BusinessMagazin

Blog

  • O tânără a renunţat la cariera ca angajată după ce i-a venit o idee ce poate ameninţa o industrie de 55 de miliarde de dolari

    Grace Choi, 30 de ani, a prezentat ideea sa la o conferinţă de tehnologie, organizată la New York în luna mai, însă ideea sa părea neverosimil de simplă; nu a câştigat competiţia dar ideea sa părea prea bună pentru a fi adevărată. Produsul ei, Mink, promite ca oricine să-şi poată produce acasă farduri şi creme de faţă, dacă are o imprimantă 3D, relatează Business Insider. Pentru asta are nevoie de o imagine colorată de pe internet, o unealtă ca Photoshop, pentru a stabili un cod pentru culoarea dorită şi o imprimantă Mink, care se conectează la un computer. Ideea sa ar putea pune în pericol industria produselor de înfrumuseţare, estimată la 55 de milarde de dolari anual.

    Deşi Choi nu a câştigat competiţia, Mink a suscitat destul interes din partea potenţialilor clienţi, stilişti de top dar şi investitori. Grace Choi şi-a petrecut ultimele luni gândindu-se cum să facă produsul accesibil pe piaţă. A decis şi că nu doreşte fonduri din partea investitorilor de risc.

    Tânăra în vârstă de 30 de ani a crescut în Brooklyn, New York. Părinţii au emigrat din Coreea, unde tatăl său lucra ca inginer de aeronautică, iar mama sa era asistentă. În New York tatăl ei a deschis un mic magazin de fructe şi legume. “Era un magazin mic, dar el este un antreprenor grozav şi am învăţat de la el o mulţime de lucruri în ce priveşte negocierile şi felul în care se fac afaceri“, spune Choi.

    În vremea facultăţii era nesigură de calea pe care să o aleagă în carieră, încercând mai multe tipuri de stagii. A lucrat ca asistentă la cabinetul unui medic, Martin Prince, care a angajat-o în ciuda faptului că nu avea niciun fel de experienţă în domeniu. El a devenit în scurt timp mentorul său, iar sub îndrumarea sa Choi a lucrat la o serie de invenţii.

    Pe vremea când era la Harvard, i-a venit ideea de a face un produs cosmetic şi a învăţat mult în ce priveşte această industrie, simţind şi că la nivel mondial cosmeticele asiatice nu sunt apreciate. “Industria produselor de machiaj face o mulţime de bani din prostii pe care le comercializează. Cer preţuri enorme pentru lucruri pe care tehnologia le oferă gratis. Aceste lucruri sunt culorile“, a spus Choi în cadrul conferinţei. Ea a testat în jur de 20 de tipuri de imprimate 3D pentru a vedea care este cea mai potrivită pentru a produce fardurile pe care le dorea.

    În acest moment, tânăra nu are angajaţi şi nici fonduri pentru a pune pe roate afacerea, deşi s-a întâlnit cu o mulţime de potenţiali investitori. Fondurile de investiţii, povesteşte ea, ar dori să producă imprimanta Mink şi să câştige bani instantaneu. Ea spune însă că este mai interesată să pornească revoluţia în domeniul frumuseţii, punând pe plan secund câştigul.

  • Poroşenko a prezentat în Parlament o lege ce oferă mai multă autonomie regiunilor separatiste

    Acest proiect de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

    Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, la 5 septembrie, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost stabilit.

    Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

    Separatiştii au indicat deja că resping oferta Kievului privind o mai mare autonomie şi continuă să ceară independenţa.

    Potrivit presei ucrainene, alegeri locale ar putea fi organizate la 9 noiembrie în regiunile separatiste.

    Proiectul de lege promite de asemenea să ajute la recontrucţia infrastructurilor distruse de cele cinci luni de confruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morţi, şi să furnizeze un ajutor economic şi social populaţiei.

    Site-ul preşedinţiei menţiona că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări dar în acelaşi timp garantează “suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa statului” ucrainean.

    Un alt proiect de lege a fost supus marţi Parlamentului privind o amnistie pentru “participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk”, două fiefuri ale rebelilor.

    Conform preşedinţiei, proiectul de lege scuteşte de la proceduri penale şi administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de “crime, violuri şi terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt şi cei responsabili de doborârea Boeingului companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

  • Kievul propune alegeri la 7 decembrie în regiunile separatiste din estul Ucrainei

    Autorităţile de la Kiev doresc organizarea de “alegeri la nivel de districte, consilii municipale, consilii locale”, în “anumite districte din regiunile Doneţk şi Lugansk, duminică, 7 decembrie”, conform textului proiectului de lege.

    Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a prezentat marţi în Parlament un proiect de lege care garantează mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul rusofon, unde un armistiţiu fragil este în vigoare, în încercarea de a soluţiona conflictul violent.

    Acest proiect de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

    Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

  • Antreprenorii români au devenit mai pesimişti în privinţa evoluţiei afacerilor în acest an

    “Dacă la începutul anului liderii de business din România aveau aşteptări majoritar pozitive în privinţa creşterii afacerilor lor în 2014, dar distribuite mai ales într-o zonă prudentă, în segmentele 1-5% şi 5-10%, cu cât ne apropiem de sfârşitul anului aşteptările suferă corecţii şi încep să se accentueze extremele: fie creşteri mai mari, pentru afacerile care au fructificat oportunităţile din piaţă, fie scăderi”, se arată într-un comunicat al EY România.

    Astfel, potrivit studiului “O nouă viziune a creşterii”, publicat marţi de companie, pe zona cu aşteptări de scădere a veniturilor s-au situat 12% dintre respondenţi, faţă de doar 2% la ediţia precendentă a studiului, realizată la începutul anului 2014.

    În acelaşi timp, zona de creştere 1-5% a pierdut 19 puncte procentuale, acestea redistribuindu-se mai ales în zona de aşteptări negative la această ediţie a studiului.

    Studiul EY are la bază răspunsurile a 305 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2014.

    Răspunsurile au fost colectate în perioada 28 iulie-8 august, iar majoritatea respondenţilor (51%) provin din companii cu cifre de afaceri mai mari de 50 de milioane euro, în timp ce 54% dintre aceştia deţin funcţia de director executiv sau preşedinte.

    Pe de altă parte, oamenii de afaceri aşteaptă într-o măsură mai mare decât la începutul anului ca numărul angajaţilor din compania lor să crească în 2014.

    “Odată cu clarificarea direcţiei pieţelor în care activează şi a tendinţei cererii, numărul celor care se aşteptau la o stagnare a forţei de muncă a scăzut cu 15 puncte procentuale, de la 37% la 22%, puncte ce s-au distribuit mai ales în zona de creştere, pe palierele 1-5% şi 5-10%. La extrema pozitivă, 2% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere de peste 30% a forţei de muncă în propria companie”, se menţionează în comunicat.

    Mai mult, sub presiunea liberalizării pieţei muncii din Uniunea Europeană, ca şi a altor factori, creşterea salariilor a trecut din zona 1-5% în zone cu creştere mai mare. Astfel, dacă la începutul anului, 60% dintre respondenţi considerau că salariile vor înregistra rate de creştere între 1-5% în 2014, la această ediţie cei care au această aşteptare a scăzut la 51%.

    “Cele 9 puncte procentuale s-au distribuit după cum urmează: 4 puncte în zona 5-10% (ajungând la 23% aşteptări de creştere cu 5-10% a nivelului salariilor), tot 4 puncte în zona de creştere de 10-20% (6%) şi 1 punct în zona cu creştere a salariilor de peste 20% (1%)”, explică sursa citată.

    Costurile reduse revin în prim plan ca avantaj competitiv în răspunsurile oamenilor de afaceri chestionaţi, în condiţiile în care 38% consideră că acestea reprezintă principalul punct forte al celorlalţi jucători.

    În contrast cu aşteptările de creştere a salariilor, accentul pe costuri reduse nu poate fi însă sustenabil, în timp ce cercetarea şi dezvoltarea sunt indicate doar de 6% dintre respondenţi ca avantaj competitiv al pieţei.

    În acelaşi timp, viziunea asupra următoarelor 6 luni asupra industriei în care activează companiile începe să capete şi nuanţe negative, cu 8 puncte procentuale dintre răspunsurile care considerau la începutul anului că perspectivele industriei sunt foarte bune, transferându-se acum în zona de răspunsuri negative.

    De asemenea, 9% dintre respondenţi se aşteaptă ca şi cererea să scadă în următoarele 6 luni. Ca răspunsuri la această tendinţă, cele mai mai creşteri pot fi observate în creşterea activităţii de marketing şi vânzări (creştere cu 9 puncte procentuale, până la 33%) şi scăderea preţurilor (14% dintre respondenţi întrevăd această măsură pentru a creşte vânzările).

  • Peste două treimi dintre români îşi achită cu greu facturile la timp. Numărul a crescut faţă de 2013

    “Persoanele fizice au la dispoziţie un termen de plată de 33 de zile, faţă de 29 de zile în Europa de Est (cuprinde Rusia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Grecia, Ungaria), în timp ce firmele pot achita facturile în 40 de zile, comparativ cu 42 de zile în regiune. Totodată, perioada de întârziere după data scadentă în cazul plăţilor întârziate este de 28 de zile, cu o zi mai mult decât în regiune, relevă datele studiului “Comportamente de plată în ţările europene”, realizat la comanda grupului financiar EOS, care activează în principal pe segmentul managementului creanţelor.

    La studiul efectuat de institutul de cercetare a pieţei TNS Infratest au participat 2.600 de persoane cu funcţie de conducere din 12 ţări europene.

    “În România avem tendinţa de a face plăţile cu întârziere. Clienţii din România plătesc cu întârziere în proporţie de 24%, mai puţin decât în Bulgaria (25%), dar suntem peste ţările din Europa”, a declarat marţi într-o conferinţă de presă Georg Kovacs, director general al companiei EOS KSI România.

    Comportamentul de plată al companiilor este determinat de problemele cu lichidităţile, neachitarea facturilor de către clienţii proprii şi situaţia economică actuală, iar cel al persoanelor fizice este influenţat în principal de şomaj.

    “Societăţile comerciale româneşti, în comparaţie cu cele din Europa de Est, consideră că în următorii doi ani comportamentul de plată se va îmbunătăţi, în special în sectorul companiilor. Societăţile comerciale însele trebuie să fie active în acest sens. Spre exemplu, ele ar putea reduce termenele de plată sau ar putea apela la furnizori externi de servicii pentru administrarea creanţelor”, a afirmat Kovacs.

    Pe segmentul persoanelor fizice, 52% dintre respondenţi apreciază că situaţia privind plăţile se va îmbunătăţi, faţă de 34% în Europa de Est, iar pe segmentul companiilor ponderea se situează la 34%, similar cu aşteptările din regiune (33%).

    Ameliorarea situaţiei economice actuale, precum şi iniţiativele Guvernului ar putea contribui la îmbunătăţirea comportamentului de plată, consideră reprezentanţii firmelor.

    Pe de altă parte, rata creditelor neperformante (datorii care nu mai pot fi recuperate) s-a îmbunătăţit semnificativ, de la aproape 10% în 2012, la 5% în acest an.

    Grupul EOS este un furnizor internaţional de servicii financiare personalizate, cu activitatea principală în managementul creanţelor, având circa 20.000 de clienţi în peste 25 de ţări.

    Fondată în anul 2002, EOS KSI România face parte din EOS Holding GmbH începând cu 2005. Compania de colectare de creanţe are 11 birouri regionale şi peste 600 de angajaţi.

  • IKEA retrage de pe piaţă un leagăn pentru copii

    “În urma utilizării leagănelor pentru copii GUNGGUNG, s-a observat riscul ca sistemul de suspendare să se desprindă de structura de suport. Ca urmare, produsul a fost retras de la vânzare din toate magazinele IKEA din lume.

    Produsele GUNGGUNG retrase de pe piaţă au următoarele coduri: 702-439-72, 502-439-73, 302-439-74 şi 402-730-36. Numai produsele menţionate mai sus sunt incluse în această acţiune de retragere de produs”, se arată în comunicatul companiei.

    KEA deţine 280 de magazine în 26 de ţări şi are 127.000 de angajaţi. În România, magazinul IKEA a fost deschis în martie 2007. Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.
     

  • Muniţii ascunse în jucării, descoperite în aeroportul de la Tel Aviv

    Cei doi pasageri – un israelian şi o uzbekă – urmau să se îmbarce pentru Taşkent la bordul unui aparat de zbor al Uzbekistan Airways.

    Israelianul, în vârstă de 36 de ani, a fost reperat în momentul verificării bagajului de mână. Într-o jucărie, care se prezenta sub forma unui vapor, controlorii au găsit un încărcător cu muniţie. Suspectul a încercat să fugă, însă a fost arestat.

    În cursul verificărilor şi investigaţiilor care au urmat acestui incident, gloanţe şi droguri ascunse într-o păpuşă au fost găsite în valiza unei pasagere de naţionalite uzbekă, care, la rândul ei, a fost reţinută, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt.

    Potrivit primelor elemente ale anchetei, nu este vorba despre o operaţiune destinată testării măsurilor de securitate în vederea unui viitor atentat, ci un “caz de drept comun”, a adăugat aceeaşi sursă, fără să ofere detalii.

    Aeroportul Ben Gurion este considerat drept unul dintre cele mai sigure din lume datorită controalelor de securitate foarte stricte impuse călătorilor.

  • Nicolescu: Gazprom nu mai scade volumul gazelor. Jocul “uite reducerea, nu e reducerea” va continua

    “Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial”, a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

    El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc “uite reducerea, nu e reducerea”, prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

    “Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (…) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile”, a continuat Nicolescu.

    Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

    Luni, Răzvan Nicolescu declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

    Nicolescu arăta că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    El nu excludea ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    De asemenea, Nicolescu declara sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Săptămâna trecută, joi, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

  • George Clooney va fi premiat cu Globul de Aur pentru întreaga carieră

    George Clooney, în vârstă de 53 de ani, una dintre figurile importante ale industriei cinematografice americane, atât în faţa, cât şi în spatele camerelor, va primi distincţia Cecil B. DeMille la gala Globurilor de Aur care va avea loc în ianuarie 2015, la Los Angeles, unul dintre cele mai importante evenimente anuale pentru industria filmului, organizat de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association, HFPA).

    Theo Kingma, preşedintele HFPA, a declarat că premiul acordat lui Clooney onorează “contribuţia extraordinară (a acestuia, n.r.) atât în faţa, cât şi în spatele camerelor”.

    Clooney a câştigat de două ori premiul Oscar, pentru cel bun actor într-un rol secundar, cu filmul “Syriana”, şi ca producător al filmului “Argo”, din 2013. De asemenea, cineastul american a câştigat trei premii Globul de Aur, două dintre ele pentru cel mai bun actor în rol principal, pentru rolurile din “Descendenţii” şi “Marea hoinăreală”.

    În 2014, Clooney a lansat al cincilea film ca regizor, “Eroii monumentelor”, iar recent a anunţat că va regiza o peliculă despre scandalul interceptărilor telefonice ilegale efectuate de presa britanică, care a dus la închiderea unor publicaţii şi la demisia unor politicieni de la Londra.

    Vestea privind Globul de Aur onorific vine în contextul în care George Clooney se pregăteşte să se căsătorească cu logodnica sa, Amal Alamuddin, la Veneţia, în săptămânile următoare.

    Premiul Cecil B. DeMille este numit după regizorul hollywoodian a cărui carieră a cuprins atât epoca filmului mut, cât şi cinematograful cu sunet.

    Anul acesta, distincţia a fost acordată regizorului Woody Allen. Printre celelalte vedete de cinema recompensate cu acest premiu se numără actorii Jodie Foster, Morgan Freeman şi Robert De Niro şi regizorii Steven Spielberg şi Martin Scorsese.

    George Clooney şi-a câştigat renumele ca actor, producător, producător executiv, scenarist şi regizor, dar şi ca activist dedicat cauzelor umanitare. Actorul a mai fost nominalizat la premiile Academiei americane la diverse categorii, pentru filmele “Noapte bună şi noroc”, “Michael Clayton”, “Sus, în aer/ Up in the Air”, “Descendenţii/ The Descendants” şi “Ziua trădătorilor/ The Ides of March”.

    Cea de-a 72-a ediţie a galei de decernare a Globurilor de Aur va avea loc pe 11 ianuarie 2015. Reprezentanţii HFPA vor anunţa nominalizările pe 11 decembrie, cu exact o lună înainte de gală.

    Globurile de Aur 2015 vor fi înmânate cu doar câteva zile înainte de anunţarea nominalizărilor la premiile Oscar, pe 15 ianuarie 2015. Gala de decernare a premiilor Oscar, evenimentul care încheie sezonul trofeelor de la Hollywood, va avea loc pe 22 februarie.

    Gala Globurilor de Aur, deşi rămâne unul dintre evenimentele de marcă, fiind foarte apreciată de staruri, este criticată de o parte a industriei cinematografice, care pune sub semnul întrebării reprezentativitatea unora dintre cei 90 de membri cu drept de vot care decid câştigătorii Globurilor – unii dintre ei nici nu mai sunt jurnalişti activi -, în comparaţie cu cei 5.800 de membri cu drept de vot din Academia de film americană, organizaţia care decernează Oscarurile.

  • Viorel Vasile Buda şi-a dat demisia din funcţia de vicepreşedinte al CNA

    Viorel Vasile Buda a fost numit membru titular în CNA (fiind propus de Camera Deputaţilor şi susţinut de PNL), pentru un mandat de şase ani, de plenul reunit al Parlamentului, pe 30 octombrie 2012.

    Viorel Vasile Buda a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului în şedinţa Consiliului din 8 ianuarie 2013, care nu a avut un regim public şi în care voturile membrilor au fost secrete.

    În ultima perioadă, şedinţele CNA au fost conduse de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, membrul CNA Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) al CNA.

    “El (Viorel Vasile Buda, n.r.) a condus şedinţele în ultima perioadă Şi astăzi trebuia să se întâmple la fel, în absenţa preşedintelui Consiliului. După anunţul sec al lui Viorel Buda, tocmai când ne pregăteam să propunem un preşedinte de şedinţă, cine intră în sală? Laura Georgescu. Joc de scenă. Ea nu semnează noul Regulament de Organizare şi Funcţionare, care îi reduce puterile, deci acest act nu poate intra în vigoare. Vicepreşedintele, care ar fi putut să-l semneze, îşi dă demisia din funcţie şi rămâne simplu membru. CNA merge mai departe. Eu am ieşit din şedinţă”, a scris Narcisa Iorga.

    Noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA a fost adoptat pe 11 septembrie, cu opt voturi “pentru” (Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu şi Cristina Trepcea), în timp ce Christian Mititelu a votat “împotrivă”. Preşedintele CNA, Laura Georgescu, nu a fost prezentă la şedinţele CNA în care a fost discutat noul ROF.

    Membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor prezenţi la şedinţa din 11 septembrie că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”. El a mai spus că nu s-a intenţionat elaborarea unui ROF “împotriva unui om”, ci a unui regulament “mult mai transparent, pentru instituţie”.

    Însă, pe 12 septembrie, Valentin Jucan i-a adresat o scrisoare deschisă parlamentarului Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, în care a spus că Laura Georgescu nu a semnat noul ROF, fapt pentru care acesta nu poate intra în vigoare.

    După demisia lui Viorel Vasile Buda, CNA trebuie să organizeze alegeri pentru desemnarea unui nou vicepreşedinte, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    Potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, “(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani. (2) În absenţa preşedintelui conducerea Consiliului este asigurată de vicepreşedinte. (3) Vicepreşedintele este ales prin vot secret de către Consiliu, în prezenţa a cel puţin 9 membri ai acestuia, pentru un mandat de 6 ani. (4) Dacă funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte devine vacantă, se procedează la alegerea, în condiţiile alin. (1) şi (3), a unui preşedinte, respectiv vicepreşedinte”.

    Pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului poate candida orice membru al Consiliului, numit în condiţiile legii. Alegerea candidatului/ candidaţilor pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA se face prin vot secret, în condiţiile prevăzute de lege. În cazul în care candidaţii nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru alegerea în această funcţie, votul se poate relua de cel mult trei ori. Dacă nici în acest caz nu se reuşeşte alegerea candidatului pentru funcţia de vicepreşedinte, se declanşează o nouă procedură de alegere.

    În prezent, Consiliul Naţional al Audiovizualului include 11 membri: Laura Georgescu (preşedinte), Viorel Vasile Buda, Florin Gabrea, Lorand Turos, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.