BusinessMagazin

Blog

  • CC: Modificarea cvorumului la referendum, după un an, pentru a respecta statul de drept

     “Jurisprudenţa şi documentele examinate relevă instabilitatea legislaţiei româneşti în materie de alegeri, dar şi de referendum, în contradicţie cu principiile statului de drept, existenţa unor deficienţe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislaţiei electorale şi faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex – un cod electoral, precum şi faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securităţii juridice, respectiv să nu se intervină (cu unele excepţii admisibile) cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Aceste argumente reţinute în numeroasele decizii ale Curţii se aplică în mod corespunzător şi dispoziţiilor legale criticate în prezenta cauză”, se precizează în motivarea Curţii Constituţionale.

    De asemenea, Curtea a constatat faptul că în acest an a fost declanşată procedura de revizuire a Constituţiei, dar şi faptul că “în aceeaşi perioadă se află în curs procedura referendumului cu privire la probleme de interes naţional, declanşat de Preşedintele României”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Yahoo a cumpărat o aplicaţie pentru gestionarea e-mailurilor

     Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită, însă este estimată de presa britanică de specialitate la o sumă cuprinsă între 30 şi 40 de milioane de dolari.

    Xobni este o companie înfiinţată în 2006, cu sediul la San Francisco. Ea deţine o aplicaţie celebră compatibilă cu sistemele de mesagerie ale ale Microsoft – Outlook şi Google – Gmail, precum şi un sistem de gestionare a contactelor pentru iPhone şi smartphone-urile care folosesc Android.

    Grupul Yahoo! Inc. încearcă să îşi revigoreze imaginea şi să atragă mai mulţi tineri, sub conducerea actualului director general al companiei, Marissa Mayer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Samsung a crescut puternic în trimestrul al doilea, însă a dezamăgit piaţa

     Astfel, profitul operaţional al Samsung a coborât la 9.500 miliarde woni sud-coreeni (8,3 miliarde de dolari), de la 6.500 miliarde woni în perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit rezultatelor preliminare prezentate vineri de grupul sud-coreean, potrivit Bloomberg.

    Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica un profit operaţional de 10.000 miliarde woni (8,7 miliarde de dolari).

    Galaxy S4 a fost lansat în aprilie şi a înregistrat vânzări solide, care însă au dezamăgit aşteptările analiştilor. Acţiunle Samsung au scăzut cu 13% în luna iunie, după ce 15 analişti au redus estimările privind profitul companiei din cauza temerilor că piaţa smartphone-urilor premium se apropie de saturaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au consumat mai puţină electricitate în primele cinci luni

     Resursele de energie primară au scăzut cu 14,2% în această perioadă, iar cele de energie electrică s-au diminuat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 7,1%.

    Principalele resurse de energie primară în primele cinci luni au totalizat 12,28 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2.030,6 mii tep faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

    Producţia internă a însumat 8.918,3 mii tep, în scădere cu 7,1%, iar importul a fost de 3.371,5 mii tep, în scădere cu 28,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FRAUDA DE LA BACALAUREAT: Elevii care au susţinut examenul la Liceul “Bolintineanu”, audiaţi la Poliţia Capitalei. Procurorii ridică înscrisuri şi obiecte de la liceu

     Oficiali din Parchdetul Tribunalului Bucureşti au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că la Poliţia Capitalei vor fi audiaţi unii dintre elevii care au susţinut bacalaureatul la Liceul “Dimitrie Bolintineanu”, precum şi părinţii acestora.

    Procurorii ridică înscrisuri şi obiecte de la Liceul “Bolintineanu”

    “La momentul actual, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti efectuează anumite verificări la Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti, în legătură cu examenul de bacalaureat în curs. Verificările vizează ridicarea unor înscrisuri şi obiecte relevante, fără perturbarea probei desfăşurate în ziua curentă. În principiu, nu sunt vizate sălile de examen şi nu vor fi efectuate percheziţii asupra elevilor sau profesorilor”, au anunţat procurorii, într-un comunicat de presă.

    Parchetul Capitalei a mai arătat, în comunicatul citat, că, având în vedere faptul că probele examenului de bacalaureat s-au încheiat, în cursul zilei de vineri vor fi audiate mai multe persoane, în special elevi, la sediul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, respectiv la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Club BM: Valoarea bazelor de date inteligente

    DE CÂND CONSUMATORUL A DEVENIT REGE, tot mai multe companii caută să afle cât se poate de exact ce vrea şi, mai ales, ce şi-ar putea dori clienţii. În acest context, de ajutor se pot dovedi bazele de date inteligente şi analiza predictivă.
    În plus, tehnologia a schimbat foarte mult modalitatea de interacţiune cu produsele şi serviciile, foarte multe din aşteptările clienţilor s-au schimbat, iar organizaţiile trebuie să îşi redescopere clienţii, arată Ştefan Baciu, channel partner manager pentru Europa de Sud Est, IBM România. Mai concret spus, dacă în urmă cu zece ani cantitatea de informaţii era relativ limitată la calculatorul fiecăruia şi la media, acum un client poate să acceseze „tone„ de informaţie pentru a-şi cumpăra un telefon, un frigider, o casă sau o vacanţă. Cu toate acestea, punctează reprezentantul IBM, foarte multe organizaţii încă funcţionează cu „blind spots„ – zone neobservabile din punct de vedere al analizei de date. Studii realizate de IBM şi citate de Baciu arată că unul din trei manageri ia decizii critice de business fără informaţia de care are nevoie, unul din doi manageri nu are acces la informaţia necesară pentru a-şi fundamenta deciziile iar unul din patru lideri de business este convins că informaţia predictivă ar putea ajuta în luarea unor decizii mai bune.

    Or informaţiile inteligente pot fi la îndemâna oricărei companii, pentru că orice firmă are o bază de date ce se poate dovedi extrem de folositoare în păstrarea, fidelizarea clienţilor dar şi în creşterea vânzărilor. „Instrumentele de analiză predictivă ne ajută să facem o conexiune între volumul de date şi informaţii pe care îl avem astfel încât să putem trage concluzii despre evenimentele care ar putea să se întâmple„, declară Baciu. Mai mult de-atât, companiile pot genera scenarii multiple pentru evoluţia afacerii folosindu-se de acest tip de instrument.

    SOLUŢIILE DE ANALIZĂ PREDICTIVĂ DUC LA SCHIMBAREA INTERACŢIUNII CU CLIENTUL, CARE DEVINE MULT MAI PERSONALIZATĂ. Soluţiile SPSS din portofoliul IBM îşi trag rădăcinile din sisteme de lucru ce există pe piaţă de peste 40 de ani. „A început ca produs de statistică, a evoluat către data mining şi evaluare predictivă, a fost cumpărat de IBM în 2009 şi acum este un instrument care conţine foarte multă inteligenţă şi poate identifica tendinţe şi modele în volume mari de date”, declară Ştefan Baciu.

    Cu toate acestea, companiile care apelează la soluţiile de analiză predictivă nu trebuie să se aştepte la rezultate imediate, atenţionează Ionel Dinu, şeful departamentului CRM, direcţia managementul segmentelor retail, în cadrul BCR.
    ACESTA ESTE UN INSTRUMENT DE LUCRU, ORICE IDEE SE POATE MODELA ATÂT TIMP CÂT EXISTĂ ISTORIC, DATE. E frumos să poţi previziona, dar rezultatele vor veni foarte greu„, spune Dinu. El adaugă că ideea de analiză predictivă, numită şi data mining sau mineriada datelor, a pornit de la un spital, la departamentul de urgenţă, când trebuia să se facă o predicţie astfel încât să se asigure personalul necesar pentru urgenţe. BCR este una dintre companiile care a mizat pe soluţiile pe care le poate oferi analiza predictivă. „Spunea cineva la un moment dat că jumătate din banii cheltuiţi pe marketing sunt aruncaţi. Dar nu se ştia care este jumătatea respectivă. Aşa făceam şi noi”, spune Dinu.

    BCR făcea campanii de marketing direct, având o bază de clienţi consistentă, de peste trei milioane de clienţi în retail. Rezultatul a fost redus, povesteşte Dinu: „trimiteam 100.000 de scrisori, cu costuri de circa 100.000 de euro; mai trimiteam încă 20.000 de mesaje scrise celor care nu au primit mesajul cum trebuie şi reuşeam să vindem în jur de 1.000 de produse„. La o primă vedere, procedura putea fi îmbunătăţită, pentru a găsi în baza de date – generoasă, dealtfel – informaţii inteligente. Trebuia „să mă uit în baza de date şi să găsesc clienţi care au cea mai mare probabilitate pentru a cumpăra un anumit produs„, explică reprezentantul BCR. Instituţia financiară a cumpărat SPSS, a dezvoltat modele predictive iar acum „ştim că pentru un anumit produs putem să ne concentrăm pe o anumită bază de date relativ mică, dar cu o rată foarte mare de succes. Nu vom cheltui 100.000 de euro ca să vindem 1.000 de produse, cheltuim 10.000 de euro ca să vindem 3.500 de produse”.

  • Cum transformi corporatiştii într-o mină de aur

    PRIN 2005, CÂND AFACEREA EMAG ERA ÎNCĂ DESTUL DE PROASPĂTĂ, ca de altfel întreaga industrie de comerţ pe internet, Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii magazinului online, făcea un pas cel puţin neaşteptat. După un contract semnat cu operatorul de telecomunicaţii Orange pentru achiziţia de produse IT precum computere, reţelistică sau imprimante pentru infrastructura proprie, antreprenorul decidea să atace segmentul de business.

    Transforma astfel companiile în clienţi ai magazinului online, o schimbare notabilă în contextul în care până atunci doar consumatorii din mediul rezidenţial trecuseră „pragul„ eMAG, iar magazinele online păreau să fie, cel puţin până la acel moment, ultimele pe lista companiilor atunci când venea vorba de achiziţii de acest gen.

    De atunci, divizia de vânzări corporate a înregistrat aproape în fiecare an creşteri de două cifre şi a fost chiar considerată o plasă de siguranţă în vremurile economice tulburi care au urmat odată cu instalarea crizei şi pe plan local. De câştigat a avut nu doar eMAG, ci întreaga industrie în ansamblu. Astfel, când după o perioadă de boom comerţul electroIT a avut de suferit pe fondul unei populaţii mai strâmtorate din punct de vedere financiar sau pur şi simplu mai atente la modul în care cheltuie banii, vânzările către companii au fost printre puţinele segmente care au mai înregistrat o creştere. Anul trecut, de pildă, întreaga piaţă de retail de electronice, electrocasnice şi IT ar fi trebuit să aibă un avans de 10%, dar a reuşit doar 4,5%, iar eMAG în particular a raportat o cifră de afaceri mai mare cu 14%, dar vânzările online şi offline către companii au fost mai mari cu aproximativ 25%, conform estimărilor.

    „Piaţa este, aşadar, oarecum blocată, dar vânzările către clienţii de business continuă să avanseze. În cazul nostru  e vorba de un plus de aproape 28%, iar pentru anul acesta este planificată o creştere cu 30%„, declară Iulia Teodorescu, de trei ani corporate sales manager la eMAG, punând evoluţia pieţei de business-to-business în domeniu pe seama investiţiilor mai mari şi totodată mai predictibile pentru IT&C ale companiilor. „Se întâmplă uneori, atunci când vânzările către consumatori sunt mai slabe, să compensăm cu vânzări către companii aşa încât în ansamblu să realizăm obiectivele de creştere ale cifrei de afaceri„, spune executivul.

    CA ŞI EMAG, mai multe magazine online printre care evoMAG sau Cel.ro au încercat în ultimii ani să câştige o felie din această piaţă promiţătoare, cu argumente precum costurile mai mici sau livrarea mai rapidă decât în cazul lanţurilor tradiţionale de electroretail. „Preţurile pentru clienţii de business sunt oricum diferite faţă de cele de la «raft». Se negociază reduceri, iar dacă achiziţia e de foarte mare valoare, negociem şi noi mai departe direct cu furnizorii„, explică Teodorescu.

    UPLIMENTAR, AU FOST PUSE LA PUNCT DIFERITE SERVICII ADRESATE TOCMAI ACESTEI CATEGORII DE CUMPĂRĂTORI. De pildă, companiile se pot asigura contra cost că, în situaţia în care un produs se defectează, timpul petrecut în service să fie de cel mult două ore. „Mai puţin ştiut este faptul că, de regulă, este puţin probabil ca un produs să poată fi reparat într-un timp atât de scurt, ceea ce înseamnă că noi de fapt înlocuim produsul cu unul identic sau similar„, spune corporate sales managerul eMAG. Face referire la dispozitivele folosite de regulă de top management sau de forţa de vânzări, unde timpul este preţios, iar un echipament scos din funcţiune pentru câteva zile este un lucru inadmisibil şi cu impact asupra operaţiunilor companiei.

    UN ALT EXEMPLU ESTE ÎNCHIRIEREA DE PRODUSE IT&C, fie doar pentru câteva zile sau chiar pe perioade cuprinse între unul şi cinci ani. Concret, departamente de marketing sau agenţii de publicitate pot astfel închiria echipamentele necesare pentru un eveniment pentru cel mult câteva săptămâni direct de la eMAG, care apoi vinde dispozitivele în categoria resigilatelor. Pe termen mai lung însă, există un parteneriat între retailerul online şi Grenke Renting prin care compania din urmă achiziţionează produsele şi apoi le închiriază, cu rată fixă în euro şi o marjă de 4% faţă de preţul de vânzare. „Ratele de închiriere sunt 100% deductibile fiscal şi, în plus, cumpărătorul nu blochează astfel bani în stocuri şi poate reînnoi flota de dispozitive fără niciun fel de investiţie iniţială”, explică Iulia Teodorescu despre serviciul folosit deja de aproximativ 30 de clienţi de business. Nu în ultimul rând, tot pentru companii există şi posibilitatea achiziţionării de cupoane cadou, de asemenea deductibile fiscal dacă nu depăşesc valoarea de 600 de lei.

    APROXIMATIV 2.000 DE COMPANII SUNT ACUM CLIENŢI CORPORATE AI EMAG, însă 80% din încasări provin de la primele 500. Unele cumpără constant de câteva ori pe lună, altele preferă tranzacţii mai mari, de regulă trimestriale, iar investiţiile variază între 10.000 şi 40.000 de lei pe lună, în timp ce clienţii foarte mari fac cumpărături online chiar şi de peste un milion de lei (peste 220.000 de euro) pe an. „Volumele sunt într-adevăr mari, dar, ce-i drept, marjele de profitabilitate sunt ceva mai mici decât la vânzarea către consumatorii din mediul rezidenţial„, admite Iulia Teodorescu. Diferenţa de cel mult trei puncte procentuale poate fi uneori chiar la limită.

  • Fitch confirmă ratingurile UniCredit Ţiriac Bank, Banca Transilvania şi ProCredit Bank România

    UniCredit Ţiriac Bank are calificativ “BBB” cu perspectivă negativă pentrru împrumuturile în valută pe termen lung şi “F3” pentru cele pe termen scurt. Banca Transilvania este evaluată cu rating “BB-“, cu perspectivă stabilă, pentru finanţări în valută pe termen lung şi “B” pentru cele perioadă scurtă.

    În cazul ProCredit Bank România, Fitch a confirmat calificativele atât pentru creditele pe termen lung în valută şi lei, cat şi pentru cele pe termen scurt în monedă străină şi locală, la “BB” cu perspectivă stabilă, respectiv la “B”. Contracţia economiei României în 2009 şi 2010, urmată de o perioadă de recuperare lentă, a afectat calitatea activelor din sistemul bancar, se arată într-un comunicat al Fitch. În opinia Fitch, rata creditelor neperformante, de 19,5% la sfârşitul lunii aprilie, va continua să crească, în pofida unor semnale privind încetinirea acumulării de împrumuturi cu restanţe la plată şi formării de provizioane.

    Fitch consideră capitalizarea băncilor române adecvată şi poziţia privind lichiditatea agregată ca sigură. Agenţia de rating notează că ia în considerare diferenţa dintre regulile de provizionare mai conservatoare ale Băncii Naţionale a României comparativ cu standardele de contabilitate IFRS. Începând din 2012, toate băncile din România raportează rezultate financiare conform standardelor internaţionale IFRS.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Exporturile au ajuns la 50% din vânzările producătorului de vin Halewood

    Dan Muntean, directorul general al producătorului de vin Halewood, divizia locală a companiei britanice cu acelaşi nume, spune că exporturile au ajuns la jumătate din vânzări, în condiţiile în care anul trecut erau de 35-40%.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Una din zece fabrici de lactate a fost închisă în ultimii cinci ani. Peste 4.000 de oameni au rămas fără loc de muncă

    România mai are doar opt fabrici mari de lactate (cu peste 250 de angajaţi), în condiţiile în care la finalul lui 2008 funcţionau 14 astfel de unităţi, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului – RECOM. În industrie mai sunt active puţin peste 500 de companii, majoritatea cu mai puţin de zece angajaţi.

    Datele instituţiei cuprind toate companiile care au depus declaraţiile financiare pentru anul trecut, însă de exemplu compania Dorna Lactate, care avea în 2011 peste 600 de angajaţi, nu se regăseşte în topul trimis de RECOM la solicitarea ZF.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.