BusinessMagazin

Blog

  • Ciprioţii caută soluţii pentru a recâştiga încrederea clienţilor în sistemul bancar. Guvernatorul băncii centrale a Ciprului: Vom ridica treptat restricţiile de capital

    „Nu vă pot spune exact dacă va mai dura încă şapte sau 14 zile până când se va pune capăt restricţiilor de capital, dar trebuie să le ridicăm treptat“, a spus Demetriades.

    El a respectat promisiunea făcută, ieri anunţându-se o relaxare parţială a controa­lelor de capital din Cipru. Pragul pentru tranzacţiile financiare care nu au nevoie de aprobarea băncii centrale a fost ridicat de la 5.000 euro la 25.000 euro, potrivit unei surse apropiate situaţiei.

    Autorităţile cipriote au decis de ase­menea, împreună cu creditorii inter­naţionali, să deblocheze 10% din fondurile îngheţate efectiv ale deponenţilor cu economii de peste 100.000 euro la Bank of Cyprus. Planul de recapitalizare al instituţiei prevede ca 37,5% dintr-un depozit de peste 100.000 euro să fie convertite în acţiuni la bancă, iar încă 22,5% vor fi fonduri îngheţate care ar putea fi de asemenea transformate în acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • O săptămână de foc pentru găsirea unui cumpărător la Bank of Cyprus. Banca Transilvania, prima ofertă

    Banca Transilvania şi-a manifestat interesul pentru preluarea operaţiunilor din România ale Bank of Cyprus, depunând o ofertă (neangajantă) în procesul iniţiat peste noapte de autorităţile din Cipru pentru găsirea unui cumpărător, conform unor surse de pe piaţa bancară. Relaţia dintre Bank of Cyprus şi Banca Transilvania este foarte strânsă având în vedere că banca cipriotă deţine de trei ani 9,8% din acţiunile băncii din Cluj. De asemenea, banca din Cluj are o sucursală în Cipru.

    Într-o cursă contra cronometru, autorităţile bancare din România şi din Cipru încearcă să gă­seas­că o soluţie pentru preluarea Bank of Cyprus din România, care luni la prima oră a anunţat că îşi suspendă operaţiunile de la Bu­cureşti timp de o săp­tămână.

    După izbucnirea crizei bancare din Cipru acum două săptămâni, care va duce la închiderea ce­lei de-a doua mari bănci din insulă, Laiki (Popular Bank of Cyprus), plus taxarea depozitelor care depăşesc 100.000 de euro într-o formă extrem de complicată, BNR, banca centrală a Ciprului, Bank of Cyprus şi Autoritatea Bancară Europeană au discutat încontinuu ce se întâmplă cu operaţiunile de la Bucureşti ale celor două bănci cipriote – Bank of Cyprus şi Marfin (Laiki) pentru a se stopa din faşă orice extindere a crizei.

    Suspendarea operaţiunilor de la Bucureşti ale Bank of Cyprus intervenită luni a fost ca o măsură de protecţie a deponen­ţilor români cu peste 100.000 de euro ca să nu intre sub incidenţa decizi­ilor din Cipru de taxare cu până la 60%. Prin găsirea unui cumpărător aceste depozite ar fi protejate în integralitatea lor.

    Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supra­veghere din BNR, a declarat marţi după-amiază agenţiei Mediafax că există depusă o ofertă neangajantă pentru Bank of Cyprus România, iar discuţiile se poartă cu banca-mamă din Cipru şi cu autoritatea de supraveghere. El nu a dorit să precizeze numele băncii care a depus oferta.

    Până la închiderea ediţiei nici Banca Transil­vania nu s-a pronunţat pe această temă.

    Cine preia operaţiunile de la Bucureşti trebuie să-şi asume plata depozitelor şi să preia portofoliul de credite. La finalul lunii septembrie, conform ultimelor date disponibile, Bank of Cyprus România avea depozite de 245 mil. euro şi credite de 570 mil. euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Guvernul reduce schema de sprijin pentru energia verde

    Schema de sprijin pentru energia verde, care a generat în ultimii trei ani de zile investiţii de peste 3 miliarde de euro, se modifică radical, dar nici acum autorităţile nu au anunţat clar cu cât vor rămâne cei care au pariat sume enorme pe eoliene sau solare după aceste schimbări. Calculele ZF arată că doar anul acesta pierderile pot ajunge până la 200 de milioane de euro.

    „În perioada 01.07.2013-31.12.2016 se amână temporar acordarea unui număr de certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile după cum urmează: un certificat verde pentru centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW, un certificat verde pentru centralele eoliene, două certificate verzi pentru centralele electrice solare. Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu cu 01.01.2017 pentru centralele prevăzute la literele a) (hidrocentrale) şi c) (solare), respectiv începând cu 01.01.2018 pentru centralele prevăzute la litera b)

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Dacă nu scad costurile şi birocraţia, ASF e degeaba

    Companiile de pe piaţa de capital, asigurări şi pensiile private atrag atenţia că dacă nu sunt reduse costurile şi birocraţia înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nu are rost.

    ASF ar urma să preia de la 30 aprilie atribuţiile de supraveghere a pieţei de capital de la CNVM, a pensiilor private de la CSSPP şi a asigurărilor de la CSA. În proiectul de act normativ ce îi reglementează înfiinţarea, aflat la promulgare la Preşedinte, nu e precizat însă cum anume va fi eficientizat procesul de reglementare.

    „Dacă se adună personalul celor trei comisii de specialitate, degeaba se înfiinţează Autoritatea de Supraveghere Financiară. Mi se par cam mulţi membri în Consiliul de conducere, nu ştiu cum vor reuşi să îşi împartă cei 17 membri atribuţiile între ei. Cred că şapte membri în conducere ar fi fost suficienţi“, a spus Ioan Cuzman, vicepreşedintele SIF Banat-Crişana.

    Dragoş Neacşu, preşedintele celui mai mare administrator de fonduri mutuale Erste Asset Management, a precizat că este important ca viitoarea instituţie să nu fie „o sumă algebrică“ a celor trei comisii ce urmează să fie desfiinţate pentru ca actul de supraveghere să se îmbunătă­ţească.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Amenda de la UE de 800 milioane de euro va trebui inclusă în buget

    Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici a declarat că guvernul va analiza în şedinţa de astăzi un memorandum înaintat de ministerul său privind asumarea la buget a corecţiilor financiare de circa 800 milioane euro stabilite în 2012 de CE pe cele 5 programe operaţionale presuspendate.

    „Este un document care va fi discutat în Guvernul României care va spune următorul lucru: că de principiu Guvernul României trebuie să îşi asume situaţiile în care beneficiarii au suportat o corecţie financiară datorită unor acte emise de către o structură centrală, fie ANRMAP, fie alte structuri ale Guvernului. În această situaţie este normal ca statul să plătească costul menţinerii în anumite funcţii a unor persoane care nu au făcut dovada că într-adevăr merită să fie în acele funcţii. (…) Atât timp cât statul a greşit, trebuie să îşi asume acest cost“, a spus Teodorovici marţi, la o întâlnire cu grupul PSD de la Senat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cum a descongestionat autostrada Bucureşti-Ploieşti traficul pe DN1: doar un sfert din maşini s-au mutat pe autostradă

    Autostrada Bucureşti-Ploieşti, deschisă în vara anului trecut, a preluat doar un sfert din traficul de maşini de pe DN 1, echivalentul a circa 8.500 de autovehicule pe zi, arată estimările ZF pe baza datelor de la Poliţia Română.

    Construcţia unei autostrăzi se justifică în general după trecerea pragului de 16.000 de vehicule pe zi, potrivit informaţiilor din piaţă.

    Circa 5,5 milioane de autovehicule au tranzitat în perioada august 2012-februarie 2013 localitatea Bărcăneşti, unde se află un punct de supraveghere video a traficului rutier de pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti, potrivit informaţiilor transmise de Poliţia România la solicitarea ZF. Numărul de autovehicule este în scădere cu 25% comparativ cu un an în urmă, când auto­strada Bucureşti-Ploieşti nu era încă deschisă, astfel că dacă se ia în considerare un trafic similar cu cel de acum un an, doar un sfert din maşini preferă acum autostrada în locul DN 1.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Alfieris, Camera de Comerţ Româno-Elenă: „Statele balcanice pot să creeze împreună un sistem economic propriu“

    Statele din Balcani trebuie să coopereze pentru a-şi crea un sistem economic propriu prin care să-şi asigure viitorul, întrucât un sistem „importat“ este greu de susţinut, este de părere Ioannis Alfieris, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Româno-Elene.

    „Trebuie să facem un pact economic real pentru zona noastră şi să ne adunăm puterile pentru a propune, fără să intrăm în conflict cu comunitatea europeană, un sistem viabil pentru economia pe care noi o ştim şi o trăim şi despre care considerăm că este acela care ne asigură viitorul“, a spus Alfieris la ZF Live.

    El a mai spus că sistemele economice viabile „nu pot fi numai dictate de puterile mari“, însă până în prezent nu a apărut la masa de negocieri o alternativă la modelul economic agreat în general în Uniunea Europeană şi al cărui promotor principal este Germania.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acţiunile OMV Petrom au urcat ieri cu 3% şi au tras toată piaţa în sus

    Bursa a avansat ieri cu 0,68% (indicele BET-C), susţinută în principal de evoluţia acţiunilor OMV Petrom (SNP), care au urcat cu aproape 3%. În rest, majoritatea acţiunilor au înregistrat oscilaţii nesemnificative.

    „Piaţa locală este corelată cu bursele externe, unde, la fel, nu se întâmplă mare lucru. Pieţele, în general, sunt la nişte niveluri tehnice cheie, fără un trend clar, iar din acest motiv mulţi investitori sunt în aşteptare. Probabil că vom vedea mai multă activitate pe măsură ce se conturează un trend mai clar. Pentru moment nu sunt ştiri majore care să mişte piaţa. Cred că va depinde foarte mult de pieţele externe, iar ca specific local, mai mult de declaraţiile politice, eventual dacă apar ştiri noi legate de Comisia Europeană/UE pe evenimentele din justiţie sau tensiuni în coaliţia de guvernare. Totuşi, per total, pare să fie linişte. Mai sunt şi zile în care chiar nu se întâmplă nimic. Acum aşteptăm oferta de la Transgaz (prin care statul vrea să vândă 15% din acţiunile companiei şi care ar urma să se deruleze la mijlocul lunii aprilie – n.r.)“, a afirmat un broker.

    La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a fost în creştere cu 0,79%, în timp ce indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, s-a situat cu 0,89% peste ziua anterioară.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Analiştii economici: „Cipru nu va renunţa prea curând la restricţiile de capital”

    Restricţiile privind mişcarea capitalurilor au fost necesare, dar încalcă principiile uniunii monetare, iar acestea nu vor putea fi ridicate decât treptat în timp pentru a atenua ieşirile masive de capital, a declarat pentru ZF Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE, referitor la situaţia din Cipru. 

    „S-a demonstrat încă o dată că UE nu are soluţii viabile la criza actuală şi de fiecare dată a intervenit în ultimul moment şi nu pe parcurs. UE în Cipru ca şi în alte ţări nu a tratat cauzele şi nu a urmărit decât efectul contabil al măsurilor şi nu pe cel economic, axându-se mai mult pe măsuri pe termen scurt şi mai puţin pe cele pe termen lung”, a spus profesorul universitar.

    Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi actual consilier al premierului Victor Ponta, consideră de asemenea că în cazul în care Cipru ar ridica restricţiile de capital, s-ar confrunta cu ieşiri masive de resurse. El a adăugat că probabil Cipru va menţine restricţiile de capital pentru o perioadă bună de timp.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Vosganian vorbeşte despre reindustrializare în timp ce Oltchim şi Mechel anunţă 2.000 de noi disponibilizaţi

    Ministrul economiei Varujan Vosganian a prezentat ieri liniile generale ale strategiei de reindustrializare a României, care ar urma să fie implementată până la nivelul anului 2020, aceasta urmând să se axeze în principal pe trei direcţii, respectiv privatizarea unităţilor pe pierdere, curăţarea spaţiilor industriale şi rea­locarea patrimoniului în vederea dezvoltării de noi activităţi, încurajarea industriilor high-tech şi integrarea industriei prelucrătoare cu cea la nivel european.

    Statul încearcă să găsească soluţii după ce în ultimele două decenii România a pierdut peste 3,7 milioane de locuri de muncă pe fondul închiderii treptate a zeci de giganţi industriali care susţineau economia. Deşi vorbeşte de reindustrializare, statul nu a putut rezolva nici problema unui singur combinat pe care-l deţine, respectiv Oltchim, de la care urmează să fie disponibilizaţi în perioada următoare 1.000 de oameni, astfel că procesul de dezindustrializare continuă, recent noul proprietar al fabricilor Mechel anunţând concedierea a 930 de oameni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro