BusinessMagazin

Blog

  • O fostă contabilă din Sibiu confecţionează celebra „peană” a Junilor

    „<Dorinţa mea este să nu mă uite lumea>. O bunică din Gura Râului uimeşte lumea cu <peana> purtată de Junii Sibiului. Strada Strâmtă din Gura Râului este exact precum numele: îngustă, cu lăţimi ce variază de la o casă la alta. Chiar dacă locu-i strâmt, aici locuieşte un suflet mare, ce strânge bogăţie doar din bucuriile pe care le aduce mândrilor feciori din sat, dar şi sutelor de mii de admiratori ai dansatorilor de la Ansamblul Folcloric Profesionist <Junii Sibiului>”, scrie pe Facebook preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean.

    Ea spune că Maria Berbescu este o fostă contabilă care, în primii ani de pensie, şi-a descoperit talentul pentru cusut costume populare, dar şi pentru celebra <peană de june> ce împodobeşte clopurile tinerilor care au împlinit vârsta de 16 ani.

    „Se poartă între Crăciun şi Anul Nou, la biserică, la colind şi la joc. Dar şi vara, la Festivalul Bujorului”, afirmă Maria Berbescu în timp ce înşiruie mărgele multicolore pe o bucată de sârmă.

    Cîmpean adaugă că povestea oricărei podoabe începe cu o ramă metalică şi câteva bucăţi de sârmă prinse cruciş. Urmează o bucată de carton, două de burete, toate învelite în „barşon”, o catifea groasă, întotdeauna de culoare roşie.

    „Sute de mărgele, albe, colorate şi chiar fosforescente stau aşezate în cutii transparente. Aşteaptă să devină podoabe la pălăriile mândrilor feciori din Gura Râului, dar şi să apuce calea marilor concerte pe care dansatorii de la <Junii Sibiului> le susţin în lumea largă. <Pentru Junii Sibiului fac o peană mai specială, adică mai uşoară. Pentru ei caut şi pene de păun din cele mai frumoase, cam 20 pentru fiecare podoabă>. Încet-încet, peana de june capătă formă, iar penele de păun par o înşiruire de ochi negri, încadraţi de orbite verzui-albăstrui, ce-şi schimbă culoarea în funcţie de lumină. Maria Berbescu se pregăteşte pentru aniversarea a 70 de ani, iar toţi cei care o cunosc ştiu că este o luptătoare. Pe când avea un an şi două luni, a suferit un accident în urma căruia a rămas fără vedere la ochiul stâng. <Medicii au salvat ochiul, nu şi văzul. Dar nu m-a împiedicat să fiu un om normal>, spune fosta contabilă care acum, cu infinită mândrie, socoteşte că cel mai de preţ cadou pe care viaţa i l-a făcut sunt cei doi copii care i-au dăruit doi nepoţi. <De fapt, chiar primul nepot m-a determinat să mă apuc de cusut. I-am cusut un costum popular pe când avea doi ani. (…) Dorinţa mea este să nu mă uite lumea. În niciun caz nu este vorba despre bani, că rămân mai cu nimic după ce plătesc materialele>, îşi aminteşte doamna Maria, privind spre micul costum atârnat de uşa mobilei”, povesteşte Cîmpean.

    Preşedinta CJ Sibiu afirmă că „acolo, în Gura Râului, pe strada cea strâmtă, în casa care adăposteşte un suflet mare şi bogat, Maria Berbescu vesteşte lumii, prin meşteşugită cusătură neagră, dar şi prin mărgele multicolore, că judeţul Sibiu are oameni şi locuri de poveste”.

  • Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România: Agricultura are nevoie de (r)evoluţie, iar tehnologia are răspunsurile

    Ideea că sectorul agricol are nevoie de o transformare profundă nu este nouă. Ceea ce o aduce, însă, în actualitate, la o intensitate cu totul excepţională, este noua realitate globală şi regională, în care factorii de presiune – fie ei naturali, economici sau geopolitici – se multiplică şi se suprapun.

    Schimbările climatice şi fenomenele asociate au provocat doar în ultimii 20 de ani scăderea cu aproape un sfert (21%) a productivităţii în agricultură, în timp ce practicile agricole tradiţionale pun la încercare an de an, recoltă de recoltă, limitele ecosistemelor naturale. În plus, pandemia şi tensiunile geopolitice au produs turbulenţe şi blocaje suplimentare în pieţe, reflectate direct în costuri galopante pentru antreprenori şi consumatori, precum şi dezechilibre comerciale persistente; iar toate acestea în condiţiile în care statisticile arată că securitatea alimentară s-a degradat simţitor în ultimii cinci ani şi se estimează că necesarul de hrană la nivel mondial va creşte cu 50% până în 2050. Dilemele agricultorilor devin, aşadar, evidente: cum să producă mai mult exploatând mai responsabil şi cum să crească afaceri profitabile şi predictibile într-un mediu în care instabilitatea devine regulă?

    Aşa cum a făcut-o în câteva dintre fazele cruciale, revoluţionare ale progresului civilizaţiei, tehnologia abordează pragmatic aceste provocări, iar soluţiile tehnologice pentru agricultură (AgTech) promit să contribuie la reducerea impactului de mediu al sectorului agroalimentar, la mai buna planificare a recoltelor, precum şi la îmbunătăţirea randamentului culturilor şi, ca răspuns la dilemele agricultorilor, converg către două principii esenţiale: eficienţă şi durabilitate. Efectele sunt imediate şi măsurabile, inclusiv din perspectiva costurilor. De exemplu, un studiu realizat de Deloitte în parteneriat cu Environmental Defense Fund în 2022 estimează că numai soluţiile tehnologice pentru agricultură de precizie ar putea anula aproape zece gigatone de emisii de carbon între 2020 şi 2050 şi ar putea reduce cu până la 100 de miliarde de dolari costurile pentru fermieri până în 2030. 

    Soluţiile AgTech vizează etapizat pregătirea terenurilor agricole, îngrijirea şi protejarea culturilor, recoltarea şi chiar gestionarea efectivelor şi a producţiei zootehnice. Cu ajutorul tehnologiei Internet of Things (IoT), al dronelor şi al datelor satelitare, fermierii şi consultanţii pot colecta în platforme digitale dedicate date privind tipul solurilor, umiditatea sau condiţiile meteorologice şi le pot accesa şi vehicula de pe dispozitive mobile. În plus, integrând module de tip analytics şi soluţii predictive cu inteligenţă artificială (AI), pot determina de la un ciclu vegetativ la altul nevoile de irigaţii, de îngrăşământ şi de protejare a culturilor. Studiile recente indică, de exemplu, că sistemele mobile de irigaţii de precizie pot reduce cu până la jumătate consumul de apă faţă de metodele clasice de irigaţie, iar îndepărtarea buruienilor folosind drone şi sisteme de recunoaştere AI a demonstrat încă de la primele utilizări (2020-2021) o eficienţă de peste 90%, reducând cu peste două treimi cantitatea de pesticide utilizate.

    Un exemplu recent de bune practici în stimularea productivităţii cu input tehnologic este India, cel mai populat stat al lumii începând cu 2022, ale cărui nevoi de producţie şi procesare agroalimentară au crescut exponenţial în ultimele decenii. Din nevoia de a le eficientiza rapid, a căpătat amploare modelul AgrIntelligence, care combină multiple surse de date şi inovaţii ale unui întreg ecosistem de start-upuri şi îi ajută pe fermieri să planifice selecţia de culturi şi să gestioneze bolile şi dăunătorii pornind de la informaţii despre starea terenurilor. Impactul nu ţine doar de volumul şi calitatea recoltelor, ci şi de protejarea pe termen lung a solurilor ca resursă strategică pentru agricultură.

    Infuzia de tehnologie aduce şi cele mai semnificative efecte de perturbare din perspectivă strategică a afacerii, transformând nu doar businessul în sine, ci şi mentalitatea şi competenţele angajaţilor. Nu întâmplător,
    start-upurile AgTech intră treptat în rândul celor mai competitive iniţiative de business, iar, potrivit rapoartelor PitchBook, numai în 2022 acestea au atras investiţii de peste 10 miliarde de dolari.

    În această fază a transformărilor, România se poziţionează mai bine ca potenţial decât ca rezultate. Atuurile ţării noastre sunt obiective şi se leagă în primul rând de resursele naturale pentru agricultură, adică terenuri agricole pe mai bine de 60% din teritoriu, favorizate de o paletă climatică diversă şi de o hartă hidrografică bogată, ideală pentru irigaţii, de menţinerea unui nivel încă redus de utilizare a inputurilor agrochimice, precum şi de resurse diverse de energie regenerabilă, soluţie care poate compensa într-o primă etapă costurile unor eventuale investiţii în tehnologie. Nu în cele din urmă, cea mai valoroasă resursă: o comunitate antreprenorială devotată, receptivă şi care, în tumultul crizelor care au afectat din plin sectorul agricol în ultimii ani, devine generaţia „condamnată” să găsească soluţii de rezilienţă şi, mai important, să contribuie la materializarea potenţialului agricol al României, atât de dezbătut şi, totuşi, atât de puţin pus în valoare.

  • Cum face un business românesc milioane de euro cu ajutorul plantelor

    PlantExtract, cel mai mare producător român de extracte gemoterapice şi singurul producător local de medicamente homeopate, parte a grupului Europlant, a raportat o creştere a business-ului cu 10,5% în 2023, comparativ cu anul anterior. Astfel, compania clujeană a ajuns la o cifră de a afaceri de 9 milioane de euro (45 milioane lei). Mai mult, performanţa companiei vine în contextul în care piaţa produselor pentru îngrijirea sănătăţii, care se eliberează fără prescripţie medicală (suplimente alimentare, dispozitive medicale, medicamente OTC, dermato-cosmetice, produse pentru copii), a scăzut, anul trecut, cu cca. 1% în unităţi, conform analizei IQVia.

    „2023 a fost un an marcat de impredictibilitatea şi volatilitatea mediului de business, iar mediul inflaţionist generalizat a impactat piaţa pe care activăm. Cu toate acestea, consolidarea rezultatelor pentru brandurile tradiţionale din portofoliu, lansarea de 6 noi produse şi intensificarea parteneriatelor cu famaciile şi magazinele de produse naturale au avut un impact benefic în creşterea businessului. De asemenea, orientarea tot mai intensă a consumatorilor către produse naturale destinate sănătăţii a contribuit la evoluţia raportată anul trecut”, a declarat Liviu Ungureanu, Managing Director, PlantExtrakt.

    Potrivit afirmaţiilor sale, cea mai mare parte a vânzărilor raportate de companie anul trecut au fost realizate pe segmentul produselor gemoterapice, atât unitare, cât şi complexe – gama Polygemma, acestea reprezentând cca. 49% din valoarea totală. Un procent important din afaceri este adus şi de produsele fitoterapice, care însumează cca. 42%. Tincturile şi produsele homepatice au şi ele un aport în business, cu creşteri de la an la an.

    „Principalul motiv pentru care gemoterapicele complexe – gama Polygemma – şi fitoterapicele sunt pe primul loc în topul vânzărilor este uşurinţa consumatorilor de a înţelege utilitatea produselor de acest tip, acestea având recomandări clare pentru sănătate, menţionate pe etichetă, ambalaj şi prospect”, a afirmat Liviu Ungureanu.

    Reprezentantul PlantExtrakt a subliniat, de asemenea, că cca. 5% din vânzările companiei sunt realizate la export. Astfel, extractele din plante şi produsele finite fabricate la Rădaia, Cluj, ajung în magazine din 5 continente şi 20 de ţări, printre care Germania, Statele Unite ale Americii şi India.

    Business în creştere cu 14% şi în 2024

    În ceea ce priveşte estimările pentru anul în curs, PlantExtrakt mizează pe un avans cu cca. 14% a business-ului în 2024, la cca. 10,25 milioane de euro. Creşterea va fi susţinută atât de lansarea de noi produse pe piaţa locală, cât şi de consecvenţa de care dă dovadă compania în privinţa calităţii produselor.

    „Mai mult de atât, contextul de piaţă şi interesul tot mai mare al românilor de a se îndrepta către produse naturale pentru sănătate va contribui la atingerea ţintei de vânzări din acest an”, a mai spus Liviu Ungureanu.

    Astfel, în ultima perioadă, PlantExtrakt şi-a extins gama cu un produs nou, realizat cu ingrediente active 100% naturale, de origine vegetală, special conceput pentru combaterea celor mai întâlnite probleme gastrice.

    PlantExtrakt operează propria unitate de producţie în Rădaia, Cluj, şi oferă un portofoliu diversificat, cuprinzând peste 170 de produse gemoterapice şi fitoterapice şi o gamă amplă de medicamente homeopate (peste 3.000 de produse).

    “Suntem cel mai mare producător român de extracte gemoterapice şi singurul de medicamente homeopate, fiind recunoscuţi pentru calitatea fitoterapicelor noastre. Iar acest lucru este posibil atât datorită unităţii de producţie certificate pentru bună practică farmaceutică, care dispune de un laborator propriu şi de tehnologii moderne, cât şi de faptul că majoritatea materiei prime vegetale provine din culturile proprii de plante medicinale, realizate pe terenuri agricole ecologizate, pe care le deţinem”, a subliniat Liviu Ungureanu.

    Impactul inflaţiei asupra pieţei de produse medicale de larg consum

    În ultimii doi ani, piaţa de produse medicale de larg consum (CHC) a cunoscut un parcurs oscilant, influenţat de o serie de factori majori. În perioada pandemiei, s-a remarcat o expansiune semnificativă, stimulată de îngrijorarea tot mai mare a consumatorilor în ceea ce priveşte întărirea imunităţii şi gestionarea simptomelor infecţiilor respiratorii. Cu toate acestea, odată cu ajustarea economiei la noile condiţii post-pandemice şi creşterea inflaţiei, piaţa CHC a înregistrat o uşoară descreştere în volumul de unităţi vândute. Această tendinţă poate fi atribuită, în parte, scăderii capacităţii de cumpărare a consumatorilor, care au fost constrânşi să renunţe la achiziţionarea anumitor produse considerate neesenţiale.

    “Cu toate acestea, în ciuda acestei evoluţii negative din punct de vedere cantitativ, există un segment care a înregistrat o creştere semnificativă – produsele cu ingrediente naturale. Estimările noastre indică o creştere pe acest segment, în timp ce piaţa CHC a înregistrat o scădere de aproximativ 1% în unităţi conform analizei IQVia”, a încheiat Liviu Ungureanu.

    Această constatare sugerează o schimbare semnificativă în preferinţele şi comportamentul consumatorilor, care ar putea influenţa direcţia viitoare a pieţei.

    PlantExtrakt este o companie cu o experienţă de peste 30 de ani în prelucrarea plantelor, fiind recunoscută pentru producţia de extracte gemoterapice, medicamente homeopate şi produse fitoterapeutice. Cu o fabrică certificată pentru bună practică farmaceutică (GMP), situată în Rădaia, Cluj, compania asigură constanţa calităţii remarcabile a produselor sale.

    Brandul oferă un portofoliu ce cuprinde un total de peste 170 de produse gemoterapice şi fitoterapice şi o gamă amplă de medicamente homeopate (peste 3.000 de produse).

    Într-un pas strategic, în 2019, PlantExtrakt a fost preluată de către compania nemtească MB Holding, care are peste 4000 de angajaţi la nivel global; şi este acum parte din divizia Europlant Grup. Această preluare consolidează poziţia companiei în piaţă şi deschide noi oportunităţi pentru dezvoltarea şi extinderea la nivel internaţional.

  • Cine este investitorul care nu pierde niciodată

    MidEuropa, unul dintre primele fonduri de investiţii care au pariat pe România în capitalism, consideră că următorii ani stau sub semnul oportunităţii atât la nivelul regiunii Europei Centrale şi de Est în ansamblul său, cât şi la nivel local. Matthew Strassberg, partner în cadrul fondului de private equity, care a devenit mai activ pe plan autohton în ultimul deceniu, pune în balanţă oportunităţile de achiziţii cu cele de exit. Încotro înclină balanţa?

     

    Era începutul anilor 2000 – mai exact 2003 – când fondul de private equity MidEuropa, cu sediul la Londra, dar cu focus pe Europa Centrală şi de Est, investea pentru prima dată în România, în Connex, operatorul de telecom devenit între timp Vodafone România. De altfel, fondul de investiţii a făcut apoi, circa doi ani mai târziu, exit către grupul britanic Vodafone, care şi-a făcut astfel intrarea pe piaţa autohtonă. „Prima investiţie în România a fost în compania Connex, am scos din buzunare atunci undeva la 50 mil. dolari. La momentul acela vorbeam în dolari, încă nu apăruse euro”, povesteşte Matthew Strassberg, partner în cadrul MidEuropa şi cel care supraveghează şi administrează investiţiile fondului în domeniul sănătăţii. Fondul de private equity a apărut pe piaţă la finalul anilor ’90, având drept ţintă să investească în ţările din Europa Centrală şi de Est, care abia începeau să facă primii paşi mai serioşi în capitalism.

    La momentul acela, numărul investitorilor străini – fie ei strategici, fie financiari – era relativ mic, statele foste comuniste fiind privite drept unele cu risc considerabil mai ridicat decât cele din Occident. „Am intrat atunci în acţionariatul Connex alături de alte fonduri – cam toate fondurile care erau la momentul acela active în regiune, am fost într-un consorţiu. A fost un deal foarte bun, unul dintre cele mai bune, am făcut exit către Vodafone.” Matthew Strassberg nu înaintează cifre, dar spune că aceea a fost o tranzacţie care a setat un etalon (benchmark – trad.) nerealist pentru investitorii din spatele fondului.

    Ce s-a întâmplat a fost că în sectorul telecom a explodat telefonia mobilă, care iniţial avea o rată de penetrare estimată la 10-15%. “Era perceput ca un serviciu de lux, care nu va depăşi fixul.” Doar că lucrurile nu au urmat acest curs. Spre comparaţie, astăzi, ţinta MidEuropa este să returneze investitorilor săi, în medie, de 2,5 ori banii. Fondurile de pensii şi companiile de asigurări se numără printre investitorii care susţin activitatea MidEuropa. „Scopul nostru e să returnăm de 2,5 ori banii investitorilor. Asta în medie. Uneori le dăm banii înapoi, exact cât au băgat, alteori le dăm de 3-4 ori suma investită”, explică Strassberg. El adaugă că în cazul fondurilor de private equity, cum e şi cazul MidEuropa, partenerii seniori investesc şi ei semnificativ în fiecare companie. Ei intră peste tot unde intră fondul.

    Astăzi, în România, MidEuropa are în portofoliu două companii autohtone – Regina Maria (sănătate privată) şi Cargus (curierat). Recent, investitorul a vândut retailerul Profi pentru 1,3 mld. euro, tranzacţia aşteptând acordul Consiliului Concurenţei. Cumpărătorul a fost grupul Ahold-Delhaize, ce deţine reţeaua locală Mega Image. Retailerul Profi a fost vândut la un multiplu ajustat la sinergii de 7x EBITDA. Ce înseamnă însă un multiplu ajustat la sinergiile existente în grup? Înseamnă că multiplul „oficial“, care nu ţine cont de sinergiile dintre Mega Image (reţeaua pe care Ahold Delhaize deja o deţinea în România) şi Profi, este mai mare. Multiplul unei tranzacţii, calculat de cele mai multe ori ca un raport faţă de EBITDA, poate varia puternic în funcţie de sector şi de perspectivele fiecărui jucător în parte. Pot, spre exemplu, să existe multipli de sub 6 x EBITDA dacă vorbim de un sector cu creştere redusă şi cu marje mici de profit. Cu cât creşte EBITDA şi marja, cu cât perspectivele sunt mai încurajatoare, cu atât cresc şi multipli.

    Contează totodată dacă în negocierile derulate pentru o tranzacţie se ia în calcul EBITDA pe 2023, spre exemplu, cel deja realizat, sau cel pe anul curent, mai ales pentru companiile care au rezultate bune şi care le pot demonstra după mai multe luni deja trecute din an. Sunt şi situaţii când se ia în calcul o proiecţie de EBITDA pe 2024-2025, spre exemplu. E cazul companiilor care lucrează în domenii unde perspectivele sunt încurajatoare. Cel mai concludent exemplu e tehnologia. În cazul comerţului alimentar, multipli nu sunt printre cei mai mari din piaţă şi asta pentru că şi marjele de profit sunt printre cele mai mici. Totuşi, pentru orice deal contează compania vizată, perspectivele ei şi interesul pe care îl generează. Dealul ce a vizat Profi este de departe cea mai mare tranzacţie din retailul românesc şi totodată cel mai important acord din 2023 din România (dincolo de listarea Hidroelectrica).

    Dealul aşteaptă OK-ul autorităţilor din domeniul concurenţei, iar părţile au anunţat că aşteaptă ca acordul să fie finalizat astfel în 2024. Matthew Strassberg recunoaşte că Profi a fost un exit bun, dar spune că în general fondul nu pierde bani. „Nu ne aşteptăm să pierdem bani în niciun deal din România.  Fondurile de early stage au câteva tranzacţii cu câştiguri wow, dar au şi eşecuri.” În circa 40% dintre pariuri pierd bani, dar compensează cu celelalte, explică partenerul MidEuropa. „Noi, care investim în companii mature, nu ne aşteptăm să pierdem bani în nicio tranzacţie.” MidEuropa se uită la ţinte medii (mid cap – trad.), ceea ce înseamnă tichete (equity) de 50-250 de milioane de euro. „Aici e focusul nostru, sigur că putem să mergem şi mai jos, dar şi mai sus, însă cel mai mult ne concentrăm atenţia pe acest interval. Ne uităm către companii mature, profitabile şi cu o bună echipă de management.” Domeniile de interes ale fondului sunt retail şi FMCG, sănătate (şi subsegmente ale acestui domeniu) şi servicii de business (vorbim de companii a căror activitate e susţinută de tehnologie). „Spre exemplu, avem în portofoliu grupul Symfonia din Polonia, în acţionariatul căruia am intrat alături de fondul Accel KKR. Acum vrem să accelerăm dezvoltarea.”

     

    Grupul Symfonia – lider de piaţă în Polonia pe soluţii software ERP şi HCM destinate companiilor mici şi mijlocii – s-a extins, de altfel, anul trecut şi pe piaţa locală, prin achiziţia firmei româneşti Softeh Plus, cu afaceri de 7 mil. euro la finalul anului 2023, plus 20% faţă de anul precedent. „Mai avem în portofoliu şi Intiv, un business global de outsourcing de soluţii tech avansate.” Compania ce oferă software product design şi engineering services lucrează cu producători auto din Germania. „Vorbim inclusiv de companii de IT mici, care au pornit la drum cu un client mic şi el, şi care au crescut. Lucrăm cu firme disruptive din IT, care evoluează odată cu piaţa. Acestea oferă servicii şi produse care ne diferenţiază de concurenţă.” Partenerul MidEuropa adaugă că şi în sănătate fondul investeşte în companii care integrează tehnologia în businessul lor. „Vorbim aproape de med-tech. Să luăm exemplul Regina Maria, unde am dublat numărul de abonaţi în ultimii ani şi asta pentru că am investit masiv, atât în reţeaua propriu-zisă, cât şi în tehnologia din spate.” Acest tip de business este unul complex, este un business care foloseşte intens capitalul uman, care operează o reţea extinsă, dar care, totodată, funcţionează cu mai multe modele de monetizare – abonamente, servicii cu plată ori decontate de CNAS. „Este un business complex, mai complex decât, spre exemplu, Profi. Dar echipa de conducere e aici de mai bine de zece ani şi asta contează.”

    Spre exemplu, Fady Chreih, CEO-ul companiei, s-a alăturat Regina Maria în 2010, după ce şi-a început cariera în domeniul bancar. Alături de echipă, el a dus afacerile reţelei la 1,4 miliarde de lei în 2022 (ultimul an pentru care există date publice), plus 22%. Şi doar local, operatorul de sănătate privată mai are loc de creştere, spun cei doi executivi. „În domeniul sănătăţii, când vorbim de o tranzacţie, ne gândim dacă o facem prin intermediul Regina Maria sau dacă pariul va fi direct al MidEuropa. Regina Maria a făcut deja 51 de deal-uri”, explică CEO-ul companiei româneşti.

    În Regina Maria, MidEuropa a intrat în 2015, deci acum circa nouă ani, plătind la momentul respectiv aproximativ 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Spre comparaţie, fondul a cumpărat businessul Profi în 2016 şi a făcut exit în 2023. În mod tradiţional, e cunoscut faptul că fondurile de private equity stau, în medie, 3-5 ani într-un business înainte de a vinde. Dacă e vorba însă de un business de tip platformă (cum e şi cazul Regina Maria, spre exemplu), perioada se poate prelungi la 6-7 ani, explică Matthew Strassberg.

    „Sunt cazuri în care poţi considera că mai există loc de dezvoltare, dar totuşi trebuie să le oferi înapoi banii investitorilor, aşa că poţi apela la o tranzacţie secondary – ceea ce presupune să convingi alţi investitori să intre în business. Asta s-a întâmplat în octombrie 2021 la Regina Maria.” Ziarul Financiar a scris despre acest deal, mai exact a scris că fondul de private equity MidEuropa, unul dintre cei mai importanţi investitori financiari din România în ultimele două decenii, a vândut operatorul de sănătate privată Regina Maria, însă cumpărătorul este tot el. Doar că achiziţia s-a făcut cu banii dintr-un alt fond. La momentul acela, reprezentanţii MidEuropa nu au comentat informaţia. ZF evalua atunci acordul la circa 250 mil. euro. Matthew Strassberg nu înaintează valori, dar spune că suma a fost mai mare de atât. „Era o perioadă marcată de pandemia de COVID-19. Multă lume nu ştia ce urmează. Au existat investitori (din fondurile noastre) care au vrut să facă exit. Plus că şi dacă un investitor vrea să continue alături de noi, e posibil să ia banii a doua oară dintr-un alt buzunar.”

     

    Ce urmează însă acum pentru Regina Maria? Matthew Strassberg spune că există pe masă mai multe opţiuni – un exit, atragerea de noi investitori în business ori dezvoltarea în regiune. „Pentru o tranzacţie de tip secondary, precum cea pe care am făcut-o noi la Regina Maria în 2021, orizontul de timp e de măcar trei ani.” Asta înseamnă că cel mai devreme am putea vorbi de o vânzare la finalul anului acestea. “Dar putem decide să stă mai mult. Dacă găsim oportunităţi foarte bune de expansiune în afara României, ne vom regândi termenul de exit.” Dacă totuşi MidEuropa decide să vândă, va fi una dintre cele mai mari tranzacţii din România, adaugă executivul britanic. „Ne aşteptăm să obţinem multipli buni pentru că acest sector e pe un trend ascendent şi businessul are oportunităţi de dezvoltare.” El nu înaintează cifre, însă Fady Chreih vorbeşte despre o nouă megatranzacţie pe piaţa din România. „Ambiţia noastră (la Regina Maria – n.red.) este să vorbim de un mega-deal. Dacă <<verişorii>> noştri la Profi au reuşit să obţină o evaluare de gen (peste 1 mld. euro – n.red.), putem şi noi.”

    În ultimii mai bine de 30 de ani de capitalism, economia României a dat mai puţin de zece tranzacţii de peste 1 mld. euro, dintre care două anul trecut – vânzarea Profi şi achiziţia operaţiunilor locale ale Enel către grecii de la PPC. „Interesul pentru Regina Maria mă aştept să fie unul echilibrat între investitori strategici şi financiari”, completează Strassberg. Afirmaţia vine în contextul în care în cazul Profi au dominat primii, conform unui interviu Business Magazin cu un alt partener al fondului de private equity.„Până în prezent, în acţionariatul Regina Maria au fost două fonduri, mai e loc de încă unul. Când am făcut exit de pe alte pieţe din businessuri similare (cu Regina Maria – n.red.), am văzut că cumpărătorii caută stabilitate şi predictibilitate.” Iar piaţa de sănătate din România – atât sectorul privat, cât şi cel public – are potenţial de creştere pe termen lung, adaugă partenerul MidEuropa. „Trebuie să vedem unde era industria acum zece ani şi unde e acum. Şi loc de există în continuare.” În România, Regina Maria poate creşte şi fără să mănânce cotă de piaţă de la concurenţă, iar asta pentru că piaţa în ansamblul său creşte. “Totuşi, noi sperăm că avansul nostru va fi mai alert decât al pieţei, ca şi până acum, de altfel.” Executivul de la MidEuropa adaugă totuşi că, în ceea ce priveşte Regina Maria, fondul ar putea să decide să nu vândă, ci să facă o altă tranzacţie de tip secondary, precum cea din 2021. „Sau am putea să mergem mai departe alături de alţi investitori.”

    În România, au apărut deja exemple de fonduri de private equity care atrag alte fonduri în acţionariatul unor firme pe care le au în portofoliu, iar asta pentru a grăbi dezvoltarea. Spre exemplu, fondul de investiţii Innova Capital a preluat 51% din producătorul de sisteme industriale EMI, intrând în acţionariat alături de fondatorul companiei, antreprenorul Jerome France, şi de un alt fond, Morphosis Capital. Innova a ajuns să deţină un pachet majoritar printr-o achiziţie parţială şi o majorare de capital în valoare de 15 mil. euro. Acest tip de acord nu este unul des întâlnit în România, însă poate fi posibil. Contează cât de atrăgătoare e o companie, ce alte ţinte există la momentul acela în piaţă şi care e strategia investitorilor. „Regina Maria poate deveni o platformă activă în mai multe ţări, are o echipă de management foarte bună, care poate dezvolta businessul.” De altfel, MidEuropa a şi făcut un pas în direcţia asta. Acum mai bine de cinci ani, fondul a preluat MediGroup din Serbia, un business integrat cu cel autohton. „Experienţa pe care am dobândit-o cu Regina Maria la nivel local ne-a permis să facem acest pas. Iar acum vorbim de un business în Serbia de 75 mil. euro cifră de afaceri, ce reprezintă 20% din totalul veniturilor la nivel de grup (Regina Maria şi MediGroup – n.red.).”

    MidEuropa a intrat în acţionariatul acestei companii în 2018, când cifra de afaceri era de 38 mil. euro. Între timp, ea s-a dublat. „Vorbim de un business similar cu cel din România de acum zece ani. Am transferat sisteme de IT şi financiare de aici către Serbia, fapt ce a permis dezvoltarea.” Fady Chreih, CEO al reţelei de sănătate Regina Maria, adaugă că experienţa din România a ajutat la creşterea rapidă a businessului sârb. „Această expansiune a permis transferul de know-how şi de management dinspre Regina Maria spre MediGroup. În afară de mine (el este preşedintele boardului – n.red.), sunt alţi doi manageri de la Regina Maria implicaţi în dezvoltarea grupului din Serbia.” În eventualitatea unui exit, cele două companii – cea din România şi cea din Serbia – poti fi vândute atât împreună, cât şi separat. Va depinde de interesul cumpărătorului, mai ales că Serbia nu e parte din UE, iar unii investitori se feresc să depăşească graniţele Uniunii. „Companiile sunt integrate, dar funcţionează separat şi pot fi vândute separat. Lucrăm cu mai multe scenarii când vine vorba de exit, dar depindem şi de strategia cumpărătorului.”

    Până când se va pune problema unui exit, MidEuropa e cu ochii după achiziţii, atât pentru a dezvolta platforma ce are în centrul Regina Maria, cât şi independent de aceasta. „Ne uităm la câteva ţări de dimensiuni mai mari (sizable – trad.) şi tatonăm să ne extindem operaţiunile din sănătate. E vorba de oportunităţi care vor permite ca aceste pieţe să ajungă, imediat după intrare (printr-o achiziţie) sau în decurs de cinci ani, la 20% din business, aşa cum s-a întâmplat în Serbia. Vorbim de investiţii importante”, spune partenerul de la MidEuropa. MediGroup e lider de piaţă în Serbia, urmat la distanţă considerabilă de Acibadem, potrivit lui. Fondul caută şi alte ţinte însă, din alte domenii, atât în România, cât şi în regiune. „Ne uităm atât la firme pur de tehnologie, cât şi la companiile din alte industrii, companii aşa-numite tradiţionale, în care injectăm tehnologie.

    Şi dacă luăm exemplul Profi, am dezvoltat reţeaua deschizând noi şi noi magazine, dar am şi optimizat procesele din spate, am investit în aplicaţie.” Matthew Strassberg crede că tehnologia trebuie privită nu ca pe un cost, ci ca pe un instrument pentru dezvoltare şi pentru loializarea clienţilor. „Şi ce remarc, apropo de tehnologie, este că firmele din Europa Centrală şi de Est sunt pioniere în ceea ce priveşte adopţia acestor aspecte. Lucrurile se întâmplă mai repede aici decât în Vest.” De altfel, el descrie Bucureştiul drept un oraş în plin avânt (boom city – trad.), iar România drept una dintre ţările preferate ale fondului, şi asta pentru că există potenţial de creştere pe termen lung la nivel economic, în timp ce din perspectivă geopolitică vorbim de o ţară stabilă. „La nivel macro, vedem perspective de creştere şi vedem o dezvoltare multilaterală, nu dependentă de un singur sector, ceea ce e un lucru bun. Plus că vorbim de un stat stabil din punct de vedere geopolitic.”  Unele ţări din regiune nu au o idee clară încotro vor să meargă, dar România da, adaugă el. „România a îmbrăţişat modernismul, e o ţară deschisă către investitori. Mai mult, vedem o reducere a exodului de creiere”, afirmă Matthew Strassberg, partner and head of healthcare sector în cadrul MidEuropa. El adaugă că vede România drept una dintre ţările din Europa care au potenţial să  crească pe termen lung. Mai mult decât atât, e o ţară mare, cu o economie şi cu o populaţie pe măsură. „Polonia şi România sunt cele mai mari ţări din regiune. E mai uşor să scalezi un business aici şi chiar să îl extinzi dincolo de graniţe.” Tocmai de aceea, MidEuropa continuă să tatoneze piaţa şi pentru achiziţii. Se uită atât după firme antreprenoriale, cât şi după tranzacţii care au de partea cealaltă a mesei un alt fond de investiţii, aşa cum a fost cazul şi la Profi (preluat de la Enterprise Investors), şi la Regina Maria (Advent) sau Cargus (Abris Capital).

    În total, fondul a investit în România peste 1 mld. euro, conform estimărilor BUSINESS Magazin. „Avem o serie de ţinte în România. Ne uităm şi la deal-uri mai mici, ne uităm să intrăm şi în afaceri antreprenoriale. Căutăm companii puternice, cu perspective de creştere şi cu echipe de management capabile. Nu facem turnaround.” Sunt două tipuri de deal-uri diferite. Fie plăteşti un preţ bun, pentru un business bun, ceea ce face MidEuropa, fie un preţ mic, pentru o bătaie de cap, explică el. Fondul de private equity se uită anual la peste 100 de companii, face due-dilligence pentru 15-20 dintre ele şi apoi semnează 1-3 tranzacţii, toate în Europa Centrală şi de Est, regiune despre care executivul londonez spune că va câştiga tot mai multă atenţie. „Trăim într-o perioadă în care relocarea producţiei mai aproape de locul de consum (nearshoring – trad.) se întâmplă, iar asta ar putea să aibă un impact pozitiv în Europa Centrală şi de Est, ori asta în următorii cinci ani.” Sunt vizibile deja investiţii majore în statele din regiune. În tehnologie, spre exemplu, giganţi precum Intel sau Google pariază masiv pe Polonia. Există şi în România nişte investiţii în domeniu, chiar dacă de mai mici dimensiuni, adaugă el. „Vedem tot mai multe businessuri care din această regiune deservesc întreaga lume. Bitdefender este o companie care, virtual, îşi vinde experienşa la nivel global.” Bitdefender, una dintre cele mai de succes companii de IT din România, care a devenit un lider la nivel mondial pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică, are prezenţă în circa 170 de ţări. Businessul fondat de antreprenorii Florin şi Măriuca Talpeş este unul dintre cele mai cunoscute nume autohtone peste graniţă. „Populaţia din Europa Centrală şi de Est este tot mai educată, iar companiile oferă servicii şi produse pe măsură. Nu mai vorbim doar de nişte ţări alese după principalul criteriu că oferă salarii mici. Vorbim de companii de tehnologie care împărtăşesc know-how-ul lor la nivel global.” Mai mult, ce s-a mai întâmplat în ultima perioadă a fost că Ucraina (războiul din Ucraina – n.red.) a forţat Europa să îmbrăţiseze Europa Centrală şi de Est, care multă vreme fusese “verişoara mai săracă” a Occidentului. „Deşi exista o relaţie ghidată mai ales de factori morali, această regiune multă vreme nu a fost în focus. Aderarea la UE a statelor din această regiune, care a adus cu sine şi un intens proces migraţionist, a creat în Occident o stare de indignare în rândul localnicilor. Estul era privit drept răul necesar. Ce a făcut acum (războiul din – n.red.) Ucraina a fost că a mutat mai la est Cortina de Fier.”

    Evoluţia lucrurilor va depinde de cum va evolua conflictul din Ucraina, dar, un lucru e cert, Europa Centrală şi de Est va atrage mai multe investiţii, conchide Matthew Strassberg.   

    Calendarul activităţii MidEuropa în România:

    2003 – Fondul de private equity cumpără Connex, într-un consorţiu alături de alţi investitori financiari.

    2005 – MidEuropa vinde Connex către grupul britanic Vodafone, care intră astfel în România.

    2015 – Investitorul cumpără operatorul de sănătate Regina Maria într-o tranzacţie estimată la momentul respectiv la 100 mil. euro.

    2016 – MidEuropa plăteşte 533 mil. euro pentru a cumpăra retailerul Profi de la fondul de investiţii Enterprise Investors, cea mai mare sumă achitată de un fond de investiţii pentru o companie din România.

    2019 – Fondul de private equity achiziţionează compania de curierat Urgent Cargus (denumită între timp Cargus).

    2021 – Într-o tranzacţie de tip secondary, MidEuropa a vândut Regina Maria, însă cumpărătorul a fost tot el, doar că banii au provenit dintr-un alt fond.

    2023 – Grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, preia Profi de la fondul de investiţii MidEuropa, într-o tranzacţie de
    1,3 mld. euro (preIFRS).

    Un actor secundar şi prudent

    Până recent, mai exact până când inflaţia a ajuns la niveluri record, iar dobânzile au început să crească, fondurile de investiţii erau alimentate de investitorii lor (instituţionali sau privaţi) cu bani ieftini, pe care să îi parieze pe companii din toată lumea. În acest context, în ultimii circa cinci ani, regiunea Europei Centrale şi de Est a ajuns pe radarele multor investitori financiari. Sigur, banii alocaţi unor ţări precum România, Polonia sau Cehia erau mult mai puţini decât pentru statele vest-europene, dar totuşi interes exista pentru regiune. Când contextul economic s-a schimbat, s-au schimbat şi regulile jocului. De obicei, în vremuri dificile, investitorii – de orice fel, dar mai ales financiari – îşi întorc atenţia către pieţe mai dezvoltate şi către pieţe considerate mai stabile. Totuşi, în aceste perioade, chiar şi investitorii care încă sunt dispuşi să aloce fonduri sunt mult mai atenţi la preţul pe care îl plătesc pe companii şi asta pentru că şi pentru ei costul banilor a crescut. Astfel, discuţiile dintre cumpărători şi vânzători sunt mai dure decât anterior. Când vine vorba de investiţii, fondurile sunt oricum mai prudente decât jucătorii strategici, iar asta pentru pentru că fondurile investesc pe termen limitat. Mai exact, în mod normal, un fond stă 3-5 ani într-o companie înainte să vândă. Iar când face exit, ţinta e să vândă în câştig, astfel că şi investitorii din spate să poată să îşi multiplice banii. Se întâmplă uneori ca, din motive ce ţin de evoluţia economiei, a unei anume industrii sau companii, vânzarea să fie amânată până la un moment ulterior considerat mai bun. În unele situaţii – mai rare, e adevărat – fondurile vând în pierdere. Şi tocmai astfel de situaţii vor investitorii financiari să evite, de unde şi prudenţa actuală mult mai pronunţată. În 2023, în România, în aproape 90% dintre tranzacţii cumpărătorii au fost investitori strategici, în timp ce 10% este cota de piaţă a fondurilor de investiţii, ponderile fiind relativ similare cu anii anterior. În regiune, raportul e de 80-20%, arată datele companiilor de consultanţă, deci loc de noi tranzacţii făcute de fonduri există.

     

    „Polonia şi România sunt cele mai mari ţări din regiune. E mai uşor să scalezi un business aici şi chiar să îl extinzi dincolo de graniţe.” – Matthew Strassberg, partner în cadrul MidEuropa

    „Ambiţia noastră (la Regina Maria – n.red.) este să vorbim de un mega-deal. Dacă «verişorii» noştri la Profi au reuşit să obţintă o evaluare de gen (peste 1 mld. euro – n.red.), putem şi noi.” –  Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria

  • Oficialii Fed văd în continuare trei reduceri de dobânzi în acest an, dar nu prea curând

    Preşedinta Fed Cleveland, Loretta Mester, a declarat că se aşteaptă în continuare la reduceri de dobânzi în acest an, dar a exclus posibilitatea unei astfel de mişcări la şedinţa din mai, notează CNBC. La rândul său, preşedinta Fed San Francisco, Mary Daly, a declarat că se aşteaptă la reduceri de dobânzi, dar nu până când nu vor exista dovezi convingătoare că inflaţia a fost îmblânzită.
     

     

  • Maghiarii scapă bugetul de sub control şi se duc în China după Panda bonds

    În acest an, statul maghiar trebuie să finanţeze un deficit de aproape 4.000 de miliarde de forinţi, cu aproape 1.500 de miliarde mai mult decât este inclus în buget, potrivit Portfolio. Ministrul maghiar al finanţelor Mihaly Varga a anunţat că se aşteaptă la emiterea unor obligaţiuni Panda în a doua jumătate a acestui an. Anunţul a venit după o vizită a oficialului maghiar în China.

  • Europa iese din iarnă ca şi cum nu ar fi existat frig, cu depozitele de gaze pline în proporţie de 59%. În România, o treime din gazul care se produce se injectează în depozite în absenţa consumului

    ♦ „Bine că putem prelua aceste cantităţi, că dacă nu, închideam sursele“, spun oamenii din domeniul industriei de gaze.

    Europa iese din iarna 2023-2024 cu depozitele de înmagazinare subterană pline în proporţie de 59%, o situaţie greu de crezut, dar explicabilă prin temperaturile mari, închiderile care au afectat mai multe industrii mari consumatoare şi prin măsurile ţintite spre reducerea consumului de gaze luate la nivel european după războiul din Ucraina. În aprilie 2021, de exemplu, gradul de umplere a depozitelor UE la ieşirea din iarnă era de 31%, arată datele disponibile pe platforma Aggregated Gas Storage Inventory.

    Strict în cazul României, gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare subterană era la începutul lunii de 51%. În aceeaşi perioadă din 2021, gradul de umplere era de numai 17%. Această evoluţie se explică din nou prin temperaturile deosebit de ridicate pentru perioada de iarnă din ultimii ani, dar mai ales pe fondul închiderii marilor consumatori de gaze, cum este cazul Azmoreş, de exemplu.

    Datele zilnice privind sursele de gaze arată că ceea ce se produce pe plan local în aceste zile nu mai poate fi consumat intern. De exemplu, datele zilnice ale Transgaz arată că ieri România avea în jurul prânzului o producţie de gaze de 24 de milioane de metri cubi, importa 5 milioane de metri cubi şi exporta 5,4 milioane de metri cubi. Dar ceea ce atrage atenţia este faptul că se injectau în depozitele de înmagazinare 7,9 milioane de metri cubi de gaze, o treime din toată producţia, din cauza absenţei consumului.

    „Bine că putem prelua aceste cantităţi, că dacă nu, închideam sursele“, spun oamenii din domeniul industriei de gaze.

    Mai departe, nici consumul de energie nu creşte, necesarul fiind acoperit în mare parte din surse verzi, astfel că centralele pe gaze nu mai au o pondere la fel de importantă. Spre exemplu, în după-amiaza zilei de ieri, peste 27% din producţia de energie venea de la Hidroelectrica, 22,4% era asigurat de centrala dela Cernavodă. Peste 17% din producţia de energie era livrată de parcurile solare, iar alţi 15% de centralele eoliene. Numai 9% din producţia de energie a României venea din centralele pe gaze, un procent similar fiind livrat de centralele pe cărbuni.

    Potrivit datelor furnizate de Transgaz, compania naţională de transport producţia internă a României a ajuns anul trecut la 9,3 miliarde de metri cubi, iar în 2022 producţia de gaze a fost de 97,8 TWh (9,1 mld. mc), mai arată datele Transgaz. Practic, de la un an la altul creşterea producţiei interne a fost numai de 2%, deşi anul trecut a fost primul an complet de producţie pentru americanii de la Black Sea Oil & Gas şi perimetrul lor din Marea Neagră, Midia Gas Development (MGD). Potrivit informaţiilor furnizate de BSOG, anul trecut producţia de gaze din Marea Neagră, proiectul MGD, a fost de 1,1 miliarde de metri cubi, dublă faţă cea din 2022, în condiţiile în care proiectul a ajuns la faza producţiei la jumătatea anului 2022. De ce nu se vede acest lucru mai clar în producţia totală a României? Din cauza declinului de producţie raportat de ceilalţi doi mari producători, OMV Petrom şi Romgaz. Pe partea de consum de gaze naturale, piaţa locală a avut un an foarte slab, cu o scădere a volumelor de 12%, până la 9,7 miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din 2012 încoace. În ciuda acestei evoluţii, importurile de gaze ale României au rămas la un nivel relativ constant faţă de 2022, de 2,6 miliarde de metri cubi anul trecut, faţă de 2,8 miliarde de metri cubi în 2022. Tot datele Transgaz arată că exportul de gaze a crescut însă de 2,4 ori, de la 0,9 miliarde de metri cubi în 2022, la 2,2 miliarde de metri cubi anul trecut.

    Din Marea Neagră, BSOG a extras 1,1 miliarde de metri cubi, gaz care a intrat integral în sistemul românesc de transport, dar care mai departe este cumpărat de ENGIE în baza unui contract pe 10 ani. Mai departe, cum utilizează ENGIE acest gaz ţine de politica sa comercială, astfel că datele nu sunt publice. Una dintre explicaţiile care permit o creştere atât de mare a exportului este scăderea consumului intern de gaze, de circa 12% anul trecut. Practic, importurile de gaze au rămas relativ constante, consumul intern a scăzut semnificativ, astfel că au existat nişte cantităţi mai mari de gaze care au putut fi mutate peste graniţe, în funcţie de preţ.

     

     

  • Afaceri de la Zero. Alex Moraru a renunţat la cariera din vânzări pentru o fermă de găini ouătoare şi a ajuns cu brandul Băiatul cu Ouă la 700 de clienţi unici

    ♦ Iniţial, antreprenorul a început cu o fermă mai mică, însă odată cu atragerea a doi parteneri în business a mutat activitatea lângă Vălenii de Munte într-o fermă mai mare ♦ Alex Moraru este şi cel care se ocupă de livrările produselor Băiatul cu Ouă la domiciliu în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile limitrofe.

    Pentru Alex Moraru ideea de a investi în domeniul creşterii păsărilor pentru ouă a venit după pandemie, într-un moment în care a decis să renunţe la jobul de vânzări din industria bunurilor de larg consum. Nu a moştenit de la părinţi înclinaţia spre agricultură şi nici nu avea cunoştinţe în domeniu, ci doar despre cum se vând produsele alimentare, dar cu toate acestea şi-a luat inima în dinţi şi a investit într-o hală mică într-o localitate de lângă Ploieşti, adăpost pe care l-a populat în februarie 2022 cu 300 de păsări. Aşa a început practic povestea brandului Băiatul cu Ouă, care astăzi a ajuns la 700 de clienţi şi care vrea să atingă pragul de 1.000 de oameni către care livrează săptămânal până la finalul anului. Oul, produsul care nu lipsea din frigiderul familiei Moraru, a devenit astfel o idee de business care livrează astăzi în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile din jur.

    „În România se consumă undeva la 3 miliarde de ouă pe an, iar o treime din această cantitate este din import, deci era clar că este loc pe piaţă şi cred că nu eram singurii care căutau un produs calitativ. Eu aş spune că este o nişă dar această nişă devine o normalitate pentru că consumatorul a înţeles că trebuie să ne hrănim cu alimente cât mai cât mai bune şi produse într-un mediu cât mai natural“, a povestit Alex Moraru în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. A început activitatea fără să aibă o bază de clienţi şi brandul Băiatul cu Ouă a luat naştere tocmai pentru a atrage atenţia asupra produsului.

    A început să livreze în aprilie 2022 chiar înainte de perioada Paştelui, ceea ce a ajutat businessul să îşi creeze o primă bază de clienţi. A început să livreze mai întâi în Bucureşti şi ajutat de un prieten prezent într-o comunitate de oameni care mănâncă sănătos, a început să crească şi să câştige tot mai mulţi clienţi ceea ce a adus cu sine şi nevoia de extindere. Doi prieteni, Bogdan Predescu şi Dragoş Popa, s-au alăturat businessului şi împreună au investit într-o nouă hală, într-o altă locaţie, aproape de Vălenii de Munte.

    „Ne-am împărţit atribuţiunile. Eu am rămas cu partea de promovare şi de vânzare, iar colegii mei cu partea de producţie şi cele necesare pentru bunul mers al activităţii“, a punctat Alex Morar, asociat în Avimor Alpa Company.

    „Investiţia iniţială acum 2 ani a fost de aproximativ 15.000 euro. Am încercat cumva în tot acest timp să recuperez investiţia astfel încât să pot trece la pasul în următor, iar acum investiţia s-a ridicat undeva la 55.000 euro, cu un suport major din partea colegilor mei  pentru că nu am mai dat banii pe teren pentru că astfel se ducea spre 100.000 euro investiţia. Da, este o investiţie mare pentru un start-up, mai ales că este suportat din fonduri proprii“, a mai spus Alex Moraru, care speră ca pe viitor să acceseze şi fonduri europene pentru dezvoltare. 

    Antreprenorul recunoaşte că brandul a deschis uşile, dar comunitatea  creată în jurul acestuia înseamnă totul. În prezent, Băiatul cu Ouă are circa 700 de clienţi unici şi antreprenorii din spate îşi doresc să crească în continuare mai ales că noua fermă este populată cu 1.000 de găini.

    „Pe termen scurt ne dorim să atingem pragul de 1.000 de clienţi unici. Cred că până la sfârşitul acestui an vom reuşi, iar pe termen mediu şi lung ne dorim să aducem şi alte produse în portofoliu. Este destul de greu să susţii un singur produs, un astfel de business, mai ales că noi facem şi distribuţie“. Pentru a avea mai multe produse în portofoliu, Alex Moraru spune că îşi doreşte să creeze o cooperativă în zona Prahova astfel încât businessul pe care l-a fondat să aibă mai mulţi clienţi, dar şi fermierii mici să îşi găsească piaţă de desfacere.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Tesla vrea să investească până la 3 miliarde de dolari într-o fabrică în India, care la o capacitate maximă ar urma să producă 500.000 de maşini pe an. Elon Musk a fost atras de scăderea tarifelor după mai multe discuţii cu oficialii indieni

    Tesla va trimite în această lună o echipă în India în căutarea celui mai potrivit loc pentru o nouă fabrică în valoare de 2-3 miliarde de dolari, scrie FT.

    Acest pas vine după ce guvernul Indian a anunţat scăderea tarifelor de import ale maşinilor electrice pentru companiile care se angajează să producă în ţară în următorii trei ani.

    Tăierea tarifelor a fost concesie dorită de Tesla timp de ani de zile pentru a considera o investiţie în ţară.

    O investiţie confirmată ar fi un avantaj major pentru premierul indian Narendra Modi înaintea alegerilor parlamentare care încep în această lună.

    Modi l-a încurajat pe Elon Musk să investească în ţară în cadrul unei vizite în SUA de anul trecut. Elon Musk a declarat atunci că Tesla „va fi în India cât mai curând posibil”.

    Compania Tesla le-a spus oficialilor indieni că ia considerare producerea unui model mai mic şi mai ieftin, sub 30.000 de dolari, la noua fabrică.

    Planurile Tesla ar cuprinde o investiţie iniţială cuprinsă între 2 şi 3 miliarde de dolari, iar fabrica ar urma să producă 500.000 de autovehicule pe an.

  • ASF: Pe plan local, riscul de piaţă rămâne la un nivel ridicat, cu tendinţă de stagnare, pe fondul contagiunii şi al interconexiunilor, pieţele financiare reacţionând prompt la materializarea oricăror tensiuni şi factori de risc, deşi înăsprirea condiţiilor financiare împreună cu situaţia geopolitică au o influenţă ridicată asupra acestora

    Pe plan local, riscul de piaţă rămâne la un nivel ridicat, cu tendinţă de stagnare, pe fondul contagiunii şi al interconexiunilor, pieţele financiare reacţionând prompt la materializarea oricăror tensiuni şi factori de risc, deşi înăsprirea condiţiilor financiare împreună cu situaţia geopolitică au o influenţă ridicată asupra acestora, potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în raportul de stabilitate a pieţelor financiare nebancare.

    Toate celelalte riscuri (de credit, de lichiditate, de solvabilitate, de profitabilitate şi operaţional) sunt evaluate ca fiind la un nivel mediu spre ridicat, cu tendinţe de creştere sau de stagnare. Totodată, creşterea riscului sistemic pentru economia românească este explicată într-o mare proporţie de riscuri exogene. Piaţa de capital din România este sensibilă la aceiaşi factori de risc regionali care influenţează randamentele burselor din Austria, Polonia, Ungaria, Bulgaria, pieţele de capital importante din punctul de vedere al capitalizării acţionând prin transmiterea de volatilitate către pieţele de capital mai puţin interconectate şi mai mici din punct de vedere al capitalizării”, conform raportului.

    Din perspectiva pieţei asigurărilor, creşterea ratei inflaţiei are un impact negativ din două perspective: pe de o parte, majorarea cheltuielilor de achiziţie şi administrare şi a valorii daunelor determină o creştere a costurilor pentru asigurători, iar pe de altă parte scăderea puterii de cumpărare a populaţiei ca urmare a creşterii generalizate a preţurilor poate determina o contracţie a cererii.

    “Societăţile de asigurare sunt expuse la două potenţiale riscuri: creşterea costurilor şi o potenţială scădere a veniturilor. Cu toate acestea, pe plan local, piaţa asigurărilor rămâne dominată de segmentul asigurărilor auto obligatorii, ceea ce diminuează riscul de scădere semnificativă a veniturilor asigurătorilor. Expunerea societăţilor de asigurare din România faţă de obligaţiunile guvernamentale se menţine semnificativă, menţinându-se riscul generat de creşterea bruscă a randamentelor guvernamentale cu impact asupra valorii de piaţă a titlurilor de stat aflate în portofoliile asigurătorilor”, se mai arată în raportul de stabilitate.

    Diminuarea avansului inflaţionist pe parcursul anului 2023 a avut o influenţă pozitivă în pieţele financiare, acestea recuperând o parte din deprecierile suferite anterior. În continuare, perspectivele asupra stabilităţii financiare la nivel european rămân fragile, dinamici adverse ale pieţelor putând crea şi propaga noi şocuri, însoţite de presiuni asupra lichidităţii. Fondurile de pensii private din România au înregistrat creşteri importante ale activelor în anul 2023, la momentul actual sistemul aflându-se în continuare într-o etapă de acumulare, neexistând presiuni pentru vânzare, întrucât nivelul plăţilor este unul foarte redus.

    Pe parcursul anului 2023 au fost operate plăţi în Pilonul II în valoare de 919 milioane de lei (0,73% din activele totale de la finalul lunii decembrie), respectiv 113 milioane de lei în Pilonul III (2,38% din active totale). Riscul de lichiditate se află de asemenea la un nivel scăzut, un procent de 1,14% din activele întregului sistem fiind deţinute în conturi curente şi depozite pe termen scurt (aprx. 1,5 miliarde de lei). Politica investiţională din cadrul portofoliilor fondurilor de pensii private continuă să fie axată pe piaţa financiară locală (aproximativ 93% din active având emitenţi români), orientată în special în instrumente cu venit fix (73%) şi acţiuni (23%).

    La finalul lunii decembrie 2023, fondurile de pensii private aveau plasamente în valoare de 17,07 miliarde de lei într-un număr de 14 emitenţi de acţiuni cu scor ESG, reprezentând 55,5% din totalul investiţiilor în acţiuni, respectiv 13% din activele totale.

    Banca Centrală Europeană a derulat cel de-al doilea test de stres privind riscul climatic, ce a completat testul de stres climatic pentru supravegherea bancară al BCE ce viza riscurile la adresa băncilor, prin extinderea domeniului de aplicare, analizând totodată şi firmele şi gospodăriile, exerciţiul având ca obiectiv testarea rezistenţei firmelor, gospodăriilor şi a băncilor în trei scenarii de tranziţie: tranziţie accelerată, tranziţie de tip late-push şi tranziţie întârziată. Rezultatele au arătat că întârzierea tranziţiei şi lipsa totală de acţiune sunt mai costisitoare pe termen lung comparativ cu o tranziţie mai rapidă care, deşi ar implica iniţial costuri mai mari cu investiţiile şi energia, pe termen mediu riscurile financiare ar scădea, investiţiile în energie regenerabilă amortizându-se mai repede şi, în cele din urmă, reducând cheltuielile cu energia. În contextul interesului crescut pentru investiţiile ESG, cresc şi riscurile generate de dezinformarea ecologică.

    Pe lângă pierderile cauzate investitorilor individuali, dezinformarea ecologică poate avea consecinţe profunde asupra încrederii întregii comunităţi de investitori în eficacitatea regimurilor de publicare a informaţiilor legate de durabilitate, cu efecte secundare negative asupra finanţării necesare pentru tranziţia la o economie mai sustenabilă, se mai arată în raportul de stabilitate publicat de ASF.

    Din perspectiva efectelor schimbărilor climatice, se observă pe parcursul ultimilor ani o creştere la nivel global a frecvenţei şi severităţii dezastrelor naturale. Impactul unor astfel de evoluţii este semnificativ pentru societăţile de asigurare, ca urmare a creşterii în timp a valorii daunelor plătite pentru evenimentele de catastrofe naturale legate de vreme/climă. În ceea ce priveşte România, Banca Mondială confirmă în Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea vulnerabilitatea la catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice. Inundaţiile şi seceta sunt principalele categorii de dezastre naturale identificate de BM la care ţara este expusă, putând genera riscuri macro-financiare semnificative. Având în vedere gradul scăzut de cuprindere în asigurare din România, este necesară şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile ce decurg din schimbările climatice şi a pierderilor potenţiale generate de acestea. Asigurarea împotriva catastrofelor naturale reprezintă un instrument cheie pentru atenuarea pierderilor generate de evenimentele extreme legate de climă, oferind finanţare gospodăriilor şi companiilor în cazul materializării acestor riscuri.