BusinessMagazin

Blog

  • Conclavul pentru desemnarea viitorului papă va avea 117 membri. Când va fi ales noul papă

    În viitorul Conclav, numărul cardinalilor electori va fi de 117, ţinând cont de faptul că prelatul ucrainean Lubomir Husar va împlini 80 de ani pe 26 februarie, cu două zile înainte de anunţarea oficială a demisiei Papei Benedict al XVI-lea, şi va pierde astfel dreptul de vot.

    Dintre aceştia, 60 de cardinali sunt europeni, 28 fiind italieni. Cardinalii italieni sunt următorii: Angelo Amato, Ennio Antonelli, Giuseppe Bertello, Tarcisio Bertone, Domenico Calcagno, Francesco Coccopalmerio, Angelo Comastri, Velasio De Paolis, Raffaele Farina, Fernando Filoni, Giovanni Lajolo, Francesco Monterisi, Attilio Nicora, Mauro Piacenza, Gianfranco Ravasi, Giovanni Battista Re, Paolo Sardi, Antonio M. Vegliò, Giuseppe Versaldi, Angelo Bagnasco, Giuseppe Betori, Carlo Caffarra, Severino Poletto, Paolo Romeo, Angelo Scola, Crescenzio Sepe, Dionigi Tettamanzi şi Agostino Vallini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Weber: Dacă restricţiile pe piaţa muncii pentru români continuă din 2014, e obligatorie procedura de infringement

    Weber consideră că în Marea Britanie se desfăşoară o campanie împotriva românilor, iar motivele acesteia sunt de natură politică.

    “Premierul Cameron, în mod năucitor, se simte într-o competiţie cu extrema dreaptă din Parlamentul European. Mare jenă pentru un stat care îşi găseşte ca subiect preelectoral şi electoral venirea românilor şi bulgarilor pe piaţa din Marea Britanie. Ce ruşine! Chiar acolo a ajuns Marea Britanie? Nu mai are altceva de discutat şi rezolvat la ea acasă?”, a declarat europarlamentarul, la dezbaterea cu tema “6 ani de restricţii pentru români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană”.

    Renate Weber a precizat că niciun stat membru nu va mai putea menţine restricţii pe piaţa muncii pentru lucrători români după 1 ianuarie 2014, iar dacă acest lucru va continua, va fi obligatorie procedura de infringement.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia de privatizare a CFR Marfă a fost aprobată de Guvern

    CFR Marfă înregistrează în prezent datorii totale de 1,8 miliarde lei, dintre care circa 600 milioane lei la buget şi 600 milioane lei către CFR Infrastructură, restul reprezentând penalităţi de întârziere şi restanţe către furnizori privaţi.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a avizat strategia,, solicitând privatizarea cu un investitor strategic şi respectarea obligaţiilor pe care societatea le are faţă de MApN, NATO şi alte structuri de securitate.

    Pentru pregătirea procesului de privatizare vor fi parcurse o serie de etape, respectiv notificarea creditorilor CFR Marfă cu privire la posibilitatea modificării structurii acţionariatului, ca urmare a privatizării, şi obţinerea acordului acestora, obţinerea avizelor de mediu pentru privatizare şi a certificatelor de obligaţii bugetare, întocmirea unui dosar de prezentare (inclusiv a proiectului contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni), asigurarea accesului potenţialilor investitori la date şi informaţii despre CFR Marfă (inclusiv prin organizare unui Camere de Date) şi publicarea ofertei de vânzare a acţiunilor

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plus 20% în 2012

    Unul din factorii care au susţinut această creştere a fost extinderea permanentă a reţelei de magazine LEM’S, urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai mari, în centre comerciale noi. În prezent reţeaua a ajuns la un număr de peste 100 locaţii, iar suprafaţa totală de retail, la nivelul întregii ţări, depăşeşte 65.000 de mp.

    “Factorul care a susţinut evoluţia pozitivă în 2012, dincolo de extinderea reţelei de magazine, a fost lansarea continuă de noi produse. În 2012 am inaugurat 12 magazine în zone precum Suceava, Călăraşi, Vâlcea, Ploieşti sau Bucureşti, toate având suprafeţe de peste 800 de mp, investiţii care s-au cifrat la aproximativ 5,4 mil lei. Investiţiile de anul trecut din reţeaua LEM’S, alături de cele îndreptate căre fabrica Lemet au făcut ca la sfârşitul anului trecut să avem un business cu peste 20 procente mai mare decât cel din 2011”, declară Alexandru Rizea, directorul general al Lemet.
    Investiţiile demarate în 2011 şi finalizate în 2012 în scopul măririi flexibilităţii fabricii de la Brebu s-au ridicat la 34 milioane de lei.

    Spaţiile mai mari ale magazinelor LEM’S au fost acoperite de noi produse, prin extinderea gamei de produse premium, dar şi prin adăugarea de alte produse precum gamele de saltele, paturi şi canapele. Un exemplu de creştere pe zona premium este cel a mobilierului de bucătărie Gazelle, produs care a devenit lider de vânzări în reţea, graţie celor 3500 unităţi achiziţonate de români la un preţ mediu de peste 5000 de lei. Unul din argumentele vânzărilor bune pentru această bucătărie premium este că este concepută şi produsă în România, după o analiză amănunţită a nevoilor standard ale românilor.
    Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul LEM’S şi sunt amenajate la acelaşi standard calitativ în toate judeţele ţării.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine LEM’S pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, magazinele fiind amenajate în toate judeţele ţării la acelaşi standard. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua LEM’S activează peste 1.250 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 30.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Vânzările de telefoane la nivel mondial au scăzut anul trecut pentru prima dată din 2009

    Numărul telefoanelor vândute către utilizatori finali a scăzut cu 1,7%, la 1,75 miliarde anul trecut, potrivit unui studiu al firmei de cercetare Gartner. Samsung a fost lider cu 385 milioane de unităţi, din care 53,5% smartphone-uri, în timp ce Nokia a comercializat 333,94 milioane de unităţi, iar Apple 130 de milioane de unităţi.

    “Condiţiile economice dificile, schimbarea preferinţelor consumatorilor şi concurenţa intensă de pe piaţă au slăbit piaţa mondială a telefoanelor mobile. Vânzările globale au scăzut ultima dată în 2009”, a declarat Anshul Gupta, analist la Gartner, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marius Cătălin Dragotă este noul şef al Poliţiei Capitalei

    “Prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, comisar şef de poliţie Marius Cătălin Dragotă a fost împuternicit să îndeplinească atribuţiile funcţiei de director general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

    Marius Cătălin Dragotă a fost şef al Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, iar la 28 mai 2012 a fost mutat, “în interesul serviciului”, la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, printr-o dispoziţie a şefului Poliţiei Române, chestorul şef Petre Tobă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 13 februarie – (VIDEO)

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 13 februarie 2013

  • Banca Transilvania, profit de 320 mil. lei. Dar totul merge în capital

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare bancă independentă de pe piaţa locală, a raportat un profit net de 320 de milioane de lei (71,8 mil. euro), în creştere cu 40% faţă de 2011, într-un an în care sistemul bancar a raportat pierderi de 2,2 miliarde de lei. Activele totale ale băncii au crescut cu 15%, la 29,7 miliarde de lei (6,63 mld. euro). “Creşterea numărului de clienţi activi corelată cu maxime istorice ale numărului de operaţiuni şi cu unele perfor­man­ţe bune pe unele dintre li­niile noa­stre de business a dus la con­solidarea puternică a po­ziţiei noas­tre pe piaţă. Vom pro­pu­ne acţionarilor noştri capitali­za­rea profitului obţinut pentru a putea continua creş­terea băn­cii şi susţinerea eco­no­miei ro­mâneşti”, a declarat Horia Cior­cilă, preşe­dintele Consiliu­lui de Ad­minis­traţie al băncii, care din decem­brie con­du­ce şi operaţiunile zil­ni­ce pâ­nă la alegerea unui nou CEO. Principalii acţionari ai Băncii Transilvania sunt BERD (14,6%), Bank of Cyprus (9,6%), SIF-urile şi Horia Ciorcilă, cu pachete de până la 5%. Acţiunile Băncii Tran­sil­vania au crescut de la în­ce­pu­tul lui 2012 cu peste 70%, având una dintre cele mai bu­ne evoluţii de pe bursă, pe fon­dul rezultatelor în creş­te­re. Capitalizarea băncii este în prezent de 622 mil. euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cea mai proastă veste: În timp ce politicienii se sfâşie investiţiile străine s-au prăbuşit în 2012 la 1,6 mld. euro

    România nu a fost anul trecut foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) continuând să se prăbuşească la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani. Evoluţia ISD-urilor a fost influenţată atât de criza din Europa, cât şi de tensiunile politice interne şi de modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici mone­ta­re şi fiscale, după cum spun analiştii. Pentru 2013, analiştii anticipează o uşoară creştere a investiţiilor străine. “În condiţiile în care investiţiile străine au crescut anul tre­cut în majoritatea ţărilor din regiune, este greu să dăm vina pe contextul regional”, spune Vlad Muscalu, senior eco­no­mist la ING Bank. Iar rezultatele foarte slabe ale siste­mu­lui ban­car din 2012 sugerează că o bună parte din aceste ISD-uri s-au îndreptat către acest sector, ceea ce nu a dus la o creştere a capacităţii de producţie. Pe de altă parte, analis­tul economic Au­relian Dochia, consideră că determinantă în evoluţia ISD a fost criza din Europa şi mai puţin turbulenţele politice in­ter­ne. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea me­diu­lui de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evo­­luţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi.

    Mai multe pe zf.ro

  • Liderii europeni au pornit un război valutar în propria casă, în timp ce euro stă fără apărare pe frontul mondial

    Războiul valutar a trecut de pe scena mondială în chiar sânul Europei, iar acest lucru s-a văzut clar la cel mai recent summit al miniştrilor de finanţe din zona euro. Aici, confruntată cu presiunea enormă de a-şi reface competiti­vitatea economică, Franţa a susţinut limi­tarea cursului euro, ceea ce i-ar face exporturile mai atractive. Germania a ripostat descriind iniţiativa Parisului ca fiind un substitut slab pentru reforme economice. Între timp, alte state cu care Europa se luptă pe frontul internaţional al comerţului îşi devalorizează mone­dele, iar economiile lor capătă forţă. “Cursurile de schimb trebuie să reflecte fundamentele eco­nomiilor noastre din zona euro. Cursurile de schimb nu ar trebui să devină influenţate de speculaţii sau de dispoziţia pieţelor”, a declarat în faţa co­le­gilor din zona euro mi­nistrul francez de finanţe Pierre Moscovici. Pe măsură ce in­vestitorii au devenit mai încrezători că un­i­unea monetară poate depăşi criza datoriilor suverane, euro s-a apreciat semnificativ în raport cu dolarul şi alte valute, ceea ce face ca exporturile europene să fie mai scumpe, un factor care poate frâna relansarea economică, scrie The New York Times.

    Mai multe pe zf.ro