Ciobanu il inlocuieste astfel pe Petre Tulin, care a preluat de luna aceasta conducerea Bancii Feroviare, care se pregateste sa-si lanseze operatiunile.
Blog
-
Adama va construi supermarketuri Plus pe terenurile detinute
"Planurile noastre pentru Romania sunt de termen lung , prioritatile noastre nu s-au schimbat. Vom continua sa aducem unitati rezidentiale valoroase pe piata. Vom extinde aceasta colaborare (n.red. cu Plus) si in Brasov, Bucuresti si in toate orasele mari din Romania’’, a declarat David Flusberg, cofondator si presedinte al Adama.
Noul magazin Plus se va deschide pe strada Buna Ziua si va avea o suprafata totala de 1.400 de metri patrati, dintre care 1.100 mp vor fi alocati zonei de vanzare. Unitatea va avea 55 de locuri de parcare. "Magazinul pe care il dezvoltam acum este al doilea din Cluj si va face parte dintr-un program de expansiune nationala care se va continua in toate orasele mai mari de 15.000 de locuitori", a declarat Norbert Missbrandt, CEO la Plus Romania.
Adama detine terenuri in mai multe orase mari din tara si are in dezvoltare, in diferite etape, proiecte rezidentiale in Bucuresti, Bacau, Brasov, Iasi si Ploiesti. Compania este controlata de fondurile Tiger Global din America si Immoeast din Austria si detine pe plan local 45 de proiecte, destinate in special realizarii unor ansambluri rezidentiale
Reteaua Plus, parte a grupului german Tengelman, are in Romania 81 de magazine, primele fiind deschise in toamna anului 2006. Grupul german mai este prezent pe piata romaneasca prin intermediul retelei de bricolaj Obi.
-
Investitorii americani nu mai sunt interesati de piata imobiliara europeana
In prima jumatate a acestu an, investitorii americani au cheltuit 407 milioane de euro pe proprietati comerciale din Europa, in scadere cu 98% fata de apogeul atins in perioada similara din 2007, potrivit unui raport CB Richard Ellis, citat de cotidianul american Wall Street Journal.
La acea data, investitorii americani erau implicati, din pozitia de cumparatori, in 16% din totalul tranzactiilor de pe piata imobiliara europeana, procent care s-a restrans la 9,1% in primele sase luni ale anului trecut, respectiv 1,6% in perioada ianuarie-iunie din 2009.
-
Expansiune Plus: al 81-lea magazin, la Buhusi
Reteaua de magazine ajunge astfel la 81 de unitati, dupa ce saptamana trecuta au mai fost inaugurate alte 3 magazine. Retailerul apartine grupului Tengelmann, care mai detine si magazinele de bricolaj Obi. Retailerul Plus mizeaza pe proximitate, o suprafata de vanzare de 1400-1500 mp si o gama de peste 1.500 de produse.
Plus a inregistrat anul trecut vanzari de 277,3 milioane de euro.
Pe segmentul magazinelor de discount sunt prezente pe piata romaneasca si retelele Penny, Minimax Discount si Profi.
-
Berea nu mai potoleste setea de profituri
Criza economica a dus la scaderea puterii de cumparare a romanilor, care au ales sa consume berea mai rar si in cantitati mai mici. Deasemenea, vremea mai rece si mai ploioasa a condus la scaderea volumului de bere vanduta, mai ales in primul trimestru al anului.
"Previziunile pentru cea de a doua jumatate a anului sunt greu de facut in acest moment. Va trebui sa vedem cum se incheie sezonul de vara, dar si acesta deja da semne ca este mai slab decat in anii anteriori", a declarat Stephan Maria Weber, Presedintele Asociatiei Berarii Romaniei.
Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries, a anticipat o scadere a vanzarilor de bere cu 10% in 2009 si inregistrarea unui consum echivalent anului 2006, de 85-86 litri pe cap de locuitor, fata de 95 litri, cat a fost in 2008.
Din Asociatia Berarii Romaniei fac parte Heineken Romania, InBev Romania, Romaqua Group, United Romanian Breweries si URSUS Breweries. Volumul de bere comercializat de membrii asociatiei in prima jumatate a anului a crescut usor cu 5%, pana la 8,3 milioane hectolitri, datorita contributiei Romaqua Group la vanzari, aceasta alaturandu-se asociatiei la inceputul anului 2009.
Investitiile realizate de membrii asociatiei in 2008 s-au ridicat la 200 milioane euro, iar pentru 2009 au fost anuntate investitii in valoare de 100 milioane euro. -
Un miliard de litri
Cel mai mare avans al productiei de apa minerala s-a inregistrat in anul 2000, când s-a imbuteliat cu 25% mai mult fata de anul anterior. SNAM gestioneaza 90% dintre zacamintele valorificate pentru consum din România, dar exista si producatori care detin licente de exploatare din surse care nu sunt administrate de societate.
In prezent, isi disputa piata peste 25 de producatori, productia fiind dominata de companii autohtone ca Romaqua Group, European Drinks, Perla Harghitei sau Rio Bucovina, care realizeaza peste 70% din volumele imbuteliate. Pe piata sunt active si multinationalele Coca-Cola HBC si Pepsi Americas. -
Revista presei economice: valuta
Gandul scrie ca tot mai multi romanii prefera sa isi tina economiile in valuta, datele BNR aratand ca economiile in valuta au crescut in iulie cu 2,1% fata de iunie, in timp ce depozitele in lei au urcat cu doar 0,1%.
Ziarul Financiar afirma ca una din masurile anticriza propuse de guvern prevede ca intreprinderile mici si mijlocii care nu au restante la banci sa poata beneficia de suspendarea pentru 12 luni a platii principalului dintr-un credit pe termen mediu si lung, platind in continuare doar dobanda lunara.
Evenimentul zilei scrie ca chiar daca dobanzile oferite pentru economiile in lei sunt ceva mai mari, atat populatia, cat si firmele au ales, in luna iulie, economiile in valuta, fapt care este confirmat si de informatiile Bancii Nationale.
Business Standard afirma ca perioada de gratie de pana la douasprezece luni la plata ratelor bancare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM) este principala propunere a Partidului Social Democrat (PSD) pe care reprezentantii Bancii Nationale si ai Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) spun ca o vor analiza in perioada imediat urmatoare.
Romania Libera scrie ca pe fondul cresterii somajului si scaderii veniturilor disponibile, apetitul populatiei pentru noi imprumuturi a continuat sa fie la un nivel destul de jos, in iulie, soldul creditelor in lei catre populatie scazand cu 0,3%, iar cel in valuta cu 0,2%.
-
Suntem pe urmele voastre
Noi nu targetam un anumit client. Noi vrem toti clientii.” Declaratia noului director al Enel Romania, Claudio Zito, vine intr-un moment in care compania italiana se afla in pragul unei batalii lungi, din care nu stie ce teritorii va castiga, dar este convinsa ca va castiga ceva. “Ceva” ar trebui sa fie aproximativ 16.000 de noi clienti eligibili – clienti companii care au un consum suficient de mare cat sa poata sa isi aleaga singuri furnizorii.
Enel nu e singura companie care se lupta pentru acesti clienti eligibili – dintre care multi ar putea fi noi (companii care se vor infiinta/extinde sau dezvoltari imobiliare), iar altii – companii care sunt tentate sa isi schimbe furnizorii. Toate companiile internationale de pe piata, precum E.ON, CEZ sau mai nou-venitii Gdf- Suez vaneaza toti posibilii noi clienti, cot la cot cu furnizorii privati locali mai mult sau mai putin cunoscuti, de la Energy Holding, EHOL, Egl, Petprod si terminand cu Electrica si altii de pe o lista lunga, care cuprinde peste 30 de astfel de furnizori. Tocmai prin faptul ca furnizarea de energie este acum o piata foarte concurentiala face tinta Enel, de 19.000 de clienti eligibili in 2013, foarte ambitioasa.
Claudio Zito spune ca nu este o cifra batuta in cuie si ca este posibil ca mai ales criza economica sa aiba efecte asupra momentului in care se va ajunge la acest numar. Mai e si faptul ca in Romania, achizitiile de energie pot fi cateodata mai complicate, in special din cauza contractelor pe termen lung incheiate de producatorii de energie cu unii furnizori. De fapt, modul cum isi va alimenta clientii cu energie este si principala preocupare a lui Zito si de aceea planul pe termen mediu de crestere a numarului de clienti ar trebui sa mearga in paralel cu inceperea unuia dintre proiectele de productie de energie in care compania este implicata.
Lucrurile stau cam asa: actuala campanie de marketing merge in paralel cu constructia de portofoliu; de ceva timp, Enel a inceput sa identifice categorii de clienti eligibili si sa construiasca oferte adaptate pentru fiecare. “Campania dubleaza de fapt in acest an lansarea noii campanii comerciale, pentru a atrage noi clienti. Cand joci un rol atat de important in piata, te poti juca cu ofertele, cu calitatea, poti jongla foarte mult cu acest marketing mix”, apreciaza Claudio Zito. Managerul spune ca nu exista un numar fix de categorii de clienti pe care il tinteste, ci niste modalitati de aplicare a unei strategii care deja a dat roade in alte clientii: industriali mari (producatori de otel etc.), clienti care grupeaza mai multe afaceri (grupuri de companii care apartin aceluiasi proprietar, asociatii de producatori), iar ulterior de cum adaptam ofertele pentru fiecare categorie”.
Clientii vor trebui insa alimentati, iar in acest sens Enel lucreaza la patru proiecte de energie (doua termo, unul nuclear si unul eolian), dintre care cel mai apropiat ca si sanse de intrare efectiva in exploatare este cel eolian. Primul kilowatt produs de Enel va face parte din prima etapa, de 35 MW, care vor fi instalati in Dobrogea in 2010, estimeaza acum Claudio Zito. Restul din proiectul de 400 MW achizitionat in urma cu trei ani de la compania locala Blue Line va fi instalat “mai tarziu”. Cat despre energia termala si eoliana, Zito este realist: chiar daca ar incepe sa le construiasca acum, tot nu ar fi gata in 2013. Clienti multi si atat de putina energie din productie proprie nu ar fi o problema chiar atat de mare: criza economica a incetinit ritmul de consum al clientilor, iar Zito estimeaza ca de la toamna aceasta scadere se va simti si mai mult: “Noi, Enel, nu am simtit in primele trei-patru luni din 2009 o scadere a consumului in Romania. Dar cred ca in Romania criza a venit mai tarziu decat in alte tari si ca a doua parte a anului va fi mai dura”.
Cat de dur va fi impactul depinde de forta portofoliului Enel, estimeaza Zito, care vorbeste totusi de o incetinire a afacerilor, fara a da o estimare. In Romania vanzarile de energie au scazut de la inceputul acestui an cu aproximativ 15-20% fata de anul trecut, iar pentru intreg anul se vorbeste de scaderi mai mari. In unele piete europene, consumul de energie a cazut la nivelul din 2001, chiar si peste 50% fata de anul trecut. Zito considera ca impactul nu s-a simtit din primul semestru, deoarece portofoliul Enel cuprinde predominant clienti medii si nu clienti industriali mari, al caror consum a suferit mai mult in aceasta perioada.
“Suntem protejati de scaderea industriei, deoarece avem multi clienti cu un consum unitar, clienti mici si medii (vorbesc doar de piata concurentiala)”, spune Zito. In prima parte a anului, scaderea consumului a avut ca efect si o scadere a pretului de achizitie a energiei cu aproximativ 20% – dupa cum estimeaza managerul Enel. Totul depinde acum de modul in care Zito va profita de cele cateva avantaje pe care i le-a adus prima parte a anului pentru a putea incepe planul cel mare. De la 3.000 la 19.000 de clienti mai sunt doar trei ani jumatate. Ani grei.
-
Miliardul de pe terasa
Cafeaua in oras, pranzul sau cina de afaceri, sucul sau berea cu prietenii si chiar serbarea zilelor festive in oras sunt tot atatea motive ce sporesc profiturile producatorilor de bauturi, fie ele alcoolice sau nealcoolice. Iesitul in oras e un mod obisnuit de petrecere a timpului liber si un argument care ingroasa bugetele de cheltuieli ale oamenilor de afaceri ce prefera sa-si stabileasca intalnirile in afara biroului.
Numai bauturile consumate in HoReCa, segment ce reuneste restaurantele, barurile, terasele si cafenelele, depasesc anual valoarea de un miliard de euro. In 2008, vanzarile din HoReCa au reprezentat aproape 30% din piata totala de bauturi, ca valoare, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. In conditiile in care valoarea totala a vanzarilor de bauturi a depasit anul trecut 3 miliarde de euro, conform estimarilor BUSINESS Magazin, felia adjudecata de HoReCa depaseste un miliard de euro. Chiar daca efectele crizei se fac simtite si in cheltuielile din HoReCa, in comparatie romani au putine variante catre care sa se indrepte atunci cand vor sa iasa in oras.
La o populatie de peste doua milioane de locuitori, in Bucuresti erau in ianuarie 2.450 de restaurante, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. La inceputul acestui an, numarul restaurantelor a ajuns la aproape 13.000 la nivel national, in crestere cu 17% fata de perioada similara a anului trecut. Chiar si asa, Capitala se poate mandri cu mai putine spatii HoReCa, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane de oameni, au peste 30.000 de restaurante si cafenele; in timp ce Bucurestiul are un restaurant la 800 de locuitori, capitala Frantei are cate un astfel de spatiu pentru fiecare 300 de parizieni. In urmatorii ani insa, retelele de cafenele, restaurante sau baruri vor castiga teren, nu doar in Capitala, ci si la nivelul tarii, chiar daca spatiile mai putin atractive vor continua sa se inchida.
Odata cu un portofoliu mai mare de restaurante sau baruri, va creste si puterea de negociere a retelelor in fata furnizorilor, chiar daca pe fondul crizei si al deprecierii monedei nationale, preturile de achizitie a produselor au crescut anul trecut in spatiile din HoReCa cu 25-30%. Asa cum orice companie producatoare tinteste sa-si puna marfurile pe rafturile hiper- si supermarketurilor, prezenta bauturilor in HoReCa are o serie de avantaje. Distribuitorii au, de regula, departamente speciale, pentru ca in afacere HoReCa joaca un rol-cheie: pe de o parte, prin prisma vanzarilor efective ce depasesc, in genere, pentru orice bautura 20% din volumul distribuit, spune Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta de management A.T. Kearney.
Pe de alta parte, importanta HoReCa sta in capacitatea de a construi si mentine branduri, completeaza Belciu. Prin urmare, multi producatori prefera sa abordeze acest canal prin produse si marci specifice, dar si cu campanii promotionale specifice. Apa minerala Dorna in ambalaje de sticla, berile la draft sau vinurile de colectie sunt doar cateva exemple. “Strategiile de vanzare dezvoltate de producatori sunt foarte diferite in HoReCa fata de retail, motiv pentru care companiile au de regula o forta de vanzare dedicata”, spune Belciu. De partea cealalta a “baricadei”, restaurantele, barurile, cafenelele si terasele fac bani buni din vanzarea de bauturi. “In spatiile de tip cafenea si terasa, ponderea vanzarilor de bauturi in cifra de afaceri se pozitioneaza intre 80% si 90%, in timp ce in cadrul restaurantelor, vanzarile de bauturi se situeaza la 20-30%”, declara Cristian Macedonschi, CEO al firmei Trus, cu activitati in domeniul importului si al distributiei de echipamente specializate pentru HoReCa. In cazul retelei de restaurante La Mama, bauturile realizeaza cam un sfert din totalul cifrei de afaceri, declara Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant, care controleaza restaurantele La Mama si cafenelele Cafepedia. Un procent care, adauga el, s-a mentinut constant in ultimii ani, iar singurul impact al vremii tine nu de valoarea vanzarilor de bauturi, ci de tipul acestora. Iarna sunt preferate bauturile calde si vinul rosu, iar vara cresc vanzarile de bere, limonada si vin alb. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro), in crestere fata de anul anterior.
-
How to conquer your own country
From his unfinished office, deliberately placed at the bottom of the investment list because production and the business welfare come first, Vasile Armenean, owner of the biggest Romanian ice cream producer, is closely coordinating the activity of his 400 employees. From time to time, he glances at the Finance Ministry’s website to see whether his main rival, Nestle Ice Cream, has released its financials. He’s curious to see whether his 20m-euro 2008 sales were bigger than Nestle’s because in 2007 he’d been just one step away from becoming market leader.
However, Armenean is one of the few Romanians with a comfortable situation. Most Romanian businesspeople, such as Dan Viorel Sucu (Mobexpert), Dragos Paval (Dedeman) or Ioan and Viorel Micula (European Drinks), are rather pressured to find alternatives to overcome a situation that has proved to be more difficult than they had expected. Unfreezing sales, financing current activities, recouping debts, these are just some of the problems that, if not addressed properly, can drive many into bankruptcy. And indeed, the crisis has reduced even further the number of Romanian companies fighting for a leading position in their respective fields of activity.
More than ever in the past decade, the market is difficult for all companies, either international or Romanian ones. ”All companies need to understand now what their strengths and weaknesses are and, whenever the situation requires it, to react and reposition themselves as quickly as possible,” says Hein van Dam, a partner in the financial consultancy department of Deloitte Balkans.
At first glance, the balance of strengths leans toward the large groups, due to their finance strength, easier access to loans and the more experienced management teams. However, these assets are not exclusively held by multinationals, say the managers of Romanian companies. Raul Ciurtin, chairman of Albalact, owner, together with his father, of the main stake in the dairy company, says ”the very creation of a consolidated, professional management team, with a modern vision, and particularly the implementation of development policies meeting market needs” were the key to the development of their business.
He adds that sound policies, investments operated when and where needed and the consolidated team are vital for the development of a company, beside capital, marketing budgets and portfolio expansion.
All these elements are also found in the businesses of some other Romanian entrepreneurs, who are however coping with other types of difficulties, deepened by the crisis. In the opinion of Dan Viorel Sucu, Mobexpert owner, a major problem for Romanian entrepreneurs is that large companies are not behaving like Romanian firms, not even the Romanian-held entities. At the opposite end, the solidarity of other nations is obvious. Another problem signalled by Sucu is the fact that, in their discussions with banks, Romanian companies are only talking with intermediaries as financial groups they talk to do not make decisions domestically, but abroad. The lack of a powerful Romanian-held bank is viewed by many businesspeople as a major setback for Romania at this point.
