BusinessMagazin

Blog

  • Criza, motorul vânzărilor de biciclete pe piaţa autohtonă

    Trendul mersului cu bicicleta în oraş a căpătat avânt odată cu criza, pe fondul problemelor financiare, al creşterii preţului carburantului, dar şi al modei. În 2010, o copertă a Business Magazin analiza „România pe bicicletă“, moment în care un sfert dintre gospodăriile româneşti aveau bicicletă. Lipsa unor date ale Institutului Naţional de Statistică ne îndeamnă să ne uităm spre studiul realizat la nivel european în 2012 de Asociaţia Europeană a Producătorilor de componente pentru biciclete Coliped, din care aflăm că în România s-au vândut în 2012 circa 380.000 de biciclete noi, număr ce întrece de departe înmatriculările de maşini, aflate la 66.435 de unităţi, în cel de al cincilea an de scădere consecutivă a vânzărilor auto.

    România este în continuare întrecută de ţări precum Austria (410.000 de biciclete vândute), Belgia (450.000 de biciclete vândute), Olanda (1,03 milioane de biciclete vândute) sau Germania (aflată în fruntea clasamentului cu 3,966 milioane biciclete vândute). Totuşi, afacerile din domeniul bicicletelor au mers bine şi în România: firmele specializate pe velo au înregistrat vânzări în creştere şi şi-au diversificat oferta de produse şi servicii, de la accesorii până la biciclete care costă cât o maşină. Totuşi, chiar dacă bicicliştii de pe străzile oraşelor par mulţi, procentul lor ne plasează printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la capitolul vânzări. Stăm mult mai bine cu producţia: în 2012, în România au fost produse 450.000 de biciclete, echivalentul a 3,9% din producţia totală a UE.

    Statisticile mai arată că România stă mai bine la producţia de componente şi accesorii pentru biciclete, capitol care o situează pe locul al treilea în UE, după Italia şi Germania, cu vânzări de 200 milioane de euro, aproximativ 10% din vânzările UE. Iar trendul este ascendent: compania NextCity, care asamblează zilnic 2.000 de biciclete la Reşiţa pentru grupul francez Decathlon, va începe anul viitor construcţia celei de-a doua fabrici din România, în Haţeg, judeţul Hunedoara, urmând să angajeze 950 de oameni. Fabrica actuală din Reşiţa a avut anul trecut afaceri de 21 mil. lei (plus 22% faţă de 2012) şi are 350 de salariaţi. Rezultatele financiare poziţionează unitatea de producţie din Reşiţa pe locul patru în topul celor mai importanţi producători de biciclete din România, după Mechrom Industry (parte a grupului italian Campagnolo), Madirom Prod (compania prin care Decathlon asamblează în România biciclete în parteneriat cu NextCity) şi Eurosport DHS.

     

  • Proprietarul magazinelor Cellini oferă o soluţie pentru şoferii care se confruntă zilnic cu traficul aglomerat din Capitală

    “Am ales să mă deplasez astfel pentru că este mult mai rapid, fac o treime din timpul pe care l-aş petrece cu maşina, cel mai mare câştig fiind timpul economisit cu parcarea“,a declarat râzând Alessandro Amato, italianul care deţine în România magazinele Cellini, Gucci România şi Paul & Shark, într-un interviu anterior acordat Business Magazin. Italianul a venit la interviu pe scuter, purtând o cască ce avea aripi, în stilul lui Obelix.

    Amato conduce scutere de la vârsta de 12 ani şi a schimbat circa 12 modele, ultimul fiind un Scarabeo 250 mare, cu parbriz, care nu se mai fabrică şi care nou ar costa circa 4.000 de euro. Amato conduce scuterul în oraş pe tot parcursul anului, chiar şi iarna, evitând doar zilele cu gheaţă pe străzi, argumentele sale principale fiind economia de timp şi bani: „Consumi de patru ori mai puţin decât cu maşina“. În plus, scuterul îi permite să poarte şi cravată şi să conducă comod îmbrăcat la costum, spre deosebire de motor, unde, pe lângă nevoia de echipament adecvat, trebuie să fii mai îndemânatic.

    Amato vine din Italia, o ţară în care, potrivit spuselor sale, nu există bărbat care să nu fi condus vreodată un scuter. „La noi este mai greu, mai întâi îţi cumperi o maşină, apoi o a doua maşină, apoi, în ultimul rând, un scuter. Dacă eşti pe scuter, eşti văzut ca un om care nu are bani“, spune Amato. El face parte din cei aproximativ 105.000 de posesori de motociclete şi scutere înmatriculate, mult mai mic decât în Germania, Italia sau Spania.

    Segmentul este afectat în România, dar şi pe plan global, de criză, infrastructură şi percepţie. Lucrurile încep însă să se schimbe: deşi vânzările în piaţa de scutere şi motociclete au avut în ultimii ani un trend negativ la nivel global, marca Vespa a avut un nivel de vânzări similar cu cel din anii 2007-2008, potrivit lui Claudiu Crăciun, director comercial al Motoplus Paneuro.

    În România, compania a înregistrat o cifră de afaceri de anul trecut de 3,14 milioane de lei, faţă de 2,05 milioane de lei în 2012. Anul acesta, aşteaptă o creştere de 10% pe seama modelelor noi apărute. „Clienţii bărbaţi au între 25 şi 50 de ani, un grad de cultură ridicat, sunt moderni, cosmopoliţi, călătoresc mult şi doresc să apară întotdeauna cu ceva special. Femeile sunt din  categoria care ţin foarte mult la vestimentaţie şi accesorii şi consideră Vespa nu doar un vehicul, ci şi un obiect vestimentar care trebuie să fie asortat“, observă Crăciun.

    El încadrează în profilul utilizatorilor brandului pe care îl reprezintă bărbaţii sofisticaţi precum bancherii, avocaţii sau medicii, dar şi bărbaţii pasionaţi de stil precum actorii, fotografii sau artiştii. Clienţii preferă mai ales scuterele de 50 cc, care se pot conduce în continuare cu permis categora B, cu preţuri de circa 2.300 de euro. Crăciun a observat în rândul clienţilor persoane care folosesc scuterele pentru a se deplasa zilnic la muncă în toate sezoanele, folosind, în perioadele friguroase, accesorii care să îi ajute să scape de frig: parbriz înalt, păturică de picioare, protecţii de neopren pe manşoanele de frână şi acceleraţie.

    Totuşi, un segment important de clienţi alege scuterul ca mijloc de a se deplasa ocazional, ieşind la plimbare seara sau în weekend, feriţi de agitaţia zilnică din oraşe.

    „În România nu s-a format încă o cultură a scuterelor, fiind cumpărate mai ales ca al doilea vehicul, pentru uzul urban“, observă şi Ionuţ Batu, manager la BMW Motorrad pentru România şi Ungaria. În ce priveşte motociclismul, el crede că este în continuare privit ca un hobby şi nu din cauza costurilor de achiziţie şi exploatare, cât mai ales pentru riscurile pe care le presupune conducerea unei motociclete în România.

    „Suntem pe un loc fruntaş în Europa în topul celor mai nesigure şosele pentru motociclişti. Însă în ultimii patru ani am putut observa o creştere a nivelului de educaţie al şoferilor, care s-a reflectat şi în numărul vânzărilor“, observă Batu. Anul trecut, compania a vândut 107 motociclete şi scutere BMW, în creştere cu 40% faţă de 2012, iar ţinta propusă pentru anul acesta este de 120 de unităţi. „Ca şi profil, posesorul BMW Motorrad se bucură de confort financiar, are familie şi dă dovadă de responsabilitate şi educaţie în trafic“, observă el. Segmentul a fost grav afectat de criză, potrivit lui Batu, iar anul 2014 pare să fie primul care să aducă creşteri, fapt ce reiese atât din vânzările de pe piaţa locală, cât şi din cifrele realizate la nivel Uniunii Europene.

    În primele şase luni ale anului, au fost vândute 675.630 autovehicule motorizate, potrivit Asociaţiei Europene a Industriei Moto (ACEM), valoare care indică o creştere de 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Vânzările au crescut în Spania (16,9%), Anglia (11,2%), Germania (3,7%), Franţa (1,7%) şi Italia (1,1%).

    De ce s-a ivit un astfel de trend în pieţe precum Spania, unde rata şomajului a ajuns la circa 25% în perioada creşterii vânzărilor acestor vehicule? În Barcelona, preţul combustibilului pentru un scuter, pentru două săptămâni, este de doar 10 euro, în timp ce un card de călătorie cu mijloacele de transport în comun costă 54 de euro/lună, făcând scuterul cu 50% mai eficient, potrivit presei engleze. În Marea Britanie, cea mai ieftină maşină este Dacia Sandero, cu un preţ de retail de 5.995 euro, făcând investiţia într-un scuter sau o motocicletă mult mai eficientă.

    Mai mulţi manufacturieri lucrează la popularizarea scuterului electric, un nou trend fiind pe cale să apară. Anul trecut, 12 milioane de scutere electrice au fost vândute în lume: 9,4 milioane în China şi 31.338 în afara regiunii Asia-Pacific, potrivit Navigant Research. În China, scuterele electrice echipate cu acumulatoare cu plăci de plumb şi acid sulfuric au un preţ asemănător scuterelor pe benzină. În restul lumii, majoritatea scuterelor electrice au baterii din litiu şi sunt mai scumpe decât cele alimentate cu benzină.

    Scuterele electrice moderne costă circa 5.000 de euro, dar pot ajunge şi la peste 8.000 de euro în cazul celor cu motoare mai puternice. Vânzările vor creşte până la 50.000 de unităţi în UE până în 2020, iar până în 2030 ar trebui să ajungă la 30.000, potrivit ACEM. Predicţia vine ca urmare a legislaţiei care ar putea restricţiona şi mai mult vehiculele ce produc emisiile de carbon şi posibilitatea interzicerii acestora în cadrul centrelor marilor oraşe.

    Noua piaţă este condusă, potrivit Navigant Research, de chinezii de la Jiangsu Xinri E-Vehicle Co., firma australiană VMoto, japonezii Terra Motors, firma taiwaneză SYM Motors şi germanii de la Govecs. Producătorii cunoscuţi precum Honda, Yamaha, Suzuki sau Piaggio au prezentat scutere electrice în cadrul expoziţiilor internaţionale, dar nicio firmă nu a fixat o dată de distribuţie, potrivit cleanrider.com.

     

  • 44% dintre utilizatorii de internet din Europa nu au încredere în plăţile online

    44% dintre utilizatorii de internet din Europa nu au încredere în nivelul de siguranţă al cumpărăturilor sau tranzacţiilor online, iar 38% dintre utilizatori ar opta pentru plăţi electronice mai frecvent dacă ar avea certitudinea că sunt protejaţi de fraudele cibernetice,  potrivit unui studiu realizat de Kaspersky Lab in colaborare cu B2B International. Potrivit cercetării, clienţii nu au încredere în sistemele de plată online din motive de securitate.

    Acest studiu arata ca 62% dintre utilizatori se tem de fraudele financiare online, si dezvaluie numeroase exemple de motive pentru care acestia au rezerve. De exemplu, 34% dintre cei care opteaza pentru plati online considera ca si aplicatiile oficiale ale organizatiilor financiare pentru dispozitivele mobile necesita masuri de securitate suplimentare pentru a putea fi folosite in siguranta. In plus, 44% dintre utilizatori sustin ca au anulat o operatiune financiara in timpul procesarii acesteia din cauza temerilor cu privire la siguranta.

    Nivelul de protectie impotriva fraudelor cibernetice este un factor important pentru utilizatori in alegerea unui magazin online sau a unui operator de servicii financiare: 61% dintre respondenti au afirmat ca s-ar simti mai protejati daca organizatiile ar adopta masuri de securitate aditionale pentru protejarea datelor financiare. Mai mult, 71% dintre utilizatorii europeni sustin ca este necesar ca sistemele de plati online si magazinele online sa le protejeze si computerele si dispozitivele mobile impotriva fraudelor financiare.

    In acelasi timp, multi utilizatori sunt constienti ca trebuie sa implementeze propriile masuri de securitate, in plus fata de protectia oferita de furnizorii de servicii de plati electronice. In timp ce 22% dintre utilizatorii europeni considera ca securitatea propriilor tranzactii financiare este responsabilitatea bancilor si 14% dintre acestia considera ca ei insisi sunt responsabili, majoritatea (59%) sunt de parere ca atat utilizatorii cat si bancile detin responsabilitatea protectiei informatiilor financiare. Datele arata ca utilizatorii ar accepta instrumente noi de la organizatiile financiare pentru a lucra impreuna pentru prevenirea fraudelor cibernetice.

     

     

  • 10% dintre turiştii cazaţi în România fură din pensiuni şi hoteluri

    Aproximativ 10% dintre turiştii cazaţi în pensiunile şi hotelurile din România pleacă acasa cu diferite obiecte din unităţile de cazare, potrivit unui studiu realizat în luna octombrie de platforma de rezervări hoteliere HotelGuru.ro. Printre obiectele luate de turişti se numără prosoapele, tacâmurile, telecomanda, dar şi obiecte mai puţin obişnuite, cum ar fi furtunul de stins incendiul sau ghivecele cu flori.

    Cel mai frecvent, unitatile de cazare se confrunta cu lipsa unor obiecte precum prosoapele (73% din cazurile in care turistii pleaca acasa cu obiectele hotelului), tacamurile (44%), telecomanda (22%), obiecte sanitare (10%) sau alimente/bauturi din mini-bar, nedeclarate de turisti atunci cand se decazeaza (27%). Lista obiectelor “imprumutate” de turisti contine si: halatul de baie, lenjeria de pat, cheia de la camera, jardiniere si ghivece cu flori, papuci, iar unul dintre respondentii studiului a declarat chiar ca a avut un turist care a plecat acasa cu furtunul de stins incendiul.

    Per total, majoritatea respondentilor (proprietari de hoteluri si pensiuni) au afirmat ca li se intampla sa lipseasca ceva dupa plecarea clientului in aproximativ 10% din cazuri. Doar 3 dintre cei chestionati a spus ca se confrunta cu aceasta situatie in 51-75% din cazuri. Printre cele mai valoroase obiecte disparute se numara uscatoarele de par, halate de baie, o tava din inox dar si tablouri si obiecte artizanale. Facand un calcul, valoarea totala a daunelor avute in acest an poate ajunge si la 2000 – 2500 lei, per unitate hoteliera participanta la studiu.

    Pe langa obiectele lipsa, managerii de hoteluri si pensiuni sunt, uneori, si martorii unor evenimente mai putin obisnuite petrecute in incinta unitatilor sale. De exemplu, printre evenimentele relatate se numara si cazul unui turist care a plecat fara sa achite, pe usa de la balcon, luand si cheia cu el sau al unora care au inlocuit toate becurile cu led din apartament cu unele cu incandescenta. Cei mai multi hotelieri declara ca in cazul in care observa ca a disparut ceva, nu fac nimic, deoarece este riscul afacerii (63,33% dintre cazuri), in timp ce doar 26% dintre acestia contacteaza clientul pentru a-si recupera obiectele. Cei mai multi tin totusi o evidenta a clientilor care le-au provocat daune pentru a nu-i mai caza pe viitor.

    Turistul caruia i se reclama lipsa unor obiecte din camera in care a fost cazat, refuza, de cele mai multe ori sa recunoasca, declara majoritatea respondentilor, in timp ce doar 10 manageri au declarat ca turistii recunosc si restituie sau platesc daunele. Studiul a fost realizat pe un esantion de 140 de respondenti din toata Romania, care au participat online la completarea chestionarului in perioada 01.10.2014 – 20.10.2014

     

  • Un fost consultant s-a lansat într-o afacere cu biciclete şi speră să ajungă la venituri de un million de euro în doi ani

    Sorin Kertesz, fondatorul Biciclop, a venit la interviu pe o bicicletă atipică: verde, în formă de triunghi, pliabilă. Îmi spune că se numeşte Strida şi costă cam 500 de euro. Există şi modele mai scumpe, de la 600-800 de euro. „Din cauza designului şi a formei mai ciudate, sunt alese de oameni cât mai avangardişti, mai progresivi, oameni mai înclinaţi mai mult spre design sau pur şi simplu sunt cei care vor să aducă ceva nou, diferit.“ Sorin Kertesz a început afacerea cu biciclete chiar odată cu debutul crizei, în 2008, după ce a lucrat în domeniul consultanţei de business şi management, mai întâi la Banca Mondială, apoi în cadrul companiei de consultanţă Accenture.

    A ales să lanseze businessul după ce, în căutarea unei biciclete pe care să o dăruiască unei prietene, a observat că nu existau magazine specializate pe astfel de produse. Biciclop este importator şi distribuitor al unor branduri vestice şi realizează cea mai mare parte a afacerilor din magazinul plasat pe Calea Dorobanţilor. De un an, are  marca proprie, Deoras, „un mix între bicicletele de şosea şi cele de oraş“. A ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 400.000 de euro şi speră să atingă milionul în doi ani.

     

  • Cluj: Adolescentă de 16 ani, găsită strangulată în curtea casei sale. Poliţia şi DGASPC fac anchete

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Cluj, Alina Chiorean, inspectorii au declanşat o anchetă pentru a stabili dacă fata, care a fost găsită strangulată cu un leagăn din material textil, a decedat ca urmare a neglijenţei părinţilor, care mai au în grijă alţi trei copii.

    “Am fost sesizaţi cu privire la acest caz, deja avem în teren o echipă formată din asistent social şi psiholog, aceştia acordă consiliere psihologică familiei, să îi ajute pe membrii acesteia să depăşească momentele traumatizante. Dacă se va dovedi că minora şi-a pierdut viaţa ca urmare a neglijenţei grave a părinţilor, se va lua în calcul decăderea din drepturile părinteşti, pentru că mai au în grijă trei copii, însă noi nu milităm pentru instituţionalizarea copiilor, ci pentru menţinerea acestora lângă familii”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Alina Chiorean.

    Şi Poliţia Judeţeană Cluj a deschis o anchetă în acest caz.

  • TAXĂ pentru şoferii străini care circulă pe autostrăzile Germaniei. Care va fi cuantumul acesteia

    Potrivit unui proiect de lege prezentat vineri de Ministerul Transporturilor, posesorii de maşini înmatriculate în Germania vor putea deduce costul noii taxe din taxa pe care o plătesc pentru autovehiculele deţinute.

    Intenţia de a taxa nerezidenţii care circulă pe autostrăzile din Germania a fost anunţată încă de anul trecut. Introducerea taxei a fost una dintre condiţiile impuse de Uniunea Creştin Socială pentru a sprijini actuala coaliţie guvernamentală condusă de Merkel.

    “Se poate vedea că suntem fideli condiţiilor descrise în tratatul pentru formarea coaliţiei. Şoferii germani nu vor fi împovăraţi suplimentar”, a declarat vineri Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin.

    Potrivit ministrului Transporturilor Alexander Dobrindt, “suprataxa pe infrastructură”, aşa cum este denumită noua taxă, va aduce venituri anuale la buget de până la 3,7 miliarde de euro.

    Cu toate acestea, costurile cu implementarea proiectului, estimate la 195 de milioane de euro, precum şi returnările de taxe pentru şoferii rezidenţi, în valoare de 3 miliarde de euro, fac ca cifra finală să fie mult mai mică, de doar 500 milioane de euro pe an.

    Contactaţi de Bloomberg, oficialii UE au declarat că este prea devreme să se pronunţe în privinţa unei posibile încălcări a normelor europene de către Germania.

    “Va trebui să analizăm textul final al legislaţiei”, a declarat Helen Kearns, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Germania este unul dintre pionierii autostrăzilor. În prezent, lungimea totală a reţelei de autostrăzi (Autobahn) depăşeşte 12.900 de kilometri. Autobahn, care deseori nu are limitări de viteză, a creat o cultură a automobilismului, ajutând BMW, divizia Mercedes-Benz a grupului Daimler şi brandurile Audi şi Porsche ale Volkswagen să domine piaţa maşinilor de lux.

  • Fostul procuror Nelu Carpen, condamnat la şase ani de închisoare pentru mită, a fost prins la Londra

    “La data de 30 octombrie a.c., în urma cooperării judiciare internaţionale între autorităţile de aplicare a legii din România şi Marea Britanie, a fost arestat, la Londra, Nelu C., urmărit internaţional de Biroul Naţional Interpol”, informează Poliţia Română.

    Carpen a fost arestat în urma cooperării dintre Biroul Naţional Interpol Bucureşti, Parchetul Curţii de Apel Brşov, IPJ Ilfov, Biroul Ataşatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României la Londra şi Poliţia britanică. .

    Fostul procuror va fi prezentat magistraţilor din Marea Britanie, care se vor pronunţa asupra mandatului european de arestare.

    Nelu Carpen a fost condamnat definitiv de instanţa supremă, în 10 iunie, la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost acuzat de fapte de corupţie.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins apelul lui Carpen formulat împotriva deciziei din 10 februarie 2012 a Curţii de Apel Braşov, care l-a condamnat pe fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Buftea la şase ani de închisoare cu executare.

    Din pedeapsa lui Nelu Carpen va fi scăzută durata reţinerii şi arestării preventive, respectiv din 23 aprilie 2010 până în 25 noiembrie 2010.

    În acelaşi dosar, instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile declarate de avocatul Adrian Richartt Zamfirachi, Mihail Vişan, Gheorghe Cojocaru, Aurică Sterea, Marian Cazacu, Marian Cărbunaru şi Aurelia Cărbunaru împotriva aceleiaşi sentinţe.

    În cazul avocatei Ileana Claudia Gîlceavă, instanţa supremă a dispus ca aceasta să execute pedeapsa de trei ani de închisoare. Curtea de Apel Braşov dispusese suspendarea executării pedepsei.

    Totodată, judecătorii instanţei supreme au luat act de retragerea apelurilor declarate de Daniel Niţu, Gigi Alexandru Lovasz şi Adriana Gheorghe.

    Procurorii DNA i-au trimis în judecată în iulie 2010 pe fostul şef al Parchetului Judecătoriei Buftea Nelu Carpen şi pe alte 12 persoane acuzate de fapte de corupţie, printre care doi avocaţi din Baroul Bucureşti şi un judecător la Judecătoria Buftea, pentru constituire de grup infracţionat organizat, dare şi luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, favorizarea infractorului şi fals în înscrisuri oficiale, respectiv complicitate la unele dintre aceste infracţiuni.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada octombrie – decembrie 2009, Nelu Carpen, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, a pretins, prin intermediul avocatei Claudia Ileana Gîlceavă, 4.000 de euro de la două persoane, dintre care una era cercetată într-un dosar penal aflat pe rolul DNA, pentru a facilita dispunerea unei soluţii de netrimitere în judecată în acea cauză.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cursul anului 2009, Nelu Carpen, împreună cu avocata Gîlceavă, ar fi pretins şi primit de la o persoană 3.000 de euro, spunând că pot interveni pe lângă procurori de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti pentru a urgenţa procedurile judiciare şi a obţine o soluţie favorabilă într-un dosar penal aflat pe rolul acestei unităţi de parchet.

  • Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, respinsă de autorităţile SUA

    În aceste condiţii, autorităţile judiciare din România nu pot pune în executare mandatul de arestare emis pe numele lui Constantinescu, au mai spus sursele citate.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

    În 26 septembrie, premierul Victor Ponta spunea că Ministerul Justiţiei a efectuat toate demersurile în cazul lui Nicuşor Constantinescu, dar legislaţia americană este diferită de cea românească.

    “Din ce ştiu eu de la ministrul Justiţiei, pentru că l-am întrebat, Ministerul Justiţiei a făcut absolut toate demersurile prevăzute de legea română şi legile internaţionale, nu pentru că ar fi vrut Ministerul Justiţiei, dar asta e obligaţia, vine Parchetul şi cu ordin de la judecată…s-au făcut. Care este rezultatul acestor proceduri ? Statele Unite au o legislaţie de alt tip decât a noastră”, a spus Ponta, aflat la New York.

    Premierul a adăugat atunci că Nicuşor Constantinescu nu se ascunde de justiţie

    La începutul lui septembrie, Constantinescu a trimis un memoriu procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţine că justiţia română e controlată de DNA şi cere respingerea oricărei cereri de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său, potrivit unui document obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX.

    “Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, a arătat avocatul Cătălin Dancu, în preambulul documentului citat.

    Dancu a mai scris în memoriu că “întrucât a fost emis un mandat internaţional de urmărire şi arestare cu consecinţa aducerii sale în ţară, vă solicit respectuos ca în analiza memoriului şi a documentelor anexă să nu daţi curs solicitării autorităţilor române de a pune în aplicare pe teritoriul SUA acest mandat şi de a refuza executarea mandatului ca urmare a încălcării legii”.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Soluţia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    La termenul din 24 octombrie al dosarului în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut instanţei să dispună punerea sub sechestru a tuturor bunurilor lui Nicuşor Constantinescu, pentru a fi recuperat prejudiciul, dacă instanţa va stabili definitiv că acesta este vinovat şi îl va obliga să plătească daune. Constantinescu are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar, potrivit ultimei declaraţii de avere.

  • Cât valorează piaţa autohtonă de echipament sportiv outdoor

    Toţi jucătorii de pe piaţa de echipament sportiv outdoor ocupă o felie de circa 100 de milioane  de euro, potrivit lui David Neacşu, proprietarul magazinelor Himalaya, parte a unei pieţe totale de echipament sportiv estimate la 400 de milioane de euro. Piaţa este dominată de marii jucători precum Decathlon, Intersport şi Hervis Sports. Dacă retailerii autohtoni se concentrează pe spaţiile stradale sau pe online, circa 90% din cele 100 de ma-ga-zine de arti-cole spor-tive de-ţi-nute de aceştia se află în malluri sau parcuri comerciale. Situaţia nu este însă foarte optimistă nici pentru aceştia. Primul intrat pe piaţă, Intersport, cu afaceri de 25,7 milioane de euro anul trecut, a înregistrat pierderi de aproximativ 4 milioane de euro, pe fondul deschiderii a trei magazine: centrul comercial AFI Ploieşti, Promenada Mall din Bucureşti şi centrul comercial dezvoltat de NEPI în Galaţi. Criza a dat planurile peste cap şi austriecilor de la Hervis. Compania a mizat la intrarea în ţară, în 2007, pe provincie, magazinul din Bucureşti fiind doar al cincilea pe listă, după magazinele deschise în Cluj, Târgu-Mureş, Sibiu şi Oradea. În 2008 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, iar anul trecut a ajuns la afaceri de 15,9 milioane de euro şi a trecut pe pierderi de circa 12.000 de euro. Lupta urmează să se intensifice pe această piaţă, prin mutarea pe care Immochan a anunţat-o anul acesta, aducerea în ţară a lanţului spaniol de articole sportive Decimas, care va deschide un magazin în cadrul proiectului din Drumul Taberei şi unul în proiectul Coresi din Braşov.