BusinessMagazin

Blog

  • Ialomiţianu: Bugetul pe 2015 este cârpit în grabă, dovada colapsului fiscal-bugetar

    Ialomiţianu, fost ministru de finanţe în Guvernul Boc, a susţinut, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că proiectul de buget este “un buget cârpit pentru 2015 – dovada colapsului fiscal-bugetar şi a adâncirii românilor în sărăcie”

    “Proiectul de buget ”Victor Ponta” pentru anul 2015 reflectă eşecul total al guvernării PSD şi preţul pe care-l vor plăti toţi românii pentru promisiunile sale fără acoperire din campania electorală. Dacă, în cursul anului 2014, Ponta a încercat sistematic să ne păcălească pe toţi că ”economia duduie” şi că nu mai are ce face cu banii din excedentele bugetare, acelaşi premier încearcă să ne servească acum un nou set de minciuni pentru anul care vine. Cifrele cuprinse în proiectul de buget pentru 2015 publicat de Ministerul Finanţelor Publice trădează incompetenţa Guvernului Victor Ponta şi incapacitatea acestuia de a asigura României perspective de dezvoltare”, a afirmat deputatul PDL.

    El a arătat că Victor Ponta recunoaşte că, deşi PIB creşte în 2015 la 709 miliarde lei, nivelul încasărilor bugetare raportate la PIB scade, iar evaziunea fiscală va continua să crească pe componenta TVA şi pe accize.

    “În ciuda politicilor de suprataxare şi a celei mai mari creşteri economice din UE, Guvernul Ponta a înregistrat încasări bugetare tot mai mici, sub 32% din PIB, la nivelul anului 2009, când România era în plină criză financiară”, a precizat Ialomiţianu.

    El a mai apreciat că Guvernul Ponta recunoaşte că economia merge prost şi se aşteaptă la o cădere economică de amploare, crescând rezervele bugetare (buffer-ul) la peste 9,25 miliarde euro, adăugând că sunt bani neutilizaţi, parte purtători de dobânzi, care ar fi putut să fie injectaţi în economie pentru a stimula afacerile şi a crea locuri de muncă.

    “Guvernul Ponta continuă să îndatoreze România şi în anul 2015, iar românii vor plăti peste 9,1 miliarde pentru dobânzi în sarcina datoriei publice; Victor Ponta continuă să mintă că va finanţa investiţii publice, prevăzând cifre iluzorii pentru acestea: 44,8 miliarde lei (6,3% din PIB), în condiţiile în care în 2014 nu a reuşit să facă investiţii nici de 24 miliarde (3,5% din PIB). Premierul Victor Ponta taie exact din bugetele cărora le făcea promisiuni în campania electorală: bugetul sănătăţii, bugetul educaţiei sau bugetul pentru justiţie”, a mai susţinut deputatul PDL.

    Ialomiţianu a arătat şi că bugetul este construit pe “cifre iluzorii şi minciună” privind atragerea fondurilor europene nerambursabile în anul 2015 şi că Victor Ponta minte că va avea venituri de 39 miliarde lei din fonduri europene, în condiţiile în care în anul 2014 activitatea Guvernului în acest domeniu a fost dezastruoasă.

    Potrivit lui Ialomiţianu, Victor Ponta şi-a propus să ia de la UE doar 400 milioane din fondurile pentru exerciţiul bugetar european 2014-2020, pentru că în aproape trei ani de când guvernează nu a reuşit să elaboreze legislaţia specifică absorbţiei fondurilor europene.

    “Proiectul de buget cârpit în grabă de Ministerul Finanţelor este dovada cea mai grăitoare a incompetenţei şi a eşecului politicilor pe care le-a promovat Victor Ponta în ultimii trei ani. Dacă bugetul pentru anul 2015 va fi adoptat în această formă, consecinţele sunt extrem de uşor de anticipat: creşterea şomajului, creşterea evaziunii fiscale, agravarea riscului de recesiune şi adâncirea în sărăcie a tuturor românilor”, a conchis Ialomiţianu.

  • LOCURI DE MUNCĂ: Peste 11.800 de posturi vacante. Domeniile şi judeţele cu cele mai multe oferte

    Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 11.862 de locuri de muncă.

    Cele mai multe oferte de muncă sunt în Bucureşti (2.502) şi în judeţele Cluj (1.302), Ilfov (761), Argeş (682), Arad (599), Iaşi (586) şi Timiş (503).

    Judeţele cu cele mai puţine oferte de muncă sunt: Caraş-Severin (10), Mehedinţi (11), Sălaj (27), Suceava (31), Ialomiţa (32), Gorj (54), Călăraşi (58), Buzău (64), Brăila (65), Vrancea (66) şi Dâmboviţa (69).

    Angajatorii au 1.074 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare, cele mai multe pentru: programator (100), analist servicii client (83), referent (53), inginer mecanic (33), şef departament mărfuri alimentare şi nealimentare (28), analist (26), inginer de sistem software (23) şi agent servicii client (22).

    Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 10.788 locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.006), muncitor necalificat în industria confecţiilor (660), lucrător comercial (567), manipulant mărfuri (387), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (363) şi casier (362).

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă şi pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.

  • Cursul anunţat de BNR a depăşit 4,46 lei/euro şi încheie săptămâna în urcare cu peste 3 bani

    Referinţa pentru euro a crescut cu 0,99 bani, la 4,4645 lei/euro, după ce a urcat şi joi cu 1,31 bani. Un curs mai ridicat a fost înregistrat cel mai recent pe 23 aprilie, la 4,4698 lei/euro. Cursul anunţat joi, de 4,4546 lei/euro, a fost cel mai ridicat începând cu 28 aprilie.

    La sfârşitul săptămânii trecute, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de 4,4315 lei/euro.

    Pentru dolar, BNR a anunţat vineri o paritate de 3,5898 lei, în urcare cu 1,11 bani, după o scădere de 0,98 bani joi.

    Cursul francului elveţian a urcat cu 0,95 bani, la 3,7172 lei. În cazul francului, un curs mai ridicat a fost consemnat cel mai recent pe 3 martie, la 3,7254 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4660 – 4,4680 lei, comparativ cu 4,4540 lei/euro în schimburile perfectate pe finalul şedinţei de joi.

    Schimburile au avut loc vineri între băncile comerciale într-un interval de aproximativ 1,5 bani, cu minimul la 4,4507 lei/euro înregistrat în deschiderea pieţei local şi maximul la 4,4665 lei/euro.

    “Cursul a sărit cam în acelaşi pas de depreciere cu regiunea. În continuare este o atitudine de evitare a riscului. În piaţă au fost şi ordine comerciale, iar la tranzacţionare a fost un mix de bănci locale şi străine. Evoluţia este clară de depreciere a leului”, a declarat pentru MEDIAFAX dealer-ul unei bănci.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,3% faţă de euro, iar zlotul cu 0,2%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au stagnat vineri la 0,08% – 0,49% pe an.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână au rămas neschimbate la 0,13% – 0,61% pe an.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, s-a menţinut la 1,64% pe an.

  • Ponta: Eu nu pot nici să tai, nici să măresc bugetul cuiva. Să nu-i mai prostim pe oameni

    ”Vreau să explic încă o dată, pentru toţi cetăţenii Românei, dincolo de faptul că Ponta ieri a tăiat bugetul DNA. Eu nu am acces la datele din bugete, atât timp cât ele sunt la fiecare ordonator de credite. (…) Aşa încât, dacă vrem să le spunem oamenilor adevărul, să nu-i mai prostim în continuare, cu Ponta care taie bugetul…Ponta nu poate nici să-l taie, nici să crească bugetul”, a spus Ponta.

    El a precizat că are un rol logic şi legal, într-un lanţ de bun simţ, în construcţia bugetului.

    ”Eu am un rol, ca prim-ministru, într-un lanţ de bun simţ, logic şi legal, pe care trebuie să-l explicăm oamenilor ca să nu ne batem joc tot timpul şi să le spunem minciuni, cum Ponta taie bugetul cuiva. Nu pot nici să-l tai, nu pot nici să-l măresc, pentru că e vorba despre date care ţin de cheltuieli de persanal, bunuri, servicii, titluri executorii”, a adăugat Ponta.

    ”Ăsta este adevărul, toate celelalte discuţii din presă din păcate induc nişte lucrui care nu sunt adevărate. Eu nu fac bugetul, fiecare instituţie îşi face propriul buget, îl propune mai departe, iar noi îl propunem către Parlament. Parlamentul este cel care îl adoptă, dar preşedintele României este cel care trebuie să îl promulge”, a mai spus Ponta.

    El a precizat că ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, este cel care a coordonat acest aspect.

    ”Domnul Vâlcov a coordonat zeci, sute de persoane, fiecare instiutţie în parte care vine cu date, date care se construiesc nu pe ce vreau eu sau vrea cineva, ci pe număr de personal, cheltuieli, bunuri şi servicii, titluri executorii”, a spus Ponta.

    Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a exprimat, joi, nemulţumirea că în proiectul de buget pentru 2015, publicat pe MFP, nu pot fi identificate fondurile alocate pentru instituţie, ci acestea sunt incluse în cele pentru Ministerul Public, instituţie care ar urma să aibă un buget cu 31,94% mai mic decât cel din 2014.

    “În urma publicării, pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice, a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2015, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a constatat următoarele: în anexele la proiectul de lege sus menţionat nu se regăseşte fila distinctă de buget pentru DNA, aşa cum prevede art. 4 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA, ci doar o filă centralizatoare pentru întregul Minister Public, fără a se identifica fondurile alocate DNA pe anul 2015”, a arătat instituţia, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX.

    În cursul zilei de joi, ministrul Bugetului, Darius Vâlcov a avut o discuţie cu Laura Codruţa Koveşi şi cu ministrul Robert Cazanciuc. Vâlcov a anunţat, după această întâlnire, că ”lucrurile s-au clarificat iar DNA va avea bugetul solicitat în 2015″.

    La rândul ei, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat vineri că a fost informată de reprezentanţii Ministerului Finanţelor că propunerile bugetare ale DNA urmează să se regăsească în fişa de buget a instituţiei. “În cursul nopţii, am primit un email din partea reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, în care au precizat că propunerile noastre au fost însuşite şi urmează să se regăsească în fişa de buget a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a spus Kovesi.

     

  • ANALIZĂ: UDMR se pregăteşte să părăsească Guvernul Ponta 3, al optulea din care a făcut parte, începând din 1996

    UDMR a decis în 27 noiembrie, la Consiliul Permanent al Uniunii, ieşirea de la guvernare, recomandarea urmând să fie validată în şedinţa CRU de sâmbătă, de la Târgu Mureş.

    Kelemen Hunor a spus la acel moment că, în urma alegerilor prezidenţiale, UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători. El a menţionat că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.

    “Am constatat că şi fără noi Guvernul Ponta are majoritate. (..) Stabilitatea politică nu depinde de participarea noastră la guvernare. Nu vrem să creăm instabilitate, să dăm jos guverne, nu există nicio astfel de intenţie de a da un vot negativ Guvernului, care şi fără noi poate funcţiona (…) Recomandarea Consiliului Permanent pentru Consiliul Reprezentanţilor Unionali care va avea loc pe 13 decembrie este continuarea a ceea ce ştim foarte clar că este de făcut. Ne întoarcem şi ne ocupăm de comunitatea noastră, în Parlament vom susţine toate demersurile pentru susţinerea comunităţii noastre”, a afirmat liderul UDMR.

    El a precizat că decizia Consiliului Permanent al UDMR de a recomanda CRU ieşirea de la guvernare a fost luată cu majoritate, fiind înregistrate două abţineri şi niciun vot împotrivă, iar înaintea şedinţei Consiliului Permanent au avut loc consultări cu organizaţiile judeţene ale Uniunii.

    Întrebat dacă CRU ar putea întoarce propunerea, liderul Uniunii a spus că “orice este este posibil”, dar nu crede că se va întâmpla.

    Premierul Victor Ponta şi preşedintele UDMR Kelemen Hunor au avut, luni, la Parlament, o discuţie tehnică privind retragerea Uniunii de la guvernare, liderul UDMR precizând, după întrevedere, că miniştrii maghiari vor pleca din funcţii în momentul instalării noilor miniştri din Guvernul Ponta 4.

    UDMR deţine în actualul Cabinet două portofolii – al Culturii, prin Hegedüs Csilla (de asemenea unul dintre cei patru viceprim-miniştri ai Guvernului Ponta) şi al Mediului, prin Korodi Attila. Reprezentanţi ai Uniunii ocupă, de asemenea, mai multe funcţii de secretar de stat.

    Premierul Victor Ponta a precizat că UDMR va ieşi de la guvernare nu doar la nivel de miniştri, ci şi la nivel de secretari de stat, pentru că şi acestea reprezintă funcţii politice, el arătând de asemenea că schimbarea prefecţilor pe care Uniunea îi are în Harghita şi Covasna urmează a fi discutată.

    Din Guvernul Ponta 3 a făcut parte pentru o perioadă şi liderul UDMR Kelemen Hunor (vicepremier şi ministru al Culturii), el anunţând însă în vară decizia de a se retrage din funcţii, cu rămânerea UDMR la guvernare, în contextul unor controverse privind iniţiativa cetăţenească referitoare la minorităţi. “Cunoscând acest compromis adoptat de premierul Victor Ponta şi de mine (n.r. – privind iniţiativa cetăţenească referitoare la minorităţi), s-a ajuns la concluzia că UDMR rămâne în guvernare. Eu o să mă retrag în zilele următoare din funcţia de ministru al Culturii şi din funcţia de vicepremier (…). Nu pot să fiu şi în Guvern şi parte a procesului (n.r. – procesul de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) din partea iniţiatorilor”, a spus Kelemen, la finalul unei reuniuni din luna iulie a Consiliului Permanent al UDMR.

    Guvernul Ponta 3, pe care UDMR se pregăteşte să îl părăsească, este cel de-al optulea Cabinet din care Uniunea a făcut parte începând cu anul 1996.

    Astfel, UDMR a avut în Guvernul Victor Ciorbea (decembrie 1996 – aprilie 1998) doi reprezentanţi – ministrul Turismului, Akos Birtalan, şi un ministru delegat pe lângă primul ministru pentru minorităţi naţionale, Gyorgy Tokay.

    După ce prim-ministru a devenit Radu Vasile (aprilie 1998 – decembrie 1999), UDMR a rămas aliat la guvernare al CDR, având în acest Cabinet portofoliulul Sănătăţii (ocupat succesiv de doi reprezentanţi – Francisc Baranyi şi Hajdu Gabor).

    Şi prim-ministrul Mugur Isărescu (decembrie 1999 – decembrie 2000) optează să îl păstreze pe Hajdu Gabor ca ministru al Sănătăţii în Cabinetul său.

    În perioada 2000-2004, UDMR a susţinut în Parlament guvernarea PDSR fără să facă parte, însă, din Guvern.

    Uniunea revine la guvernare în perioada 2004-2008, iniţial împreună cu Alianţa D.A., apoi, după ieşirea PD din Guvern, îşi asumă, alături de PNL, rolul de guvern “ultraminoritar”.

    În perioada 2004-2008 (Cabinetele Tăriceanu 1 şi Tăriceanu 2), Marko Bela a fost, până în 2007, ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene, portofoliul Comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei a fost deţinut, succesiv, numai de membri ai Uniunii – Zsolt Nagy, Laszlo Borbely, Iuliu Winkler şi Karoly Borbely, funcţia de ministru al Mediului şi gospodăririi apelor a revenit, din aprilie 2007, lui Attila Korodi. În perioada 2004 -2007, Laszlo Borbely a ocupat funcţia de ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, ulterior fiind numit ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Un alt ministru UDMR din Guvernul Tăriceanu a fost Iuliu Winkler, care a ocupat funcţia de ministru delegat pentru comerţ.

    După scrutinul parlamentar din 2008, UDMR intră în opoziţie alături de PNL. În decembrie 2008, după alegeri, Marko declara că liderii UDMR şi PNL au convenit să îşi coreleze mişcările şi să se consulte cât mai des în ceea ce priveşte eventualele majorităţi în care ar putea intra, acesta lăsând să se înţeleagă că o alianţă cu liberalii ar fi prima opţiune a Uniunii, pentru ca, ulterior, Marko să nu excludă şi o alianţă cu PDL.

    În 10 decembrie 2008, preşedintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, declara la finalul negocierilor PSD-PDL pentru formarea unei coaliţii de guvernare că PSD va intra la guvernare fără ca Uniunea să facă parte din Executiv.

    “Dacă nu se va respecta condiţia PSD, ca UDMR să nu fie la guvernare, atunci nu va mai fi nici guvern PSD-PDL”, arăta el, adăugând că are mandat explicit din partea conducerii PSD, a Comitetului Executiv Central, să negocieze o formulă de guvernare care să excludă UDMR.

    În replică, liderul PDL, Emil Boc, declara că democrat-liberalii negociază în continuare şi cu UDMR, iar Marko Bela declara, în urma întâlnirilor din acea perioadă cu liderii PDL, că democrat-liberalii îşi menţin poziţia ca reprezentanţii Uniunii să facă parte din viitoarea formulă guvernamentală.

    Totuşi, la finalul negocierilor, UDMR nu este inclusă în coaliţia de guvernare formată după alegeri din PDL şi alianţa PSD+PC, “Parteneriatul pentru România”. Alianţa de guvernare între democrat-liberali şi social-democraţi se rupe, însă, în octombrie 2009, când PSD iese de la guvernare.

    În data de 13 octombrie 2009, UDMR a votat, alături de celelalte partide din opoziţie, pentru demiterea Guvernului Boc, după ce semnase, alături de PNL, moţiunea de cenzură.

    După căderea Guvernului Boc, Uniunea s-a alăturat PSD, PNL şi grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor pentru formarea unui nou guvern, care să fie condus de Klaus Iohannis. În pofida eforturilor celor patru formaţiuni, preşedintele Traian Băsescu a optat să îl menţină în funcţia de premier pe Emil Boc, reprezentant al partidului care la ultimele alegeri câştigase cel mai mare număr de mandate.

    Ulterior acestor eşecuri, Uniunea optează să intre la guvernare alături de PDL.

    Scurta perioadă de opoziţie a UDMR se încheie în decembrie 2009, când Uniunea intră la guvernare alături de PDL şi UNPR, în Guvernul Boc 2.

    Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR a votat atunci intrarea Uniunii la guvernare. Înainte de vot, liderul UDMR Marko Bela a amintit poziţia Uniunii înainte de formarea unor guverne şi i-a întrebat pe reprezentanţii Consiliului Reprezentanţilor Unionali dacă moralitatea există în politică.

    “Noi, totuşi, cu cine să mai ţinem? Să mergem la Sibiu cu Klaus Iohannis, în opoziţie cu PNL sau alături de Mircea Geoană? UDMR a fost în diverse poziţii în viaţa politică din România. Nu vreau să despic firul în patru, să spun fiecare partid unde era acum cinci ani. Majoritatea guvernamentală va exista şi fără UDMR, vă spun eu”, a afirmat Marko Bela.

    El a arătat că intrarea UDMR la guvernare înseamnă totuşi o garanţie şi că reprezentanţii Uniunii vor încerca să obţină la maxim “posibilităţile guvernării”, în timp ce intrarea în opoziţie prezintă riscuri mai mari.

    În cadrul coaliţiei PDL-UDMR, Marko Bela a fost vicepremier, Kelemen Hunor ministru al Culturii, Laszlo Borbely şi Cseke Attila au condus Ministerul Mediului şi Pădurilor şi, respectiv, Ministerul Sănătăţii.

    După demisia lui Emil Boc, în februarie 2012, UDMR continuă activitatea la guvernare, alături de PDL şi UNPR, în Cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu (februarie 2012 – aprilie 2012).

    UDMR a fost în opoziţie în timpul Guvernului Victor Ponta 1 (mai 2012 – decembrie 2012) şi Guvernului Ponta 2 (decembrie 2012 – martie 2014), dar s-a alăturat PSD, UNPR, PC, după ruperea USL, în Guvernul Ponta 3 (martie 2014 – prezent).

    Preşedinţii PSD şi UDMR, Victor Ponta şi, respectiv, Kelemen Hunor, au semnat, la 3 martie 2014, la Palatul Parlamentului, acordul pentru intrarea Uniunii la guvernare. După semnare, Ponta a precizat că întotdeauna a apreciat “competenţa şi seriozitatea” la UDMR, şi când au fost împreună la putere, şi când au fost în opoziţie. De asemenea, liderul UDMR Kelemen Hunor a menţionat, înainte de acest moment al semnării acordului, că Uniunea va intra la guvernare cu miniştri şi secretari de stat şi pe programul guvernamental aprobat de Parlament în decembrie 2012. “Am constatat că în acest moment România are nevoie de stabilitate guvernamentală şi contribuţia noastră este extrem de importantă ţinând cont de toată situaţia din România şi din jurul nostru”, a spus atunci Kelemen Hunor.

    Dacă decizia luată de Consiliul Permanent în 27 noiembrie este validată sâmbătă de CRU, UDMR va ieşi de la guvernare, însă va vota în favoarea învestirii Guvernului Ponta 4.

    Kelemen Hunor a declarat, după întrevederea de luni cu premierul Ponta, că Uniunea va vota pentru învestirea Guvernului Ponta 4, el opinând că opoziţia actuală “nu se înghesuie” să preia guvernarea şi că ţara trebuie, totuşi, guvernată. “În ceea ce mă priveşte, eu sunt convins că în acest moment trebuie să meargă mai departe acest guvern – sigur, nu ştim cu cine, cu ce miniştri, cu ce partide – în continuare, mai puţin UDMR. Dar, în principiu, nu avem niciun motiv să nu dăm vot pentru a învesti Guvernul Ponta 4 sau cum se va numi” a spus Kelemen.

    El a arătat că UDMR va intra în opoziţie. “Eu sunt de acord să meargă ei mai departe, fără noi. Noi vom intra în opoziţie, dar votul pentru învestire nu înseamnă că UDMR va vota toate proiectele Guvernului”, a mai spus Kelemen.

    Şedinţa CRU va avea loc sâmbătă, de la ora 10.00, la Târgu-Mureş.

    Consiliul Reprezentanţilor Unionali se întruneşte sâmbătă,13decembrie, ora 10.00 la Târgu Mureş.

     

  • Dănciulescu: Oricine va veni la Dinamo are nevoie de timp, de jucători de valoare şi de investiţii

    “Nu e o perioadă uşoară, suntem în inisolvenţă, sperăm ca această perioadă să treacă cât mai repede şi anul care vine să ieşim. Lucrurile se vor aşeza mult mai bine. Noi am încercat să mergem pe drumul nostru, să venim cu jucători tineri, dar acest lucru necesită timp. Lucrurile nu se pot schimba peste noapte. Orice antrenor va veni la Dinamo are nevoie de timp. Nu poţi să faci o echipă competitivă în 2-3-6 luni. Eu cred că e nevoie de cel puţin un an de zile, de jucători de valoare, de anumite investiţi şi apoi poţi să ceri să faci o echipă competitivă. Dar noi urmărim acest lucru şi încet-încet Dinamo va fi acea echipă pe care o ştia toată lumea”, a declarat Dănciulescu.

    Întrebat dacă este decis să renunţe la a antrena echipa Dinamo după partida cu Universitatea Cluj, Dănciulescu a afirmat că discuţia nu îşi mai are rostul: “Da, e o discuţie care nici nu cred că îşi mai are rostul. Eu cred că toată lumea ştie părerea mea, în ce direcţie am mers după ce am lăsat fotbalul. Eu a vrut să ajut. Mai avem un meci şi apoi vom vedea ce se va întâmpla. Important e că eu am vrut să ajut ca de fiecare dată pe Dinamo şi nimic mai mult. Îmi cunosc limitele, ştiu unde mă aflu, ştiu că drumul până la a deveni antrenor e destul de lung, sunt nişte etape de urmat. Eu nu am vrut decât să fac un bine, dar fiecare interpretează cum doreşte. Eu cred că două meciuri au fost destul de bune, băieţii au arătat determinare, au adus şi patru puncte. Probabil că dacă nu pierdeam la Giurgiu de aşa manieră nu mai erau atâtea discuţii. Dar suntem în România, şi, vorba unui clasic în viaţă, asta ne ocupă tot timpul. Eu nu regret decizia că am vrut să ajut echipa. Ştiu că nu sunt antrenor, sunt la şcoala de antrenori, ştiu că nu e o meserie uşoară”.

    Dănciulescu crede că prietenul său Claudiu Niculescu merită o şansă de a antrena Dinamo. “Claudiu Niculescu e unul dintre cei ai buni prieteni ai mei. E normal să-l susţin în absolut tot ceea ce face, dar nu decid eu. Decizia este în altă parte. Dacă nu acum, odată şi odată tot va fi antrenor la Dinamo. Merită şi el o şansă pentru tot ce a făcut la acest club. Pe unde a fost a făcut lucruri bune ca antrenor”, a mai spus Dănciulescu.

    Antrenorul dinamovist este convins că o reîntoarcere a atacantului Marius Niculae ar fi benefică pentru formaţia din Şoseaua Ştefan cel Mare: “Noi avem o politică a noastră de a creşte jucători din pepiniera proprie, dar trebuei să aducem şi jucători experimentaţi, care să-i ajute pe cei tineri să crească. Cei tineri trebuie să crească într-un mediu sănătos, înconjuraţi de jucători care ştiu ce înseamnă marea performanţă. Iar Marius Niculae este unul dintre ei, un dinamovist pur sânge. Dacă eu aş putea, mâine l-aş suna, chiar dacă ştiu că e într-un litigiu cu echipa din Ucraina. Vom vedea ce va fi”.

    După ce tehnicianul Flavius Stoican şi-a reziliat, la 12 noiembrie, pe cale amiabilă, contractul cu FC Dinamo, în locul său a fost numit până la finalul turului Ligii I Ionel Dănciulescu, cel care a ocupat până la acea dată funcţia de director general al clubului.

  • Liderii coaliţiei guvernamentale s-au reunit într-o şedinţă la Senat înaintea celei a guvernului

    La reuniunea coaliţiei au venit preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, deputatul Daniel Chiţioiu, premierul Victor Ponta, liderul senatorilor PSD Ilie Sârbu, vicepremierul Liviu Dragnea, preşedintele PC, Daniel Constantin şi preşedintele UNPR, Gabriel Oprea.

    Tema discuţiilor ar viza proiectul bugetului de stat pe anul 2015, precum şi viitoarea structură guvernamentală ce urmează a fi prezentată Parlamentului cu ocazia remanierii.

  • André Rieu susţine un al patrulea concert în Bucureşti, pe 11 iunie 2015. Biletele la primele 3 spectacole, epuizate în 15 ore de la scoaterea lor la vânzare

    Astfel, având în vedere solicitările de bilete fără precedent pentru cele trei concerte anunţate deja, André Rieu a programat un al patrulea spectacol, pe 11 iunie 2015, în Piaţa Constituţiei din Capitală.

    “Dragii mei prieteni din întreaga Românie, vă salutăm din Marea Britanie, unde ne aflăm în turneu. Am aflat veşti extraordinare. Sunt atât de fericit şi de nerăbdător să pot veni în minunata voastră ţară, nu numai pentru un concert, ci pentru mai multe. Numai entuziasmul şi bucuria voastră au făcut posibil acest lucru! Am primit numeroase solicitări şi încercăm cu tot sufletul să le putem onora şi să vă răsplătim încrederea. Ne vedem curând! Cu multă dragoste, André”, le-a transmis violonistul fanilor din România.

    Biletele pentru cel de-al patrulea concert al lui André Rieu, din 11 iunie 2015, au preţuri cuprinse între 172,80 lei şi 864 de lei şi sunt disponibile în reţeaua Eventim şi prin partenerii autorizaţi.

    Născut în 1949, la Maastricht, Olanda, André Leon Marie Nicolas Rieu este violonist, dirijor şi compozitor. Acesta este unul dintre cel mai bine vânduţi muzicieni din lume, revitalizând muzica de vals la nivel internaţional cu spectacolele sale pline de extravaganţă şi de emoţie. Deţinătorul celei mai mari orchestre private din lume, André Rieu a vândut până în prezent peste 40 de milioane de albume şi DVD-uri în întreaga lume.

    André Rieu a început să ia lecţii de vioară la vârsta de 5 ani, fiind încurajat de tatăl său, André Rieu Sr., care a fost dirijor al Orchestrei Simfonice Limburg şi al Operei din Leipzig.

    În 1967, Rieu a continuat să studieze vioara la Conservatorul din Liege, iar, mai târziu, la Conservatorul din Maastricht, până în 1973. În 1974, Rieu s-a mutat la Conservatorul Regal din Bruxelles, unde profesor i-a fost Andre Gertier. Acesta şi-a terminat studiile în 1977, când a primit Premier Prix.

    André Rieu a înfiinţat propria orchestră, Orchestra de Salon Maastricht, în 1978, iar nouă ani mai târziu dirija primele repetiţii ale Johann Strauss Orchestra, considerată în prezent cea mai mare ochestră privată la nivel internaţional, alături de care artistul concertează în întreaga lume, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    André Rieu cântă pe o vioară Stradivarius fabricată în 1667.

    Notorietatea concertelor marca André Rieu este dată nu doar de repertoriul de piese clasice interpretate, deosebit de populare, ci şi de entuziasmul şi buna dispoziţie pe care artistul şi orchestra sa reuşesc să le insufle publicului, în timpul spectacolelor sale.

  • Centru naţional de informare şi promovare turistică, inaugurat la Sighişoara. Investiţia este de 1,5 milioane lei

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Primăria Sighişoara, centrul a fost inaugurat joi, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale şi a operatorilor de turism – proprietari de hoteluri, pensiuni, restaurante – din zonă.

    Viceprimarul municipiului Sighişoara, Dan Eugen Bândea, susţine că proiectul – finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – are o importanţă strategică în ceea ce priveşte turismul local, naţional şi chiar internaţional.

    “Sunt cu toţii conştieni de importanţa Sighişoarei în cadrul strategiei naţionale de turism, de rolul şi locul său între valorile istorice, arhitectonice şi culturale promovate pe plan naţional şi internaţional. Sighişoara este singurul municipiu beneficiar al fondurilor nerambursabile pentru crearea şi dotarea unor asemenea centre de informare şi promovare turistică. Beneficiarii celorlalte 11 centre similare din ţară sunt consilii judeţene, centrele fiind găzduite de municipiile reşedinţă de judeţ”, a declarat Bândea.

    Potrivit acestuia, proiectul de la Sighişoara, demarat în martie 2012, are o valoare totală de 1.513.727,41 lei, din care 98 la sută din fonduri nerambursabile, iar 2 la sută cofinanţarea municipiului.

    ”Prin inaugurarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Sighişoara, ne aflăm la începutul unui lung drum în promovarea Sighişoarei între valorile turistice naţionale şi internaţionale. Primul pas va fi interconectarea sa cu centrele similare şi ţară, precum şi cu birourile de promovare şi informare turistică din străinătate ale Agenţiei Naţionale pentru Turism. Ne aşteaptă provocări la tot pasul, fiecare turist care ne va trece pragul va însemna un nou colaborator câştigat şi un potenţial client al operatorilor locali de turism”, susţine viceprimarul.

  • Codul portocaliu de inundaţii, prelungit până duminică după-amiază în Teleorman, Giurgiu şi Ilfov

    Codul portocaliu vizează râurile Călmăţui şi afluentul său Urlui – cursuri mijlocii şi inferioare (judeţul Teleorman), Neajlov – sector aval Vadu Lat (judeţul Giurgiu), Glavacioc (afluent al Neajlovului – judeţul Giurgiu) şi Sabar curs inferior (judeţele Giurgiu şi Ilfov), potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

    În Teleorman, până sâmbătă la ora 12.00, este valabil şi un cod galben de inundaţii, care vizează râul Vedea, pe sectorul aval confluenţă Teleorman, şi cursul inferior al râului Teleorman.