BusinessMagazin

Blog

  • Curăţarea bilanţului BCR a generat băncii pierderi de 546 milioane euro la nouă luni

    “Rezultatul net din primele nouă luni ale anului este influenţat în mod semnificativ de o majorare substanţială a provizioanelor de risc, având în vedere faptul că am angajat toate eforturile pentru a derula o curăţare extinsă a portofoliului de credite neperformante. Până la finalul anului, obiectivul nostru este să reducem portofoliul de credite neperformante de la un sfert, până la jumătate, în funcţie de condiţiile pieţei”, a declarat într-un comunicat Tomas Spurny, CEO al BCR.

    Astfel, cheltuielile nete cu provizioanele pentru activele financiare neevaluate la valoarea justă prin intermediul contului de profit şi pierdere, au crescut cu 165,3%, la 4,05 miliarde lei (910,8 milioane euro), faţă de 1,52 miliarde lei (346,4 milioane euro) în primele nouă luni ale anului trecut, “reflectând eforturile accelerate de a soluţiona creditele neperformante istorice”.

    BCR administra, la finele lunii septembrie, un portofoliu de credite neperformante de 9,7 miliarde lei, pentru care a decis soluţionarea accelerată, aşteptându-se o îmbunătăţire semnificativă a calităţii bilanţului, respectiv o reducere de circa 25% a creditelor neperformante faţă de finele anului trecut, precum şi a performanţei financiare pe termen scurt.

    Rata creditelor neperformante a scăzut cu 10 puncte procentuale, la 26,5% din totalul portofoliului de credite la 30 septembrie.

    “Ca urmare a acestor elemente, costurile de risc sunt aşteptate să contrabalanseze rezultatul operaţional ale băncii pe parcursul anului 2014”, se spune în comunicat.

    BCR a avut în primele trei trimestre un rezultat operaţional de 1,57 miliarde lei (352,6 milioane euro), pe baza unei creşteri a portofoliului de credite performante acordate persoanelor fizice, a stabilizării şi îmbunătăţirii calităţii portofoliului de credite pentru companii, dar şi a creşterii capacităţii de a atrage depozite.

    “Alături de rezolvarea accelerată a moştenirii istorice de credite cu probleme, cel mai important aspect este faptul că BCR a revenit puternic în piaţă. Cota de piaţă a băncii se situează deja la 25% din creditele ipotecare nou acordate şi observăm, per ansamblu, o creştere substanţială a creditării garantate şi negarantate. Vom continua să ne întărim capacitatea de a fi competitivi prin intermediul reţelei retail şi corporate”, a afirmat Spurny.

    Reprezentanţii băncii consideră că scăderea ratei creditelor neperformante este vitală pentru reluarea creditării şi îmbunătăţirea performanţei. Totodată, capitalizarea băncii va absorbi “cu uşurinţă” măsurile de curăţare a bilanţului şi va rămâne solidă pentru a susţine o creştere sănătoasă pe toate liniile de afaceri.

    Totodată, activele băncii au scăzut cu 8,4%, la 61,1 miliarde lei.

    Soldul creditelor performante a crescut la aproximativ 17,1 miliarde lei, cu o tendinţă de consolidare a volumului de credite nou acordate care contrabalansează volumele creditelor rambursate sau care ajung la maturitate.

    Portofoliul de credite imobiliare a urcat la 9,1 miliarde lei, de la 8,6 miliarde lei la finele anului trecut. Creditele în moneda locală au crescut în sold cu 20%, la 6,6 miliarde lei.

    Pe segmentul corporate, soldul creditelor performante a avansat uşor, la circa 12,2 miliarde lei, trimestrul al treilea fiind primul din ultimul an când soldul general al creditelor a crescut faţă de trimestrul precedent, pe fondul creşterii numărului de împrumuturi nou acordate clienţilor din sectoare precum energia, agricultura, construcţii, farmacie şi sănătate, industrie sau IT&C.

    “BCR intenţionează să se concentreze în continuare pe creditarea în lei, astfel încât să contrabalanseze pe termen mediu şi lung mixul valutar al portofoliului de credite în favoarea monedei locale şi să folosească în întregime capacitatea puternică de autofinanţare în lei”, se precizează în comunicat.

    Depozitele atrase de la clienţi aproape au stagnat, cu un plus de doar 0,3%, la 37,62 miliarde lei (8,53 miliarde euro) faţă de decembrie 2013.

    “Depozitele clienţilor rămân sursa principală de finanţare a BCR, dar banca se bucură de o susţinere puternică din partea băncii mamă pentru finanţarea pe termen lung, în acelaşi timp beneficiind de
    surse de finanţare diverse şi contracte încheiate cu alte instituţii financiare internaţionale”, spun reprezentanţii băncii.

    Venitul net din dobânzi a scăzut cu 16%, la 1,78 miliarde lei (400,8 milioane euro), de la 2,12 miliarde lei (481,1 milioane euro), din cauza unui mediu de piaţă marcat de rate mai mici ale dobânzii, eforturilor de stabilire a unor preţuri competitive în piaţă şi soluţionarea accelerată a problemelor legate de portofoliile de credite neperformante.

    Pe de altă parte, venitul net din comisioane a crescut cu 4,8%, la 540,2 milioane lei (121,4 milioane euro), datorită concentrării pe serviciile de tranzacţii bancare, trecerea la operaţiunile fără numerar şi preferinţa clienţilor pentru soluţii alternative de investiţii şi produse de asigurare.

    Rezultatul net din tranzacţionare s-a diminuat cu 16,8%, la 281,3 milioane lei (63,2 milioane euro), din cauza tranzacţiilor FX mai scăzute. În acelaşi timp, veniturile operaţionale s-au redus cu 12,6%, la 2,62 miliarde lei (589,7 milioane euro), de la 3 miliarde lei (680,6 milioane euro) în primele nouă luni ale anului trecut.

    Cheltuielile administrative generale au ajuns la 1,05 miliarde lei (237,1 milioane euro), în scădere cu 13,8%. Atingerea ţintelor de venituri şi cheltuieli, stabilită în planul de redresare a băncii din 2012, este susţinută de atenţia continuă acordată măsurilor de eficienţă şi productivitate.

    Astfel, indicatorul cost-venit s-a îmbunătăţit, ajungând la 40,2% în primele nouă luni, faţă de 40,7% în perioada similară a anului trecut.

    Rata de solvabilitate conform standardelor locale s-a menţinut la 20%, peste cerinţele BNR, de minim 10%. De asemenea, rata de capital nivel 1+2 IFRS de 24,9% (grup BCR) la iunie 2014, arată clar adecvarea capitalului BCR şi susţinerea continuă din partea Grupului Erste.

  • Şeful MSD România avertizează: Sănătatea nu a fost şi încă nu este o prioritate pentru autorităţile din România

    Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

    Fabrizio Giombini, MSD: Au trecut aproximativ 6 ani de cand lista de medicamente compensate a fost actualizata ultima data in Romania. Peste 130 de molecule pentru tratamentul unor afectiuni importante asteapta sa fie compensate. Printre acestea putem gasi medicamente utilizate in tratamentul cancerului, hepatitiei C, diabetului, HIV-ului etc. Va puteti imagina ca din perspectiva pacientului roman beneficiile ar putea fi enorme. In eventualitatea compensarii acestor medicamente pacientul roman ar putea beneficia, la fel cum deja o fac ceilalti pacienti europeni, de cele mai inovative tratamente, lucru care, din pacate, nu se intampla in acest moment. Multe din aceste noi tratamente ar putea aduce o recuperare mai rapida a pacientului, cu mai putine efecte adverse, iar in unele cazuri putem vorbi chiar de salvarea mai multor vieti. Mai mult, statul roman ar avea si el de beneficiat, pe termen lung, de introducerea noilor medicamente in sistemul de compensare. Cu cat cetatenii unei tari sunt mai sanatosi, cu atat mai mult are de beneficiat economia statului respectiv. Iar acest lucru se explica prin faptul ca accesul pacientilor la tratamente inovatoare reduce spitalizarea, asigura reintegrarea acestora in societate intr-o perioada mai scurta, generand astfel economii la bugetul de sanatate. Mai mult, prin reintegrarea pacientilor in societate acestia vor asigura venituri suplimentare la bugetul statului prin intermediul productivitatii lor.

    In ceea ce priveste rezultatele financiare ale companiei, in eventualitatea compensarii noilor tratamente, putem estima o crestere modica a cifrei de afaceri. Aceasta crestere depinde intr-o mare masura de schemele de compensare si de negocierile cu autoritatile pentru semnarea contractelor de tip cost-volum.


    Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?

    Din pacate, sanatatea nu a fost si inca nu este o prioritate pentru autoritatile din Romania. De-a lungul timpului, au fost dezvoltate diverse strategii de sanatate, unele dintre ele chiar foarte bune, dar nici una dintre ele nu a fost dusa la bun sfarsit. As adauga faptul ca bugetul alocat sanatatii in ultimii ani, in Romania, a fost si este cel mai mic dintre tarile europene Mai mult, in ultimii 3 ani bugetul alocat medicamentelor compensate a fost egal in fiecare an, 6.6 miliarde de RON, chiar daca in realitate, consumul real din piata a crescut de la un an la altul. Diferenta dintre bugetul alocat de autoritati medicamentelor compensate si consumul real din piata este acoperita de companiile producatoare de medicamente prin intermediul taxei clawback. In ultimii ani au existat diverse initiative din partea autoritatilor de introducere a acestor medicamente in sistemul de compensare. Din pacate, schimbarile care au survenit la nivelul guvernului au avut un impact asupra acestei initiative. Intarzieri de acest gen vor exista si in continuare in eventualitatea in care sanatatea nu va deveni o prioritate pentru autoritatile din Romania.


    În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?

    Accesul pacientului la medicamente inovative nu poate fi considerat o cheltuiala pentru stat. Utilizarea acestor medicamente in tratamentul pacientului roman ar aduce beneficii atat pentru pacient cat si pentru economia statului. Printr-un tratament mai bun pacientii se pot intoarce mult mai repede la locurile lor de munca, iar prin productivitatea lor vor participa la cresterea economica. Conform unui studiu lansat de Institutul de Prognoza Economica acum cativa ani, sprijinit de Local American Working Group, in eventualitatea in care starea de sanatate a romanilor ar fi comparabila cu cea a celorlalti cetateni europeni, economia statului ar beneficia de o suma aditionala 6.7 miliarde de euro, bani proveniti din aportul cetatenilor la economia statului. Pentru ca romanii sa ajunga la media starii de sanatate a uniunii europene, statul roman ar trebui sa investeasca in sanatate aproximativ 5% din PIB aditional fata de investitiile realizate in ziua de azi. In acest moment, Romania se afla intr-o situatie fara precedent. Peste 130 de medicamente asteapta sa fie introduse in lista de medicamente compensate. Industria farmaceutica este dispusa sa fie un partener de incredere pentru autoritati si sa dezvolte impreuna o strategie de sanatate pe termen mediu si lung. Romania trebuie sa recupereze decalajul cu celelalte tari europene in ceea ce priveste accesul pacientilor la tratamente inovative si calitatea vietii cetatenilor. Cu siguranta tratamentele inovative contribuie intr-o mare masura la acest lucru.


    Care este diferenţa dintre bugetul alocat medicamentelor şi consumul real din piaţă şi cum poate fi redusă aceasta?

    Diferenta dintre bugetul alocat medicamentelor compensate si consumul real din piata este, in anul 2014, de 1.09 miliarde de RON si este in intregime acoperita de industria producatoare de medicamente prin intermediul taxei clawback. In ultimii 3 ani, bugetul alocat medicamentelor compensate a fost mentinut la acelasi nivel, 6.6 miliarde de RON, chiar daca piata a crescut in mod natural. La inceputul implementarii acestei taxe ea a fost prezentata ca fiind o masura temporara. Cu toate acestea, mai bine de 3 ani au trecut de atunci si platim in continuare aceasta taxa care a suferit diverse modificari de-a lungul timpului. In forma sa actuala, aceasta taxa nu asigura previzibilitate si sustenabilitate pentru mediul de afaceri din industria farmaceutica. Cresterea pietei medicamentelor compensate este si rezultatul dezvoltarii capacitatilor de diagnosticare a populatiei de catre medicii specialisti, a tehnologiei inovatoare utilizata in unitatile de specialitate si a unei educatii medicale din ce in ce mai buna a pacientului roman.

    Decalajul dintre bugetul alocat medicamentelor compensate si consumul real din piata poate fi recuperat fie printr-o alocare suplimentara de resurse financiare la bugetul medicamentelor compensate, fie prin eficientizarea cheltuielilor actuale din sistemul de sanatate.


    Cât de sustenabil este pentru mediul de afaceri ca din doi din zece pacienţi care beneficiază de medicamente să fie trataţi din banii companiilor farmaceutice?

    In forma sa actuala, taxa clawback nu este o masura sustenabila pentru industria farmaceutica. Putem spune chiar ca ea constituie o povara pentru afacerile pe care noi le dezvoltam in Romania, din moment ce ea creste de la an la an, si chiar de la trimestru la trimestru. De exemplu, in ultimul trimestru valoarea taxei clawback pe care compania noastra a trebuit sa o plateasca a fost de aproximativ 20% din cifra de afaceri. Din punct de vedere al mediului de afaceri, aceasta taxa a condus la reducerea investitiilor in cercetare, a programelor educationale destinate profesionistilor din domeniul sanatatii precum si a actiunilor de responsabilitate sociala. Ca si ceilalti investitori ce activeaza pe piata din Romania, ne dorim un mediu de afaceri previzivill si sustenabil.

    Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?

    Taxa clawback a fost implementata ca si o masura de control a bugetului medicamentelor compensate insa a devenit, o data cu trecerea timpului, o sursa de finantare a acestui buget, punand presiune pe bugetele companiilor producatoare de medicamente. Exista companii producatoare care si-au retras produse farmaceutice de pe piata din Romania tocmai pe motiv ca ele nu au mai fost sustenabile sub aceasta taxa, in timp ce altele si-au restructurat activitatea locala. Faptul ca aceasta taxa este sustinuta doar de companiile producatoare de medicamente descurajeaza investitiile companiilor noastre in Romania. Sa nu uitam ca ea include atat adaosurile distribuitorilor de medicamente cat si cele ale farmaciilor.

    Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

    Primul mare beneficiar al inovatiei este pacientul insusi. Cand vorbim de medicamente inovative ne referim la produse medicamentoase ce inglobeaza o tehnologie de nivel inalt, aprobate spre utilizare dupa ani de cercetare si investitii si care sunt destinate tratamentului unor boli complicate precum cancerul, hepatita C, HIV si altele. Imaginati-va ca pana acum cativa ani pacientii cu hepatita C erau condamnati la moarte. Astazi exista tratamente care le pot salva vietile. Din perspectiva statului, pe termen lung, un pacient sanatos inseamna un cetatean productiv ce poate contribui la crestere economica. Conform sutdiului mentionat mai sus, pentru anul 2010, valoarea adaugata combinata generata de companiile producatoare de medicamente, în România, a fost de 2,5 miliarde lei. Cea mai mare parte din aceasta (peste 95%) a fost cheltuita în economia naţionala pentru remunerarea forţei de munca, plata impozitelor sau pentru finantarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (de exemplu, studii clinice), campanii media sau campanii de depistare si constientizare a bolilor si educatie medicala acordata cadrelor medicale. Doar o mica parte din valoarea adaugată (mai putin de 5%) reprezintă profitul net, acumulat de catre actionari.

    Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

    Sunt incantat sa mentionez faptul ca, in ultima perioada, dialogul cu autoritatile din domeniul sanatatii si nu numai este din ce in ce mai constructiv. Introducerea a 17 molecule orfane in sistemul de compensare in prima jumatate a anului 2014 a fost un prim semn important venit din partea autoritatilor din sanatate atunci cand vorbim de lista medicamentelor compensate. La momentul actual dispunem de o noua metodologie de evaluare a medicamentelor compensate ce a permis producatorilor de medicamente depunerea de dosare de compensare. In acest moment asteptam rezultatele evaluarilor si introducerea efectiva a terapiilor in lista medicamentelor compensate astfel incat pacientul roman sa beneficieze in cel mai scurt timp de valoarea adaugata pe care acestea o aduc. Cu toate acestea, inca mai sunt multe lucruri de facut din partea ambelor parti pana la implementarea efectiva a unei noi liste de medicamente compensate.
     

  • „În urmă cu 20 de ani îi aveam pe Johnny Cash, pe Bob Hope şi pe Steve Jobs. Acum nu avem nici Cash, nici Hope şi nici Jobs“

    “DACĂ ROMÂNIA VA AVEA CREŞTERE ECONOMICĂ DE 3,3% ANUL VIITOR, EU MĂ VOI ÎNTOARCE ÎN FAŢA DUMNEAVOASTRĂ ÎN ECHIPAMENT DE FOTBALIST. Pentru asta probabil că va trebui să slăbesc câteva kilograme şi să mă antrenez„, a spus, în cadrul Business Club, Steen Jakobsen, economistul-şef al băncii daneze Saxo Bank, instituţie fondată în 1992.

    Finanţistul a avut un discurs relaxat, presărat cu glume, dar o notă de pesimism s-a simţit la tot pasul, prin prisma previziunilor prezentate. ”Pentru cetăţeanul de rând situaţia este gravă, chiar dacă noi stăm confortabil şi discutăm despre tendinţe„, argumentează Steen Jakobsen, care de 25 de ani lucrează în cadrul băncii daneze şi călătoreşte în toate cele 26 de ţări unde are filiale banca. ”Situaţia este atât de rea încât nu poate fi decât mai rău„, spune finanţistul, care completează că şeful său, CEO şi cofondator al Saxo Bank, îl prezintă pe Steen Jakobsen ca fiind economistul care a prezis cinci din ultimele două crize mondiale. Prezentarea finanţistului începe cu o glumă. ”În urmă cu 20 de ani, îi aveam pe Johnny Cash, Bob Hope şi Steve Jobs. Acum nu avem Cash, nici Hope (speranţă) şi nici Jobs (slujbe).„

    ELEFANTUL DESPRE CARE NIMENI NU VORBEŞTE
    Motivul pentru care Jakobsen a creionat previziuni pesimiste pentru următorii ani este legat de gradul mare de îndatorare a ţărilor. ”Poate că datoriile sunt elefantul din cameră despre care nu vorbeşte nimeni, dar a crescut atât de mult încât fundaţia a început să crape. Îl ignorăm în detrimentul nostru.„ De pildă, datoria externă a Asiei a crescut la 2,5 trilioane de dolari de la 300 de miliarde de dolari în numai un deceniu, iar China cheltuie o avere doar pentru a administra o datorie care reprezintă 39% din PIB. Nici SUA nu sunt prea departe, având în vedere că în 2013 costul de întreţinere a datoriei s-a plasat la 6% din PIB, iar încărcarea datoriei s-a dublat în zece ani, ajungând la 80% din PIB. ”Şi lumea vestică ignoră în continuare nevoia de acea reformă structurală fundamentală care va permite antreprenoriatului privat să înflorească şi să crească.„ Or în contextul datoriilor actuale, nu se pune întrebarea ”dacă„, ci doar ”când„ ţările vor intra în default, este de părere Jakobsen. În opinia sa, în 2015 zona euro (inclusiv România) vor intra în recesiune, iar SUA se vor afla la limită de a intra în recesiune. În rândul predicţiilor Saxo Bank se află şi faptul că în primul trimestru al anului viitor inflaţia va fi redusă, moneda Statelor Unite va fi mai slabă ca în 2014, iar ţările din BRIC vor intra în colaps ca urmare a lipsei de reforme.

    NU CONTEAZĂ CINE VA FI ALES ÎN ROMÂNIA
    ”Singurul fel în care putem progresa este prin experienţa eşecului. Văd aceeaşi situaţie şi în România, iar în opinia mea alegerile prezidenţiale sunt o pierdere de vreme. Nimic nu se va întâmpla nici înainte şi nici după alegeri.„ În opinia finanţistului, nu numai în România, ci şi în lume politicul nu se află în poziţia de a influenţa mersul lucrurilor în economie. ”Nici măcar nu contează cine va fi ales în România, nu va conta nici din punct de vedere politic, nici economic. Inabilitatea mediului politic de a schimba lucrurile este de fapt motivul pentru care avem elefantul în cameră.„ Singurul mod prin care ţările vor evolua, nu numai România, ci întreaga lume, este prin eşec, pentru că, spune Jakobsen, niciun politician nu va recunoaşte că a greşit, ci cu toţii vor continua prin a nu face nimic şi joacă un joc numit ”pretinde şi extinde„. Vor pretinde că sunt credibili şi că au un plan şi îşi vor extinde cât pot de mult mandatele. Ultimul politician care a fost ales în Europa anunţând schimbări a fost Margaret Thatcher, în 1979. ”Nu spun că a avut dreptate sau nu, ci că de 35 de ani niciun alt politician nu a mai fost ales pentru că voia să schimbe ceva.„

    UITAŢI DE COMPANIILE CONTROLATE DE STAT
    ”Sunt un simplu economist, dar văd la nivel global că dobânzile sunt din ce în ce mai mici„, îşi continuă prezentarea Jakobsen, care spune că la începutul anului 2014 predicţiile sale erau mai puţin credibile, dar scăderile din ultima perioadă au confirmat aşteptările sale. ”Şi este doar începutul. Cred că vom ajunge la cel mai scăzut nivel al dobânzilor, cel din 2008, în primul trimestru al anului viitor. Cred că nivelul dobânzilor din România se va plasa între 1,5 şi 1,75%.„ Cu toate acestea, economistul-şef al Saxo Bank spune că de-a lungul carierei sale de 25 de ani nu a fost niciodată atât de optimist, pentru că odată ce va fi atins punctul cel mai de jos, în primul sau al doilea trimestru, va urma o creştere rapidă. În opinia lui, orice economie mică, aşa cum este a României, este un bun studiu de caz al principiului Pareto, care spune că în multe evenimente 80% dintre efecte sunt produse de 20% din cauze. De pildă, 80% din volumul creditelor este atras de 20% dintre companii şi instituţii financiare; 20% din populaţie deţine 80% din bogăţie; 80% din numărul locurilor de muncă este generat de companiile mici şi mijlocii. În plus, în acest moment sunt 20 de milioane de şomeri în Europa; 80% din economia mondială trebuie să crească pentru a susţine restul de 20%. Mai mult, ”«pariind» pe numai 20% va ridica riscul de japonizare la 80%. Dar deja ne aflăm, în Europa, în procesul de japonizare, pentru că nu am făcut absolut nimic pentru a evita acest lucru„. Pentru a evita colapsul, fiecare ţară ar trebui să uite de cele mai mari 20% dintre companii şi să se concentreze pe întreprinderile mici şi mijlocii. ”În cazul României, uitaţi de companiile controlate de stat, de corporaţii.„

  • STENOGRAME din dosarul Microsoft – Dorin Cocoş îi spunea lui Pescariu: Am vorbit cu Elena şi a zis “foarte bine”

    Potrivit unor surse judiciare, prenumele “Elena” menţionat de Dorin Cocoş ar fi al Elenei Goicea şi este menţionat în contextul cumpărării unui apartament de către aceasta de la o firmă, pe “circuitul” prin care Gheorghe Ştefan ar fi încercat să ascundă provenienţa banilor primiţi în schimbul traficului de influenţă.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, a fost arestat preventiv, fiind acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul licenţelor Microsoft. În acelaşi dosar au fost arestaţi preventiv omul de afaceri Dumitru Nicolae, care controlează grupul de firme Niro, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    Procurori anticorupţie arată, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a celor patru, că aceştia au fost denunţaţi de fostul şef al Fujitsu Siemens în România, Claudiu Florică, în 25 august 2014.

    Claudiu Florică arăta, în declaraţia pe care a dat-o în faţa anchetatorilor în 10 octombrie, că, în primăvara anului 2009, în urma discuţiilor cu Dinu Pescariu, a mers la biroul lui Dorin Cocoş pentru a discuta cu acesta posibilitatea reînnoirii contractului de licenţiere şi a constatat că aici îl aşteptau şi Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu. Florică a arătat că, după acea discuţie, a avut mai multe întâlniri cu aceştia, în cadrul cărora au fost formulate pretenţii băneşti, pe care trebuia să le onoreze în situaţia în care dorea să obţină încheierea contractului pentru încheierea de licenţe.

    Claudiu Florică a precizat că, pentru efectuarea plăţii sumelor pretinse de Dorin Cocoş – circa 9.000.000 de euro, Gabriel Sandu – 2.700.000 de euro, Gheorghe Ştefan – 3,996.360 de euro, Dinu Pescariu a înfiinţat firma Barringwood Investment Limited, în contul căreia D.Con.Net.Ag a virat toate aceste sume.

    Un alt martor a arătat, în declaraţia dată în 28 iunie 2014, că banii daţi lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte retraşi în numerar din Elveţia de către Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.

    Anchetatorii descriu, în referat, modul în care Dorin Cocoş a încercat să ascundă provenienţa unor bani din cei primiţi în schimbul traficului de influenţă privind licenţele Microsoft. La dosar există şi interceptarea unei discuţii din 18 septembrie 2014, din care ar rezulta că Dorin Cocoş i-ar fi cerut lui Dinu Pescariu să semneze chitanţe antedatate:

    “DORIN COCOŞ: Pot să fac asta. Da, măi, cap sec! Eu n-am nicio problemă. Eu am vorbit şi cu Marian Nazat. Am vorbit şi cu mai mulţi avocaţi. Dar ăla nu recunoştea.

    DINU PESCARIU: Ţi-am zis că am vorbit cu el. Dar Rareş …?

    DORIN COCOŞ: Are şi el (…?). Nu poate să spună chiar tot.

    DINU PESCARIU: Ce să zică?

    DORIN COCOŞ: Păi cum ce să zică? Ăsta mi-a zis cu teamă, Marian. Şi zic: Măi, dacă ţi-a dat din conturile unui om care (..,?)

    DINU PESCARIU: Nu contează. Dar de ce? Să zică el (…?)

    DORIN COCOŞ: Mă duc până la prezidenţiale, în p… mea.

    DINU PESCARIU: Zice… Asta e chiar pe faţă.

    DORIN COCOŞ: Şi zic: Stai, domnule, aşa, că ţi le dau ţie. Şi el mi-a zis: Nu. Dacă mi le dau alţii? …

    DINU PESCARIU: (…?)

    DORIN COCOŞ: Nu, te cred, dar din contul tău. Tu mi-i dai mie din cont şi-i spun care e problema. Păi hai să ne vedem într-o zi. Ia-ţi un avocat care ai încredere în el. Zi, când să vin?

    DINU PESCARIU: Luni.

    DORIN COCOŞ: Luni. La ce oră să mă prezint? Că eu mă prezint. Pe la 12:00? E bine? La 13:00? La cât?

    DINU PESCARIU: Stai să vorbesc cu ăla. O să-ţi dau telefon.

    DORIN COCOŞ: Dar nu trebuie să-mi dai telefon. Vin aici de la ora 13:00, să zicem. Vin la Club la 13:00. Eşti aici?

    DINU PESCARIU: Da. Da. Da”.

    În 25 septembrie, Dorin Cocoş discută din nou cu Dinu Pescariu despre dosarul Microsoft şi îi indică ce să facă, arătând că a vorbit în acest sens şi cu “Elena”:

    “DORIN COCOŞ: Las-o asa, că e mai bine. Las-o asa. Că am vorbit şi cu… cu Elena, şi a zis: Foarte bine.

    DINU PESCARIU: Da?

    DORIN COCOŞ: Da.

    DINU PESCARIU: Bravo!

    DORIN COCOŞ: Când… Am spus… Că am stat şi m-am gândit… Băi, acolo nu scrie că trebuie să-i dau decât după 10 ani. Păi încep să-i dau mâine. Ce? Hai să fim drepţi. Şi cu asta basta. Şi tu lasă-le acolo!

    DINU PESCARIU: Mi-a fost frică să le duc acasă.

    DORIN COCOŞ: Foarte bine! Eşti nebun? Mai bine dă-le încoace!

    DINU PESCARIU: Da.

    DORIN COCOŞ: Lasă-le, dracu! Ei, uşor, aşa! (coboară vocea foarte mult, astfel că unele fraze sunt neinteligibile) (…)

    DINU PESCARIU: Păi da’ îl facem.

    DORIN COCOŞ: Băi, tu eşti prost? Nu înţelegi că de atunci nu mai…

    DINU PESCARIU: Nu, măi. Sunt…

    DORIN COCOŞ: Dar ce? Asa? De…?

    DINU PESCARIU: De afaceri. Ce faci? Cum îţi merge clubul? Cum aia?… M-a chemat să bem o cafea. Ce? Care e problema? Adică ce? Tu poţi să spui că nu-1 cunoşti sau ce?

    DORIN COCOŞ: Ei, hai să nu…

    DINU PESCARIU: Măi… (…?) înţelegi? N-am fost eu… A! Nu-ţi mai răspunde ăla?

    DORIN COCOŞ: Nu.

    DINU PESCARIU: Am simţit aşa… Nu fii fraier!

    DORIN COCOŞ: Nu…

    DINU PESCARIU: Eu ţi-am zis acuma. Le pun şi eu pe astea aşa. Băi, mă suna în fiecare zi de cinşpe ori, nu odată, nu de două ori. Da? Deci noi… Şi, sincer să fiu cu tine, la un telefon de-al meu erau cel puţin cinci de-ale lui.

    DORIN COCOŞ: Dă-1, măi, dracu!

    DINU PESCARIU: Lasă-mă, dracu’, în pace! Ce? Stau cu… Aşa. Să văd eu… Şi-i spun: Alo? Ce faci? E cu o chestie să…

    DORIN COCOŞ: Da. Da. Adică mulţi mi-au zis.

    DINU PESCARIU: Dar cine ţi-a zis?(…)”.

    Un alt martor a arătat că licitaţia din 2009 a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât “Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net”

    Procurorii mai arată că, din documentele de la dosasr, rezultă că în 19 octombrie 2009, firma D-CON.NET a încheiat cu Barringwood Investment Ltd un contract ce atestă operaţiuni comerciale fictive: instalarea noii versiuni software, upgrades pentru noua versiune software, service pentru versiunea soft existentă, servicii de urgenţă pentru “Bucureşti, Muntenia, Transilvania, Moldova”, în valoare de circa18.153.058 de euro.

    La rândul său, Barringwood Investment Ltd a încheiat contracte de asistenţă tehnică ce atestă operaţiuni comerciale fictive cu: Services Incorporated – contract semnat la 29 noiembrie 2009, în valoare de 658.021 de euro; DD Land Oil Corporated Limited – contract în valoare de 3.996.360 de euro; ESSIM Partenrs Corporation – contract în valoare de 2.700.000 de euro, semnat la data de 15 septembrie 2009.

    În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

  • Noul război rece al petrolului. SUA şi Arabia Saudită împing Rusia şi Iranul în colaps

    ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ŞI SIRIA, PREŢURILE ŢIŢEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

    Analiştii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producţia mare din SUA, creşterea economică lentă din Europa şi China, precum şi producţia constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele şi anume reducerea încasărilor Rusiei şi Iranului şi ce înseamnă acest lucru.

    Cine are de câştigat? Statele Unite vor ca sancţiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiţii cât şi americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

    Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât şi Iranul încep să simtă efectul scăderii preţurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculaţiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâştiga influenţa puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relaţiile cu elita rusească şi mediul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice„,  scrie Richter.

    În privinţa Iranului, Richter spune că un preţ al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive şi subminează poziţia ţării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

    În prezent, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, şi-a revenit uşor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

    În Rusia, presa urmăreşte cu atenţie evoluţiile cotaţiilor petrolului. „Dependenţa economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale şi petrol, este deseori comparată cu dependenţa de droguri„, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev şi Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleţ că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că şeicii petrolului îşi vor veni în fire, vor reduce producţia şi stabiliza preţurile la cel puţin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

    ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCŢIA SUA
    Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculaţii ale momentului. Pentru unii analişti, scăderea preţurilor petrolului are legătură directă cu producţia mare din Statele Unite, care pune în pericol poziţia de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia şi Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenţi.

    „Saudiţii au asigurat stabilitatea preţurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creşterea producţiei pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria şi Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creşterea producţiei Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

    Situaţia s-a schimbat însă, în ultimii şase ani având loc o creştere de 70% a producţiei de petrol a Statelor Unite.
    „În încercarea de a restabili echilibrul, saudiţii ar putea profita de costurile mai mici de producţie de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de şist din Statele Unite. Saudiţii ar putea avea nevoie să permită preţurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril şi să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a preţurilor petrolului creează câştigători şi perdanţi clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

    Scăderea cotaţiilor petrolului a provocat şi declinul cotaţiilor acţiunilor producătorilor de petrol şi gaze din SUA, evoluţie care aduce în atenţie un nou factor decisiv în acest război al preţurilor, şi anume încrederea investitorilor.

    După trei ani de calm ciudat pe piaţa petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- şef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenţie a Arabiei Saudite de a lăsa preţurile să scadă pentru a-şi lovi concurenţii va testa susţinerea de către pieţele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluţia exploatărilor de şist începută în 2009.

    Pentru a putea continua activităţile de forare la exploatările de şist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligaţiuni şi acţiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de şist vor continua să fie relativ atractive.

  • STENOGRAME din dosarul Microsoft – Gabriel Sandu: Funeriu şi Vreme au şi ei acolo un abuz în serviciu, când ei au făcut toată porcăria

    Procurorii redau, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a lui Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, o discuţie interceptată în care fostul ministru al Comunicaţiilor se plângea de faptul că el se numără printre “vinovaţii de serviciu” din dosarul Microsoft şi ar fi “ăla care-i cel mai belea”. Asta în timp ce alţi foşti miniştri “au şi ei acolo un abuz în serviciu când, în fond, ei au făcut toată porcăria asta”, Sandu menţionându-i în acest context pe Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Despre primul dintre aceştia, Gabriel Sandu spunea că ar avea “protecţie de la PMP”.

    Discuţia interceptată a fost purtată de Sandu cu o persoană neidentificată de sex feminin:

    “DOAMNA: Măi, nu, nu, deci, priveşte lucrurile altfel, deci, priveşte-le pozitiv.

    SANDU GABRIEL: A, nu, nu, nu, ascultă-mă ce-ţi spun, că eu sunt realist, înţelegi. Adică, chestia asta că a vorbit cineva cu cineva, ca să forţeze pe altcineva şi cineva care nu mă cunoaşte a făcut nu ştiu ce cu altcineva de care a auzit, adică asta e o… un c… înţelegi? Sau c… ăla că eu am refuzat să plătesc şi ăla m-a plătit că n-am plătit. Adică, astea-s nişte aberaţii grosolane, înţelegi?

    DOAMNA: Da, da’ mediatizarea asta nu este ok, îţi dai seama că sunt ăştia pe tine cu ochii ca pe butelie de ceva timp, aşa, şi la un moment dat tot caută, scormoneşte şi găseşte unc…

    SANDU GABRIEL: Da, da, da, da.

    DOAMNA: Singura, ţi-am zis, singura putere şi cea mai mare putere, şi nu ţine nici de ei şi aşa, e Doamne-Doamne, care poate schimba lucrurile cum nici ei nu-şi pot imagina, SANDU GABRIEL: Ştii ce se-ntâmplă, după părerea mea, au făcut o singură greşeală, au exagerat total, au exagerat şi mai e şi altă treabă, a, a-nceput să ne facă doar pe unii vinovaţii de serviciu. înţelegi, că dacă observi, sunt eu şi… pe Funeriu, dacă are protecţie de la PMP, şi pe Vreme… au şi ei acolo un abuz în serviciu când, în fond, ei au făcut toată porcăria asta, deci de la ei a pornit tot, înţelegi, iar ăla care-i cel mai belea, sunt eu.

    DOAMNA: Da”

    În acest dosar, Gabriel Sandu, primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, care controlează grupul de firme Niro, au fost arestaţi printr-o decizie luată de instanţa supremă.

    În afara lui Sandu, alţi opt miniştri sunt vizaţi în dosarul Microsoft. Aceştia sunt senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

  • Stelian Tănase: Va fi sesizată Comisia de Etică TVR în cazul prezenţei lui Ponta la “Viaţa satului”

    Stelian Tănase a confirmat pentru MEDIAFAX că subiectul prezenţei lui Victor Ponta în emisiunea “Viaţa satului” a fost discutat în şedinţa de miercuri a Comitetului Director (CD) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), din care face parte şi Tănase.

    “Am stat de vorbă şi am convenit să trimitem chestiunea la Comisia de Etică. Au fost păreri şi păreri. Dar, până la urmă, am convenit că este problema Comisiei de Etică”, a spus Stelian Tănase.

    El a mai spus că nu va fi luată nicio măsură împotriva directorului TVR 1, Gabriel Gherghescu. “Comisia de Etică va face o analiză. Nu putem să ne antepronunţăm. Comisia de Etică va spune: a fost corect, n-a fost corect, a respectat regulamentele, nu s-au respectat”, a mai spus Tănase.

    Contactat miercuri de agenţia MEDIAFAX, Horia Gruşcă, preşedintele Comisiei de Etică şi Arbitraj din TVR, a spus că, până în acest moment, nu a fost primită sesizarea Comitetului Director. “Nu ştiu nimic în clipa de faţă, nu am primit nimic”, a spus Gruşcă.

    Trei membri ai CA al TVR, Andrei Muraru, Radu Carp şi Romina Surugiu, au declarat la începutul acestei săptămâni că Victor Ponta şi-a făcut publicitate electorală duminică, în emisiunea “Viaţa satului” de la TVR 1, deşi acest program nu era unul dedicat campaniei, Carp şi Surugiu cerând demisia directorului TVR 1, Gabriel Gherghescu.

    “Am luat act cu îngrijorare de prestaţia domnului Victor Ponta în emisiunea TVR «Viaţa satului» din data de 26 octombrie. Această emisiune are un caracter informativ şi nu un caracter electoral, în condiţiile în care timpii de antenă au fost stabiliţi de către televiziunea publică de comun acord cu reprezentanţii tuturor celor 14 candidaţi pentru alegerile prezidenţiale. Nu este pentru prima dată când în emisiunea «Viaţa satului» candidaţilor la alegerile prezidenţiale li se face publicitate mascată: în urmă cu câteva săptămâni, invitatul emisiunii a fost Călin Popescu – Tăriceanu, care şi-a prezentat programul electoral în domeniul agriculturii”, au spun, într-un comunicat comun remis luni agenţiei MEDIAFAX, Radu Carp şi Romina Surugiu.

    Aceştia au mai spus că TVR a difuzat, în regim de publicitate şi nu în cadrul emisiunilor electorale, “un videoclip electoral mascat al unei unei formaţiuni politice – reclama la Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului, care a avut loc în perioada 23 – 26 octombrie”. “Sloganul candidatului PSD Victor Ponta, «Mândri că suntem români», a făcut parte din conţinutul acestui videoclip”, se arată în acest comunicat.

    Totodată, Radu Carp şi Romina Surugiu au solicitat demisia lui Gabriel Gherghescu, directorul TVR 1, care difuzează emisiunea “Viaţa satului”.

    “Domnul Gherghescu a abuzat de calitatea sa şi a inclus dezbateri electorale în mod repetat în cadrul unor emisiuni informative (Victor Ponta a prezentat programul electoral PSD – UNPR – PC folosit la alegerile pentru Parlamentul European în cadrul aceleiaşi emisiuni, în luna mai)”, au spus Carp şi Surugiu.

    Potrivit celor doi, “aceste abateri grave de la legislaţia care guvernează domeniul audiovizual în timpul campaniei electorale trebuie aduse la cunoştinţa CNA”. “Am solicitat ca în şedinţa extraordinară a Consiliului de Administraţie al SRTV din data de 27 octombrie aceste cazuri să fie puse pe ordinea de zi şi discutate, pentru a se lua măsurile care se impun”, au mai spus Radu Carp şi Romina Surugiu.

    Aceştia au precizat că emisiunile “Viaţa satului” în format electoral au încălcat Decizia CNA numărul 528 din 11 septembrie privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei pentru alegerea preşedintelui României, potrivit căreia “Candidaţii, reprezentanţii acestora şi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care susţin candidaţi şi care deţin funcţii în instituţii şi/sau autorităţi publice pot avea intervenţii, în direct sau înregistrate, şi în alte emisiuni decât cele prevăzute la art. 5 (cele electorale), strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor; în aceste situaţii radiodifuzorii au obligaţia să ia măsuri pentru asigurarea echidistanţei şi a pluralismului de opinii” (articolul 4, alineatul 2)”.

    Pe de altă parte, şi Andrei Muraru, un alt membru al CA al SRTv, a atras atenţia, într-un alt comunicat remis duminică agenţiei MEDIAFAX, cu privire la prezenţa lui Victor Ponta la “Viaţa satului”.

    Potrivit lui Andrei Muraru, la TVR se întâmplă “lucruri ciudate”, Victor Ponta fiind considerat “erou” la emisiunea “Viaţa satului”, cu o săptămână înainte de alegeri.

    “Cu o săptămână înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, la televiziunea publică se întâmplă lucruri ciudate. Aceste evenimente stranii nu au cum să nu trezească serioase suspiciuni asupra autonomiei şi independenţei editoriale a televiziunii publice care, conform legii, trebuie ferită de orice ingerinţă politică. După presiunile care s-au făcut asupra conducerii televiziunii şi care au dat naştere unui mare scandal de presă în urmă cu o lună, lucurile par să nu se fi liniştit la nivelul managementului acestei instituţii”, a spus Andrei Muraru.

    El a precizat că Victor Ponta, candidatul PSD la aceste alegeri prezidenţiale, “nu a găsit de cuviinţă să participe la nici o dezbatere electorală organizată de TVR, dar asta nu l-a făcut să refuze «invitaţia» la o «ediţie specială» a emisiunii «Viaţa Satului»”, difuzată duminică, de Ziua Recoltei.

    “Probabil, a recoltei electorale, deducem noi, întrucât emisiunea a fost atât de «specială» încât publicitatea electorală a fost banal mascată sub o discuţie despre banii agricultorilor. Îmbrăcată în subiecte «sensibile» precum cuantumul fondurilor primite de fermieri, piaţa laptelui sau eliminarea unor accize, emisiunea a fost o mostră de manipulare. Întrebările ridicate la fileu, temele aranjate şi subiectele probabil dinainte negociate au avut darul de a adânci suspiciunile că TVR este controlată de partidul de guvernământ nu doar prin deciziile majorităţii membrilor Consiliului de Administraţie, dar chiar prin unii angajaţi aflaţi în posturi de conducere”, a mai spus Andrei Muraru.

  • Adrian Mititelu, judecat pentru evaziune fiscală de peste cinci milioane de euro

    Împreună cu Mititelu vor fi judecaţi Ştefan Ionescu, Gheorghe Joavină, Gigi Cristian Oprea şi Iancu Crăciunoiu.

    Aceştia sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi de spălare de bani.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani, Gigel Preoteasa, Nuţi Claudia Negru (fostă Preoteasa), Daniel Roşianu şi Fănel Trandafir.

    Potrivit anchetatorilor, din probele de la dosar rezultă că Mititelu a iniţiat şi constituit, în 2003, un grup infracţional organizat care a activat până în 2006 şi la care au aderat toţi ceilalţi complici, scopul asumat fiind comiterea în formă continuată de infracţiuni prin intermediul societăţilor comerciale din grupurile de firme Maxitec, respectiv Regional Media din judeţul Dolj.

    Astfel, notează DIICOT, în perioada 2003 – 2006, inculpaţii “au evidenţiat în contabilitatea societăţilor comerciale pe care le administrau sau la care erau acţionari/asociaţi atât cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, cât şi operaţiuni fictive”.

    Totodată, arată procurorii, aceştia au omis evidenţierea în aceste documente a unor operaţiuni comerciale efectuate şi a unor venituri realizate iar prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este în cuantum total de 23.414.211,39 de lei (echivalentul a 5,32 milioane de euro).

    De asemenea, susţine DIICOT, în perioada 2004 – 2005, Mititelu, Ionescu, Joavină, Oprea şi Crăciunoiu au folosit cu rea-credinţă bunurile SC Maxitec şi Reconstrucţia Fotbalului Craiovean, într-un scop contrar intereselor acestora, diminuându-le astfel capitalul social.

    În perioada 2004 – 2006, inculpaţii, prin crearea unor circuite financiare complexe, au disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 555.384 de lei, corespunzătoare relaţiilor comerciale dintre societatea Ediţie Specială de Oltenia şi Regional Media şi a sumei de 3.319.230,76 de euro, corespunzătoare vânzării suprafeţei de 23,50 ha teren de pe raza judeţului Dolj.

    Anchetatorii au instituit măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale celor cercetaţi în acest caz, precum şi asupra conturilor bancare şi a părţilor sociale pe care aceştia le deţin la societăţile comerciale implicate în cauză.

    Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti.

  • Organizaţia Persoanelor cu Handicap: Persoanele cu dizabilităţi ar merge la vot, dar secţiile şi cabinele nu sunt accesibilizate

    Reprezentantul Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR), Matei Ghigiu, a declarat miercuri, la lansarea platformei www.antidiscriminare.ro, că Autoritatea Electorală Permanentă asigură persoanele nedeplasabile, printr-un clip video postat pe site, că dacă vor dori să voteze, o vor putea face prin urna mobilă.

    “Noi, persoanele cu dizabilităţi, am merge cu drag la vot dacă secţiile de votare ar fi accesibilizate. Dar la intrarea în secţiile de votare sunt trepte, iar cabinele de vot sunt făcute pentru cei care votează în picioare. Noi ne-am deplasa cu drag dacă am putea. Dar dacă reuşeşti să urci treptele de la intrare, trebuie să intri în cabină, unde scaunul nu încape cum trebuie, iar tăblia pe care ar trebui să votăm este sus”, a spus reprezentantul ONPHR, el însuşi fiind persoană cu dizabilităţi, care se deplasează cu ajutorul unui scaun rulant.

    Matei Ghigiu a amintit că persoanele cu dizabilităţi au organizat un marş tocmai pentru a atrage atenţia autorităţilor asupra faptului că spaţiile publice nu sunt accesibile tuturor, precizând însă că acţiunea nu a avut niciun rezultat până acum.

    El a a precizat că discriminarea cea mai profundă este tocmai cea făcută de către stat, iar această incapacitate de a accesibiliza spaţii fireşti a dus la segregare. Astfel, persoanele cu dizabilităţi din România nu au acces la educaţie, ceea ce face ca cele mai multe dintre ele să aibă un nivel redus de cultură şi şanse aproape inexistente pe piaţa muncii.

  • Stanciu: Sperăm ca după numirea noului administrator judiciar să plătim câteva salarii restante

    “Sper să se dea ceva salarii din urmă, că astfel am putea avea şi noi o altă prestanţă ca şi conducători în relaţia cu echipa. Dacă le putem face anumite observaţii, le putem face cu limită, pentru că altfel ajungem la un conflict cu ei, în care dânşii îşi cer drepturile lor naturale, pe care şi le-au câştigat prin munca şi sudoarea muncii lor, iar noi rămânem doar cu vorbele. Ne dorim şi noi să venim în faţa echipei şi să le spunem că le-a intrat un salariu, două şi să pună mână să joace, pentru că situaţia nu stă tocmai pe roze. Asta e cea mai mare problemă a noastră a conducătorilor, atât timp cât nu avem o situaţie financiară spre mulţumire, nu putem pedala nici noi la întregul lor, să-i certăm, să creăm conflicte artificiale, să fim frustraţi, să ne supărăm unii pe alţii şi să apărem în ziare cu fel şi fel de declaraţii“, a spus Stanciu.

    Nicolae Stanciu a afirmat că îi înţelege foarte bine pe jucători, care nu şi-au primit de mai multe luni salariile, deoarece şi el a trecut prin această perioadă când activa ca fotbalist.

    “Nu am simţit prezenţa noului administrator judiciar. Cred că mai sunt ceva proceduri legale de ieşire a unei hârtii. Aşteptăm cu nerăbdare, pentru că avem trei meciuri acasă şi trebuie să scoatem maxim, dar va fi foarte greu. Au alt tonus şi jucătorii având în portofel nişte salarii restante. Nu poţi cere jucătorilor decât în limita de a nu crea conflicte. Trebuie să pedalezi între a nu-l frustra şi mai tare, a nu-l nemulţumi, a nu-l supăra, mai ales pe cei care au şase-opt salarii. Îi înţelegem perfect, pentru că atât eu, cât şi Marian, am păţit aceste lucruri în trecut. Dar atunci aveai de unde să tai, acum nu mai ai de unde. Nu îmi aduc aminte dacă am mai făcut vreun referat pe un cartonaş roşu sau o lovire cu pumnul. Numai de asta nu ne mai arde, să tăiem la jucători că au întârziat cinci minute sau că nu au venit cu şosete la masă”, a completat Stanciu.

    Nicolae Stanciu speră ca Rapid să evite retrogradarea în liga secundă. “Important este ca Rapidul să aibă şanse de supravieţuire în Liga I şi să poţi porni cu o nouă strategie, un nou proiect şi un nou obiectiv. Nici nu vreau să mă mai gândesc ce a fost până acum, pentru că foarte mulţi fotbalişti, fotbalul a devenit o corvoadă şi ne dorim să ieşim din această stare care nu este tocmai benefică”, a adăugat Stanciu.

    Oficialul grupării giuleştene a menţionat că sunt oferte pentru anumiţi jucători, însă nu le face publice, deoarece nu îşi doreşte să creeze animozităţi între elevii lui Marian Rada. “În trecut s-au vândut jucători, dar nu ştiu cât a ajuns prin contabilitatea clubului dacă stau să mă gândesc bine. De aceea a şi ajuns Rapidul pe aici. Avem oferte pentru jucători, dar nu putem da nume, pentru că dacă am da, am crea animozitate pe la echipă, invidie şi după ce că abia liniştim lucrurile cât putem noi de bine ca să ne prezentăm la meciuri în condiţii optime, asta ar mai trebui, să spunem cine are oferte, ca să se uite urât unul la alţul în vestiar”, a explicat Stanciu.

    Nicolae Stanciu s-a arătat dezamăgit de absenţa spectatorilor la meciurile de pe teren propriu ale Rapidului. “Lipsa aportului publicului este o altă nemulţumire a noastră, pentru că nu ne putem ridica la pretenţiile şi ataşamentul fanilor. Să vedem ce putem scoate şi cum îi putem mulţumi. La ultimul meci am avut doar 1.500 – 2.000 de spectatori”, a subliniat Stanciu.

    Cristina Andronache a fost înlocuită de Tribunalul Bucureşti din funcţia de administrator judiciar al FC Rapid, instanţa numind în locul acesteia consorţiul format din VF Insolvenţă SPRL şi CII Cornea Dana Letiţia, la propunerea acţionarului majoritar Valerii Moraru.

    Cristina Andronache avea calitatea de administrator judiciar al clubului giuleştean din 7 decembrie 2012, când Tribunalul Bucureşti a admis cererea SC FC Rapid SA şi a deschis procedura de insolvenţă a clubului condus atunci de George Copos.

    După achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al FC Rapid, Valerii Moraru a intrat în conflict cu administratorul judiciar Cristina Andronache, aceasta făcând public faptul că omul de afaceri nu a investit niciun ban de la preluarea clubului.

    Acţionarul majoritar a solicitat la 26 septembrie Tribunalului Bucureşti înlocuirea Cristinei Andronache, iar la 2 octombrie a remis un comunicat de presă în care a susţinut că aceasta a fost exclusă definitiv din motive disciplinare din Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Ulterior, şi Cristina Andronache a solicitat Tribunalului Bucureşti înlocuirea sa din funcţia de administrator judiciar din cauza relaţiei tensionate cu Valerii Moraru.