensiilor facultative opereaza doar cinci companii de profil, care administreaza in total sapte fonduri. ING Asigurari de Viata si Allianz Tiriac au cate doua fonduri in portofoliu, iar Aviva, BCR si OTP cate unul. Si Raiffeisen Asset Management este autorizat ca administrator, insa fondul sau nu a fost inca autorizat de catre CSSPP pentru a putea sa inceapa sa colecteze contributii. La finele lunii noiembrie, numarul de contributori la pensiile facultative era de peste 42.500, iar activele totale trecusera de 8,44 milioane de lei.

    La pensiile private obligatorii (pilonul II), modalitatea de calcul a acestui castig minim nu a fost inca stabilita, existand insa cerinta ca CSSPP sa publice in perioada imediat urmatoare o prevedere in acest sens. Astfel de prevederi referitoare la un castig minim pe care trebuie sa il asigure administratorii sunt o plasa de siguranta pentru participantii romani, care au certitudinea unui minim randament, chiar daca fondul pe care l-au ales nu merge stralucit. Exista insa si tari (precum Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Mexic, Rusia sau Turcia) in care legea nu impune managerilor de pensii sa asigure o astfel de garantie, potrivit unui studiu realizat de OECD in ianuarie 2007. Totusi, pe multe piete central- si est-europene, astfel de cerinte exista – iar randamentul minim pe care trebuie sa il garanteze administratorii este stabilit fie prin raportarea la performantele pietei, fie prin raportarea la un reper de randament pe termen lung (cum este, de exemplu, cel al titlurilor de stat pe termen lung).

    In Cehia, spre exemplu, desi legea nu impune un randament minim garantat, exista cerinta ca, daca intr-un singur an exista pierderi, acestea trebuie acoperite de Fondul de Garantare. In aceste conditii, participantii sunt totusi protejati de riscul de a avea „castiguri negative“ atata vreme cat compania respectiva nu devine insolvabila. In Polonia, mentioneaza acelasi studiu, pentru pilonul II exista prevederea unui randament minim garantat prin lege, calculat la fel ca in cazul pensiilor facultative in Romania. Calculul se realizeaza la fiecare sase luni, pe baza randamentelor obtinute de fonduri in ultimele 36 de luni. Pentru fondurile din pilonul III nu exista un randament minim impus. In Bulgaria, randamentul minim pe care trebuie sa il asigure administratorii pentru fondurile obligatorii nu poate fi mai mic decat minima dintre (1) randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani minus trei puncte procentuale si (2) 60% din randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani.

    Revenind la piata romaneasca, in conditiile in care fondurile facultative au inceput sa stranga contributii abia in primavara acestui an, iar randamentul minim se calculeaza pe baza informatiilor pentru ultimii doi ani, mai este inca drum lung pana la momentul in care vor aparea primele statistici. Probabil acela va fi si momentul cand, cu ochii la castigurile realizate de concurenta, participantii vor crea primul „val migrator“ de la un administrator la altul.

    Puncte cheie

     

  • Teknosa: Rezultate sub estimari in 2007

    Primex a investit in 2007 5,6 milioane de dolari pentru rebrandingul fostelor magazine Cosmo.

    Magazinele ce urmeaza a fi inaugurate vor avea intre 300 si 500 de metri patrati, urmand ca din 2009-2010, Primex sa deschida magazine Teknosa intr-un nou format pe care il foloseste in strainatate pentru retailul digital. Tot anul viitor, site-ul companiei, www.teknosa.ro, va include o componenta de achizitii online.

    Compania estimeaza pentru 2008 o cifra de afaceri de 45-50 de milioane de dolari. Anul acesta, cifra de afaceri va fi in jur de 40 de milioane de dolari, sub nivelul previzionat la inceputul anului (40-45 de milioane de dolari), dupa cum a declarat pentru BUSINESS Magazin, Gyorgy Baba, directorul Primex.

    Baba spune ca estimarea initiala nu s-a concretizat deoarece intarzierile dezvoltatorilor imobiliari au amanat deschiderea a inca trei magazine in acest an, ceea ce a afectat performantele companiei.

  • 50 mil. euro in primul mall din Chisinau

    Shopping MallDova va avea aproximativ 25.000 de metri patrati suprafata inchiriabila, peste 100 de magazine, un supermarket parte a unui lant international, un cinematograf multiplex cu sase ecrane, o sala de bowling, jocuri electronice interactive si diferite optiuni pentru distractie.
    Proiectul comercial este inchiriat in proportie de 53 la suta, potrivit dezvoltatorului. Printre retailerii care au semnat contractele de inchiriere a spatiilor sau sunt in discutii pentru preluarea unui spatiu comercial in Shopping MallDova sunt branduri prezente deja in celelalte doua centre comerciale ale Anchor: G’Market, Debenhams, Esprit, Springfield, Olsen, Diverta, Sacoor Brothers, Gameworld, Mc’Donald’s, Leonardo, Alina Electronic, Jack & Jones, Vero Moda, Lanidor, Peter Murray, Tommy Hilfiger, Calliope, Terranova, Puma, Reebok, Adidas, Nike, Lacoste, Mango, Motivi, Sisley, Koton, Miss Sixty, Ecco, Bata, Mexx, Levi’s, Lee & Wrangler, Kenvelo, Steilmann, Pal Zileri, Olsen, Geox, Salamander, Polo Garage, Otter, S. Oliver.
    Mall-ul este situat pe una dintre cele mai mari artere de circulatie din Chisinau, Bulevardul Dacia, fiind pozitionat intre cele mai populate zone rezidentiale din Chisinau – Botanica si Centru. Shopping MallDova va pune la dispozitia vizitatorilor sai 800 de locuri de parcare in exterior si subteran.
    Anchor Grup a construit in Bucuresti, pe langa cele doua centre comerciale, un imobil de birouri – Anchor Plaza si lucreaza la constructia primului ansamblu rezidential al grupului InCity Residences. Compania a anunta ca, in urmatorii ani, va dezvolta alte proiecte de retail, rezidentiale sau cladiri de birouri.

  • Internet banking-ul din Rusia, gestionat din Berceni

    Cu o investitie de 15 milioane de euro, in principal in echipamente IT, BRD Societe Generale a deschis un centru de date care gazduieste 280 de servere si care serveste 80 dintre aplicatiile informatice ale bancii, de la introducerea datelor in sistem la cele de gestiune a relatiilor cu clientii.

    Rolul principal este asigurarea infrastructurii informatice pentru cele 750 de unitati BRD din Romania, alaturi de celelalte doua centre de date importante din Bucuresti, unul pe Splaiul Independentei si unul in BRD Tower, sediul companiei. In acelasi timp, noul centru joaca rol de platforma regionala pentru serviciile de internet banking ale grupului Societe Generale.

    Din Berceni se vor derula operatiunile de acest fel din Rusia, Bulgaria, Ghana si Serbia.

    Directorul centrului, Emmanuel Rit, a declarat ca in prezent se desfasoara teste pentru a aduce si operatiunile din China pe lista celor deja cliente. Infrastructura IT a fost furnizata de IBM, OBS si Cronus iar capacitatea de stocare este acum de 50 terabytes. Centrul proceseaza zilnic 500.000 de operatiuni.

  • Un nou concurent pe piata de mobila

    Programul de investitii al companiei prevede o suma de 24 de milioane de euro, ceea ce ar insemna constructia a 12 hypermarketuri de mobila sub brandul ENTOS ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul lui 2008.
    SATO a fost infiintata in 1973 si este listata la bursa din Atena din 1990. Din 1999, compania detine master franciza pentru Natuzzi si Bo Concept pe piata din Grecia. Marca ENTOS a fost lansata in 2005.

    Piata romaneasca de mobila se aglomereaza astfel. Dupa companiile autohtone ca Mobexpert si Elvila, care si-au dezvoltat in anii din urma importante retele comerciale, 2007 a adus intrarea pe piata a grupului suedez IKEA. Primul magazin IKEA a fost deschis in nordul Bucurestiului si a inregistrat in sase luni vanzari de 40 de milioane de euro, cat estimau oficialii pentru intreg anul. Anul viitor este asteptata deschiderea primului magazin al retailerului austriac KIKA. Ambele companii, ca de altfel si alte firme autohtone, au planuri agresive de extindere.

  • Cautam muncitori chinezi si pakistanezi

    Cateva sute de oameni stau la rand in fata unei cladiri. Inauntru, cei care fusesera mai devreme la coada fac ziduri din caramida, tencuiesc, pun faianta sau construiesc de la zero un circuit electric pe niste panouri din coltul unei sali. In tot acest rastimp sunt cronometrati, iar la urma fiecare este verificat de o comisie de specialitate. Nu sunt imagini de la vreun proces de recrutare organizat la Bucuresti de firme vestice pentru selectarea muncitorilor autohtoni, ci de unul organizat intr-un oras mare din China, la care localnicii au participat in speranta obtinerii unui contract de munca in Romania.

    Imaginile sunt surprinse in mai multe poze, trecute in revista rand pe rand de catre Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca, adica 56 de firme specializate in intermedierea contractelor de munca pentru straini. "Totul este cat se poate de serios. Companiile de recrutare straine ii cheama pe cei ce se incadreaza in descrierea postului, iar la testari pot participa si reprezentanti ai potentialilor angajatori", spune Prodan, incercand parca sa linisteasca temerile celor care s-ar teme de calitatea fotei de munca asiatica.

    Muncitorii chinezi, indieni, turci sau pakistanezi au ajuns astfel sa fie considerati de societatile de constructii ca o posibila solutie la criza de mana de lucru. "Nu vad alte solutii pe termen scurt. Sunt probleme foarte mari, iar societatile contracteaza proiecte in continuare", spune Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC). Dupa el, iarna nu va ajuta cu nimic: vor urma probabil doua luni de pauza, iar constructorii s-ar putea trezi la venirea primaverii ca au si mai putini muncitori decat acum.

    Deficitul de forta de munca in acest sector este estimat la un minim de 160.000 de lucratori, raportat la numarul actual al celor ce muncesc in constructii – 360.000 de persoane. Constructorii spun ca deficitul se manifesta atat in cazul fortei de munca necalificata – spre exemplu, s-a ajuns la situatia in care un muncitor cere un salariu cu 30% mai mare daca lucreaza la un proiect din nordul Bucurestiului comparativ cu alte zone ale Capitalei -, cat si in cazul muncitorilor calificati. Acestia, zidari sau faiantari, solicita adesea salarii si de 1.000 de euro pe luna, potrivit reprezentantilor patronatului de profil.

    Numai ca alternativa asiatica nu este ieftina. "In medie, un muncitor calificat chinez vine in Romania pentru 635 de dolari pe luna, la care se adauga bonuri de masa si cazarea. Altfel nu ar avea de ce sa vina, cand la el acasa poate castiga 300-400 de dolari", spune Prodan. Chiar si asa, unii patroni de societati de constructii spun ca forta de munca straina poate fi o varianta mai ieftina. "Va fi din ce in ce mai greu sa gasesti forta de munca. Am inteles ca optiunea chineza este o alternativa. Daca va fi necesar, sunt dispus sa platesc, spre exemplu, salarii de 800 de dolari net", spune Vasile Turcu, proprietarul grupului de firme Romconstruct. Omul de afaceri, care este mai cunoscut pentru statutul sau de actionar al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, spune ca are in acest moment ingineri romani carora le plateste salarii de doar 6.000-7.000 de lei pe luna, la care se adauga niste bonusuri.

    "Le vom da muncitorilor niste norme, si daca le vor indeplini si se vor dovedi cu adevarat calificati pentru posturi, noi vom fi multumiti", adauga Turcu.

    Numarul strainilor care au primit in primul trimestru al acestui an aviz pozitiv pentru sedere in Romania a fost de aproximativ 4.300, cu peste 60% mai mult fata de aceeasi perioada a lui 2006, potrivit statisticilor Ministerului Administratiei si Internelor. Numarul maxim de permise de munca stabilit de autoritati pentru acest an a fost de aproximativ 12.000, dublu fata de 2006. Pentru la anul, Roxana Prodan estimeaza ca vor depune cereri pentru permis de munca, numai pentru domeniul constructiilor, 5.000-6.000 de muncitori straini, majoritatea urmand sa fie solicitati pentru lucrarile de infrastructura. In constructii lucreaza acum cateva mii de muncitori straini, potrivit estimarilor patronatelor de profil.

    Reprezentantii societatilor de constructii spun ca se vor aduce in 2008 atatia muncitori cati vor fi necesari, urmand ca, daca va fi nevoie, sa se faca presiuni asupra autoritatilor pentru majorarea plafonului de permise de munca pentru straini. Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, spune ca se va recurge chiar la negocieri directe cu patronatele si societatile de profil din alte state, cele din spatiul fostei Iugoslavii fiind primele tinte. El considera ca aducerea muncitorilor straini trebuie sa fie completata de cresterea salariilor din industrie, pentru a opri exodul de forta de munca autohtona. "Salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Polonia sau Ungaria. Trebuie sa corelam insa aceste majorari salariale cu o crestere a productivitatii", spune Plosceanu.

    Patronatul a decis de curand ca salariul minim brut in constructii sa fie de la inceputul anului viitor de 570 lei brut pe luna (aproape 164 de euro), existand posibilitatea ca aceasta sa creasca pana la 800 de lei pana in 2009. Potrivit Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei (255 de euro), cu peste 21% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Constructorii spun insa ca salariile reale sunt mai mari, deoarece multi muncitori doresc sa lucreze fara contract de munca, pentru a putea sa plece mai usor in eventualitatea unei oferte salariale mai bune.

    Unele companii au recurs deja la angajarea muncitorilor straini, cum ar fi cazul americanilor de la Bechtel, care au angajat 100 de turci pentru lucrarile la Autostrada Transilvania, sau al companiei romanesti Coifer, care a angajat 100 de muncitori originari din India. O companie de constructii care doreste sa aduca muncitori straini si apeleaza la o firma de recrutare specializata plateste in medie un tarif de 300 de euro pe muncitor, potrivit Roxanei Prodan. Acesta reprezinta tariful pentru pachetul maxim de servicii, care include organizarea procesului de selectie in tara de origine si intocmirea documentatiilor necesare, durata minima a unui contract de munca fiind de un an. In plus, antreprenorul va trebui sa plateasca si taxe de circa 250 de euro pe angajat, tariful firmelor de intermediere si taxele obligatorii fiind considerate de Vasile Turcu ca fiind "acceptabile, daca situatia o va cere".

    Cu toate acestea, procentul firmelor care au intentii certe pentru aducerea fortei de munca din strainatate este relativ redus, potrivit unui studiu intocmit de catre Fundatia Soros. "Intr-un viitor apropiat, imigratia nu pare sa constituie o optiune serioasa. Numai 7% dintre firme intentioneaza sa aduca forta de munca din strainatate, iar un procent apropiat (9%) se declara indecise, fara a respinge insa aceasta posibilitate", se mentioneaza in studiul "Piata fortei de munca din Romania si imigratia", realizat in randul a 600 de companii din constructii, industria textila si sectorul turistic – cate 200 din fiecare domeniu.

    Potrivit autorilor studiului, cea mai mare parte dintre firme au recurs la investitii pentru cresterea productivitatii, la tehnologizare si la introducerea de ore suplimentare, existand totusi si un procent de 17% din companii care au fost nevoite isi restranga activitatea din cauza deficitului de personal. "Exista riscul supraincalzirii pietei, pentru ca firmele de constructii nu pot face fata lucrarilor pe care le-au contractat. Am firme de constructii care imi spun ca nu pot sa execute toate proiectele, pentru ca nu dispun de forta de munca necesara", confirma Laurentiu Plosceanu.